3,095 matches
-
1-3 mm în jurul nodulului CHC pe secțiunile în fază arterială și care devine hiperdens pe secțiunile tardive [32]. Se pare că prezența capsulei este mai frecventă la pacienții cu ciroză virală C [33]. Cu cât diferențierea celulară este mai slabă tumora este mai hipodensă spontan, cu aspect mai inomogen pe secțiunile cu contrast și prezintă washout mai rapid [8, 34]. Totodată tendința de spălare accentuată este mai evidentă pe secțiunile tardive în cazul tumorilor slab diferențiate, ceea ce demonstrează utilitatea examinării în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
și mult mai scumpă comparativ cu evaluarea markerilor serologici care și-au dovedit deja utilitatea în practică, sau cu alte metode neinvazive, de tipul Fibro-Scan [53]. STABILIREA STRATEGIEI TERAPEUTICE Alegerea tratamentului în cazul CHC depinde de factori ce țin de tumoră: dimensiune, număr, localizare, morfologie, prezența metastazelor, dar depinde și de rezerva funcțională a ficatului și de prezența comorbidităților. Singurul tratament ce oferă o șansă reală pacientului o reprezintă rezecția completă a tumorii sau transplantul hepatic. Un număr mic de pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
tumoral. Răspunsul parțial (PR) se definește ca reducerea cu >50% a ariilor care captează substanța de contrast, ceea ce semnifică necroza parțială a țesutului tumoral. Progresia bolii (PD) se definește prin creșterea cu >25% a diametrului tumorii atunci când există o singură tumoră măsurabilă, sau apariția de noi leziuni. Boala stabilă (SD) definește tumora care se încadrează între criteriile PR și PD [62]. Nu există încă un protocol bine stabilit privind frecvența și durata în timp a urmăririi pacienților post RFA [71]. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
ariilor care captează substanța de contrast, ceea ce semnifică necroza parțială a țesutului tumoral. Progresia bolii (PD) se definește prin creșterea cu >25% a diametrului tumorii atunci când există o singură tumoră măsurabilă, sau apariția de noi leziuni. Boala stabilă (SD) definește tumora care se încadrează între criteriile PR și PD [62]. Nu există încă un protocol bine stabilit privind frecvența și durata în timp a urmăririi pacienților post RFA [71]. În majoritatea instituțiilor se începe cu examinarea prin tomografie computerizată cu contrast
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
prezența țesutului tumoral rezidual și prezența unei margini ablative suficiente. În cazul unei tehnici insuficiente se repetă procedura de RFA. Imediat post RFA se identifică zona necrozei de coagulare care apare ca o arie hipodensă ce acoperă în întregime vechea tumoră, la care se adaugă marginea ablativă, care se definește ca o zonă de ablație de siguranță a parenchimului hepatic în jurul tumorii. Grosimea acestei margini trebuie să fie de minim 5 mm pentru ca ablația să fie considerată completă [73]. Cu alte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
a produsului de contrast, de-a lungul traiectului electrodului [75]. Pentru aprecierea rezultatelor tehnicii este absolut necesar să comparăm imaginile CT anterioare intervenției cu cele obținute imediat după efectuarea RFA. Dacă zona de ablație nu acoperă complet și nu depășește tumora inițială trebuie considerat că există țesut tumoral restant, ceea ce impune continuarea tratamentului. Țesutul tumoral restant apare ca o arie nodulară de hipercaptare a produsului de contrast în interiorul zonei de ablație (fig. 56). Țesutul tumoral restant poate fi uneori hipovascular. De
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
arhitectură micropapilară, acinară sau trabeculară. Celulele sunt de dimensiune mică sau medie, au o forma cubică sau cilindrică, cu nuclei mici și nucleolați. Citoplasma este palid-eozinofilă sau vacuolată. Stroma este, în mod caracteristic, abundentă, fibroasă și adesea desmoplazică. În centru, tumora este hipocelulară, cu stromă hialinizată, sclerotică, chiar calcificată [1, 2, 5, 6]. În funcție de aspectul morfologic se disting trei grade de diferențiere histologică: tumori bine diferențiate (grad 1), moderat diferențiate (grad 2) și tumori slab diferențiate (grad 3) (fig. 130 A
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
în cantitate mică, mai ales în cazul carcinoamele ductulilor biliari. Imunohistochimic, colangiocarcinomul este pozitiv pentru MUC1, MUC2, MUC3, CK7, CK19, CEA și EMA. Ultimele două se exprimă mai ales înspre suprafața luminală a ductulilor [1]. HEPATO-COLANGIOCARCINOMUL COMBINAT DEFINIȚIE Este o tumoră mixtă, care conține fără echivoc atât elemente de carcinom hepatocelular, cât și elemente de colangiocarcinom, strâns intricate. Această tumoră trebuie distinsă de situația rară a așa-numitei „tumori de coliziune”, în care două tumori separate, un carcinom hepatocelular și un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
