2,162 matches
-
nașterii dumnezeiești nu se poate explica și nici înțelege de cugetarea omenească. E un semn de cugetare nedemnă și senzuală să asemeni lucrurile veșnice cu cele stricăcioase și trecătoare și să crezi că Dumnezeu Se naște așa cum se nasc ființele trupești, câtă vreme în vederea dreptei credințe trebuie să cugetăm cu totul altfel, gândindu-ne că numai ființele muritoare se comportă așa, pe când în cazul lui Dumnezeu, Cel nemuritor, lucrurile stau cu totul altfel. Așadar, nici nu trebuie să tăgăduim nașterea dumnezeiască
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceeași ființă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LV, IV, în PSB, vol. 23, p. 638) „... Cuvântul deoființă (ομοούσιος). Și pe acest cuvânt l-a explicat 38, zicând să nu se spună că este deoființă, în ce privește suferințele trupești, nici că a luat ființă din Tatăl prin despărțire, sau printr-o separație (tăiere), fiindcă nu este cu putință ca firea cea imaterială, inteligentă și fără de trup, să fi luat pentru sine o suferință trupească. Astfel de învățături se cuvine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că este deoființă, în ce privește suferințele trupești, nici că a luat ființă din Tatăl prin despărțire, sau printr-o separație (tăiere), fiindcă nu este cu putință ca firea cea imaterială, inteligentă și fără de trup, să fi luat pentru sine o suferință trupească. Astfel de învățături se cuvine să le medităm cu cuvinte dumnezeiești și negrăite. Prea înțeleptul și evlaviosul nostru împărat gândea astfel de lucruri, iar episcopii au compus această scrisoare în legătură cu adăugirea cuvântului deoființă (ομοούσιος).” (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ce spui în fața acestor cuvinte? Nu cumva unul și același este chipul lui Dumnezeu și al îngerilor? Că trebuie neapărat ca aceeași formă să aibă și Fiul și Tatăl. Negreșit înțelegem forma așa cum se cuvine lui Dumnezeu, nu în chip trupesc, ci în însușirea dumnezeirii. Ascultă și tu, care ești din proaspăta tăiere împrejur, care profesezi iudaismul, făcând-o pe creștinul. Cui îi spune Dumnezeu: După chipul nostru? cui altcuiva decât Celui Care este strălucirea slavei și chipul ipostasului (Evr. 1
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al II-lea împotriva arienilor, LV, în PSB, vol. 15, p. 291) „Pentru noi și mântuirea noastră, Cel Ce este în sânul Tatălui a primit să ia chip de rob, să îndure toate celelalte suferințe trupești, să se nască din femeie, să se nască din Fecioară, să stea nouă luni în pântece, să fie înfășat, să fie socotit Iosif, logodnicul Mariei, tată al Său, să crească trupește puțin câte puțin, să se taie împrejur, să aducă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și drepte sunt judecățile Sale (Ps., 118, 137) și la El nu este părtinire (Rom. 2, 11). El va judeca pe fiecare în raport cu bunurile pe care El le-a pus, în mod diferit în natura umană, fie că sunt bunuri trupești sau spirituale, fie că constau din cunoașterea prudentă sau discernământ. Când va judeca pe fiecare, va cere roadele virtuții și va răsplăti faptele fiecăruia după dreptate. Cei puternici amarnic se vor pedepsi, iar cei mici vor avea parte de milă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lacrimă, nici plânset - căci cum să fie plânset, acolo unde nu este cădere? -; acolo se găsesc sfinții tăi, scutiți de rătăciri și griji, de nechibzuință și ignoranță, de frică și de groază, de pofte și de toate impuritățile și patimile trupești; acolo e tărâmul celor vii”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște și în fiecare în parte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mare ca aceasta și atunci accept că dușmanii mei spun adevărul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 598) 77 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul Domnului ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că dușmanii mei spun adevărul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 598) 77 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul Domnului ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit de Duhul Sfânt putem domni peste