CK19, CEA și EMA. Ultimele două se exprimă mai ales înspre suprafața luminală a ductulilor [1]. HEPATO-COLANGIOCARCINOMUL COMBINAT DEFINIȚIE Este o tumoră mixtă, care conține fără echivoc atât elemente de carcinom hepatocelular, cât și elemente de colangiocarcinom, strâns intricate. Această tumoră trebuie distinsă de situația rară a așa-numitei „tumori de coliziune”, în care două tumori separate, un carcinom hepatocelular și un colangiocarcinom, se dezvoltă simultan în același ficat [7]. Acest tip histologic particular cunoaște la rândul său două variante: hepato-colangiocarcinomul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
căile biliare. Acestea sunt ducte biliare intrahepatice;ducte biliare perihilare;duct biliar distal. Spre deosebire de aceasta, ediția precedentă (a șasea) avea numai două capitole, și anume „căi biliare intrahepatice” si „căi biliare extrahepatice” [1, 8-11]. STADIALIZAREA PATOLOGICĂ (pTNM) Ducte biliare intrahepatice Tumora primară (pT) pTX: Tumora primară nu poate fi evaluată pT0: Fără tumoră primară pTis: Carcinom in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
ducte biliare intrahepatice;ducte biliare perihilare;duct biliar distal. Spre deosebire de aceasta, ediția precedentă (a șasea) avea numai două capitole, și anume „căi biliare intrahepatice” si „căi biliare extrahepatice” [1, 8-11]. STADIALIZAREA PATOLOGICĂ (pTNM) Ducte biliare intrahepatice Tumora primară (pT) pTX: Tumora primară nu poate fi evaluată pT0: Fără tumoră primară pTis: Carcinom in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3: Tumora perforează peritoneul visceral
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
distal. Spre deosebire de aceasta, ediția precedentă (a șasea) avea numai două capitole, și anume „căi biliare intrahepatice” si „căi biliare extrahepatice” [1, 8-11]. STADIALIZAREA PATOLOGICĂ (pTNM) Ducte biliare intrahepatice Tumora primară (pT) pTX: Tumora primară nu poate fi evaluată pT0: Fără tumoră primară pTis: Carcinom in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3: Tumora perforează peritoneul visceral sau se extinde local la structurile extrahepatice prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
șasea) avea numai două capitole, și anume „căi biliare intrahepatice” si „căi biliare extrahepatice” [1, 8-11]. STADIALIZAREA PATOLOGICĂ (pTNM) Ducte biliare intrahepatice Tumora primară (pT) pTX: Tumora primară nu poate fi evaluată pT0: Fără tumoră primară pTis: Carcinom in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3: Tumora perforează peritoneul visceral sau se extinde local la structurile extrahepatice prin invazie directă pT4: Tumoră cu invazie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
două capitole, și anume „căi biliare intrahepatice” si „căi biliare extrahepatice” [1, 8-11]. STADIALIZAREA PATOLOGICĂ (pTNM) Ducte biliare intrahepatice Tumora primară (pT) pTX: Tumora primară nu poate fi evaluată pT0: Fără tumoră primară pTis: Carcinom in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3: Tumora perforează peritoneul visceral sau se extinde local la structurile extrahepatice prin invazie directă pT4: Tumoră cu invazie periductală.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
intrahepatice” si „căi biliare extrahepatice” [1, 8-11]. STADIALIZAREA PATOLOGICĂ (pTNM) Ducte biliare intrahepatice Tumora primară (pT) pTX: Tumora primară nu poate fi evaluată pT0: Fără tumoră primară pTis: Carcinom in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3: Tumora perforează peritoneul visceral sau se extinde local la structurile extrahepatice prin invazie directă pT4: Tumoră cu invazie periductală.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
primară (pT) pTX: Tumora primară nu poate fi evaluată pT0: Fără tumoră primară pTis: Carcinom in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3: Tumora perforează peritoneul visceral sau se extinde local la structurile extrahepatice prin invazie directă pT4: Tumoră cu invazie periductală.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
in situ (tumoră intraductală) pT1: Tumoră solitară fără invazie vasculară pT2a: Tumoră solitară cu invazie vasculară pT2b: Tumori multiple cu sau fără invazie vasculară pT3: Tumora perforează peritoneul visceral sau se extinde local la structurile extrahepatice prin invazie directă pT4: Tumoră cu invazie periductală.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
Carcinomul hepatocelular (CHC), cea mai frecventă tumoră hepatică malignă, este și una din cele mai frecvente neoplazii, fiind a patra cauza de deces prin cancer [1]. Principalul factor de risc pentru dezvoltarea hepatocarcinomului este ciroza hepatică, în special ciroza datorată hepatitei virale cronice, ciroza alcoolică, ciroza cauzată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
se datoreaza drenajului venos portal al CHC [55]. Tromboza malignă a venei porte se produce prin invazie tumorala directă [56], incidența raportată a acesteia variind între 5% și 44% [57-60]. Trombul malign este în contiguitate sau în contact direct cu tumoră parenchimatoasa. Spre deosebire de tromboza hematica din ciroza, în care vena are un calibru aproape normal, tromboza malignă a venei porte în CHC se asociază cu o creștere a calibrului venei. Prezenta neovascularizației este de asemenea specifică pentru tromboza malignă [61]. Pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
CHC se asociază cu o creștere a calibrului venei. Prezenta neovascularizației este de asemenea specifică pentru tromboza malignă [61]. Pe achizițiile RM trombul hematic apare în hiposemnal, din cauza conținutului de hemosiderina, iar trombul malign prezintă aceeași intensitate a semnalului cu tumoră de origine și același tip de încărcare post-contrast [62] (fig. 66). În timp ce invazia macrovasculară poate fi ușor detectată imagistic, invazia microvasculară este aproape imposibil de vizualizat, dar, din fericire, ea nu constituie o contraindicație de tratament curativ [3]. Cu toate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
cu acuratețea cea mai mare în detecția tumorilor restante sau recidivate [82], fiind obligatoriu de efectuat pentru o evaluare corectă, deoarece materialul necrotic prezintă semnal variabil pe secvențele native, mai ales în perioadele precoce post-ablație sau post-chemoembolizare și poate mască tumoră reziduala dacă se folosesc secvențe fără contrast [83,84] (fig. 71). Pe de altă parte, tulburările de vascularizație din parenchimul hepatic înconjurător zonei de necroza reprezintă un aspect imagistic frecvent întâlnit, mai ales în primele 6 săptămâni după ablație sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
bun tratament pe termen lung al pacienților cu CHC pe ciroza hepatică, permițând o creștere semnificativă a supraviețuirii la pacienții cu boala limitată [87]. În momentul de față, de transplant hepatic pot beneficia pacienții cu CHC, care întrunesc criteriile Milano (tumoră unică ≤ 5 cm; două sau trei tumori, dar niciuna > 3 cm; lipsa invaziei vasculare) sau criteriile UCSF (University of California Sân Francisco) - tumoră unică ≤ 6,5 cm; două sau trei tumori, dar niciuna > 4,5 cm sau diametru tumoral total
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
87]. În momentul de față, de transplant hepatic pot beneficia pacienții cu CHC, care întrunesc criteriile Milano (tumoră unică ≤ 5 cm; două sau trei tumori, dar niciuna > 3 cm; lipsa invaziei vasculare) sau criteriile UCSF (University of California Sân Francisco) - tumoră unică ≤ 6,5 cm; două sau trei tumori, dar niciuna > 4,5 cm sau diametru tumoral total ≤ 8 cm; lipsa invaziei vasculare [88]. Pacienții transplantați hepatic, care anterior intervenției prezentau o boală diseminata, au un prognostic nefavorabil [87]. Diagnosticul și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
Investigarea patului circulator permite adesea caracterizarea tumorală și discriminarea dintre tumorile benigne și maligne. Se cunoaște că natura malignă și agresivitatea tumorală sunt în conexiune directă cu un pat circulator extrem de activ, dezvoltat sub „presiunea” factorilor de angiogeneză secretați de către tumora însăși [1]. Elementele caracteristice circulației maligne sunt: abundența vasculară, prezența de vase cu traiect și calibru neregulat, unele dintre ele intercomunicante, altele obturate la capăt cu aspect „în deget de mănușă”, prezența de șunturi arterio-arteriale și arterio-venoase, lipsa sau incompetența
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
ficatului dar nu realizează invazii vasculare sau biliare. Aspectul ecografic tipic este acela de formațiune bine delimitată, cu pereți foarte subțiri, aproape inaparenți. Chistele nu prezintă semnal circulator la investigația Doppler sau CEUS (fig. 77). HEMANGIOMUL Este cea mai frecventă tumoră hepatică având o prevalență de 0,4-7,4% [5] până la 8,6% [4]. În general este asimptomatic. Rar, îndeosebi atunci când are dimensiuni mari, se asociază cu acuze dureroase sau citopenie și/sau anemie. Este unic sau paucilocular. Se poate asocia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]