patimile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unde este Hristos 98“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Unsprezecea, în PSB, vol. 38, p. 397) „Când auzi de Biserică, să știi că vorbim de mulțimea sfântă a credincioșilor, a cărei moarte pentru viața trupească în spațiul lumii, e cale spre creșterea petrecerii și vieții în Hristos și mod de strămutare spre cele mai bune și mai înalte”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea a Patra a Glafirelor la Facere, 12, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se părea că deodată îndoielile mi se spulberă, cele închise se deschid, cele întunecate se luminează, ceea ce înainte mi se părea greu devine ușor, socoteam că pot înfăptui ceea ce este imposibil. Era astfel ușor de recunoscut că tot ce aveam trupesc și supus greșelilor venea din lumea pământească și că a început a aparține lui Dumnezeu ceea ce era de acum însuflețit de Duhul Sfânt”. (Sf. Ciprian, Către Donatus, IV, în PSB, vol. 3, p. 417) „Noi am crezut și cunoaștem că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
n-ar fi prevăzut-o cu toate condițiile de supraviețuire, dacă El n-ar fi dorit continuarea acestei existențe”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XIII, în PSB, vol. 2, p. 507) 116 „Dacă omul n-ar putea supraviețui (după moartea trupească — n.n.), totul ar fi zadarnic: în zadar i s-ar fi însoțit sufletului nevoi și pasiuni trupești, cu tot avântul lor; în zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea și de frâul sufletului, spre atingerea țelului final al înclinărilor și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acestei existențe”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XIII, în PSB, vol. 2, p. 507) 116 „Dacă omul n-ar putea supraviețui (după moartea trupească — n.n.), totul ar fi zadarnic: în zadar i s-ar fi însoțit sufletului nevoi și pasiuni trupești, cu tot avântul lor; în zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea și de frâul sufletului, spre atingerea țelului final al înclinărilor și dorințelor, zadarnică activitatea rațiunii, zadarnică funcționarea minții, zadarnică înțelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuți, promulgarea și controlarea oricărei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Însă fiindcă nici toate aceste lucrări ale lui Dumnezeu și nici toate aceste daruri, care provin de la El, nu pot fi socotite zadarnice și fără rost, atunci în chip necesar trebuie legată de dăinuirea veșnică a sufletului și prelungirea vieții trupești, precum și corolarul ei firesc, învierea”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XV, în PSB, vol. 2, p. 509) „Cum poți să te iubești pe tine însuți, dacă nu iubești viața cea veșnică?” (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea III, cap. XI, 78.1
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și cele sufletești se întorc de obicei"42, iar pravilistul corelează această periodicitate de faptele lunii: "la schimbarea lunei fiind de boale ce avem turbat și turbat să fie socotea". Medicina populară, apoi cea cultă, în realitate ecouri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească" solicitând internarea sa într-un spital "făcându-i poftire și a regula localul și chipul ce le va socoti pentru curarisirea sa și a împărtăși pe Departament spre a se înainta
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească" solicitând internarea sa într-un spital "făcându-i poftire și a regula localul și chipul ce le va socoti pentru curarisirea sa și a împărtăși pe Departament spre a se înainta lucrare întrucât privește strămutarea numitului". Departamentul Treburilor din lăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de a afla ce se întîmplă cu omul după moarte. În acest context, se impune imperativul de a discuta despre suflet, despre latura spirituală a omului, singura ce poate fi avută în vedere în legătură cu această chestiune, căci, în ceea ce privește latura materială, trupească, lucrurile sînt în general evidente. Dacă nu ar exista acest sentiment intern care să ceară un răspuns la situația omului după moarte, fără îndoială, problema sufletului și alte probleme care au legătură cu ea (precum problema eternității, problema divinității etc.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atare, dar care se poate ușor întrevedea. În acest caz, s-ar putea presupune un sincretism ontologic între religie, filozofie și poezie, fenomen atestat, desigur, de istoria umanității, dar depășit în epoca modernă, în spațiul european. 333 Există chiar sedii trupești cu locație deosebită destinată celor două facultăți: creierul este sediul rațiunii (sau minții), iar inima este sediul sentimentalității (sau sensibilității), încît distincția este percepută chiar la nivelul cunoașterii comune. 334 Vezi, Adrian-Paul Iliescu, Filosofia limbajului și limbajul filosofiei, Editura Științifică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Cine le-a verificat acestor tineri aptitudinile generale și speciale necesare pentru a profesa ca educatori?; au ei chemare pentru acest domeniu de activitate?; care este nivelul lor de educație elementară și general-umană?; le-a controlat cineva starea de sănătate trupească și sufletească, somatică și mentală? Acestea sunt doar câteva întrebări pe care ar trebui să și le pună cei ce hotărăsc destinele învățământului, al viitorului țării, adică. Dar nu și le pun. Dacă ar fi preocupați de asemenea probleme nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și-ar întoarce privirea asupra sa, va descoperi o taină inefabilă. În primul rînd la nivelul conștiinței, care nu a fost încă definită corespunzător. Apoi la nivelul inconștientului, nici el înțeles cum se cuvine. La nivel spiritual, sufletesc și chiar trupesc, omul este încă un necunoscut ascuns într-o boabă de rouă, ca un personaj de poveste. Sunt zone în care nici limbajul nu ne ajută; sunt lucruri care se tac, de aceea există spații între cuvinte, cuvinte trudite, sunt lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
În 1846, Fecioara Maria s-a arătat tinerilor păstori Maximin și Melanie la La Salette, în Franța și a transmis un mesaj despre toate aceste rătăciri, avertizînd asupra iubirii de arginți și a goanei preoților după onoruri lumești și plăceri trupești. Ea vorbește despre o "cloacă a necurățiilor", despre "urîciunea pustiirii" amenințînd cu pedeapsa divină.pe cei care "Îl răstignesc din nou pe Fiul meu", "căci nu mai există nimeni care să-I ofere Celui Etern sufletul său imaculat drept chezășie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pace și-l ademenea la dragoste. Cînd s-a întîmplat aceasta? Poezia a fost scrisă în vara anului 1872, iar iubita lui, cu numele metaforic de Floare-albastră, murise de opt ani și jumătate! Cum se mai poate admite vreo ademenire trupească, din partea ei, în 1872, cînd el studia și filozofia? Poezia, pînă la ultima strofă este, de fapt, o amintire, o retrăire foarte puternică, pentru care poetul folosește prezentul istoric. Este justă observația că fata nu prețuia aspirațiile filozofice ale iubitului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
posibil ca drama despre care vorbeam să apeleze, pentru a fi jucată, și la prezența ca atare a omului”. Prezență pe care Craig o opune, așadar, spectrului mecanic, androidului, tot așa cum evocă idolul antic, statuia, pentru a le opune slăbiciunilor trupești. În consecință, actorul capabil să joace în „teatrul durabil” nu va fi nicidecum actorul occidental contemporan, mult prea supus acestor slăbiciuni, gata oricând să se lase în voia unei neașteptate, imprevizibile emotivități, ci mai degrabă acel actor oriental tradițional de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
că nu e posedat de ea; în sfârșit, el aduce într-o zi trei prostituate până în pragul casei, dar le lasă la poartă, considerând renunțarea la fel de semnificativă ca și trecerea la fapte. În toate cazurile, Aristip recomandă neîncrederea în cele trupești, nu ca fapt în sine, ci pentru că îți pierzi libertatea cu aceste povești carnale. Măsura, o dată în plus... Față de bani, femei, dar și putere, Aristip vrea să găsească distanța potrivită. Lui Socrate care, dacă e să-l credem pe Xenofon
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]