2,079 matches
-
dublă, cea din interior fiind foarte masivă. Catapeteasma este din lemn sculptat. În exterior fațadele au la înălțimea de 2/3 un brâu de lemn, deasupra căruia se află pictura pe lemn ocrotită de streașina largă a acoperișului. Cele cinci turle hexagonale sunt așezate cate una pe altar, pe naos și pronaos și înca două mai mici deasupra ficăreia dintre strane. Cele de pe naos și pronaos au câte o fereastră pe dreapta și stânga. Acoperișul turlelor este de tablă în solzi
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
largă a acoperișului. Cele cinci turle hexagonale sunt așezate cate una pe altar, pe naos și pronaos și înca două mai mici deasupra ficăreia dintre strane. Cele de pe naos și pronaos au câte o fereastră pe dreapta și stânga. Acoperișul turlelor este de tablă în solzi, iar biserica este acoperită cu șindrilă. Pictura bisericii mari este executata în ulei direct pe lemn - în stil neobizantin influențat de cel rusesc, fiind așezată în trei etaje. Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m în dreapta bisericii mari. Paraclisul este clădit tot din lemn și a fost pictat de catre arhidiaconul Gabriel Sibiescu. In incintă
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
Cu toate acestea, patru maici au rămas la Războieni, părăsind numai de formă veșmântul monahal. Cele mai multe chilii mănăstirești au fost demolate. Între anii 1975-1977 au fost efectuate lucrări de restaurare a bisericii. Cu acest prilej au fost îndepărtate cele două turle adăugate în secolul al XIX-lea, pridvorul de la intrare și celelalte adaosuri, biserica fiind readusă la înfățișarea inițială. Săpăturile arheologice au dus la descoperirea unor gropi în care se aflau osemintele oștenilor căzuți, înhumate fără o ordine anume. Deoarece craniile
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
icoane, țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Carmen Tecar, 3. Krisztina Szeghalmi, 4. Andreea Farcanea, 5. Xenia Bonca, 6. Floria Simion, 7. Johanna Toth, 8. Renata Moldovan, 9. Alexandra Dorog, 10. Andreea Lungu, 11. Larisa Pop, 12. Camelia Canalaș, 13. Adrien Lukits, 14. Anna Lazsadi, 15. Adriana Turla. Competițiile majore la polo pe apă sunt:
Polo pe apă () [Corola-website/Science/312577_a_313906]
-
sale "Maria", născută "von Niameszny". Din cei cinci frați ai săi, "Ludwig Baróti Grünn" a devenit cunoscut ca istoric. a început să scrie versuri din copilărie. Mama sa îl dusese la biserică, unde pictorul finisa chipul Fecioarei Maria în cupola turlei. Karl Grünn a scris o poezie despre această pictură. A urmat apoi gimnaziul la Seghedin, după care a studiat teologia la Timișoara. În 1878 a fost hirotonit preot și a slujit în calitate de capelan la bisericile din "Großjetscha" (Iecea Mare), Lenauheim
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
din Bălți. În partea inferioară, pentru a ocupa spațiul liber, creat după încrustarea textului circular, a fost reprodusă o cruciuliță . Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maestuos într-o armonie perfectă cu celelate componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
cruciuliță . Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maestuos într-o armonie perfectă cu celelate componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se desfășoară în lateral, în formă de cascade, mai multe bolți lipite succesiv de zidăria principală a catedralei. Locașul este
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maestuos într-o armonie perfectă cu celelate componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se desfășoară în lateral, în formă de cascade, mai multe bolți lipite succesiv de zidăria principală a catedralei. Locașul este acoperit în întregime cu plăci de aramă . În fața catedralei, pe axa ei principală, este amplasat un baptisteriu al cărui
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
de remarcat că pictura din catedrala bălțeană este realizată în tonuri mai luminoase . Iluminarea catedralei este electrică, dar, pe lângă becurile din frumoasele candelabre, mai sunt și cele ascunse adânc în cornișe, asigurând, aprinse, o senzație de feerie. Crucea de deasupra turlei principale este și ea iluminată electric, putând fi observată noaptea de la distanță. Pictura interioară a fost restaurată și completată în perioada anilor 2002-2004 sub coordonarea egumenului Andrei Berega .
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
decembrie 1989, când biserica a devenit locaș de rugăciune pentru bolnavii din Spitalul de psihiatrie. În decursul timpului, Biserica Socola a suferit diverse intervenții arhitectonice. Cum lăcașul de cult suferise grave deteriorări îndeosebi la partea superioară a acoperișului și a turlelor, iar pereții erau fisurați, edificiul risca să se transforme într-o ruină. Între anii 1995-2004, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și prin grija părintelui protosinghel Iustin Neagu, s-au efectuat lucrări de restaurare și consolidare a
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Savu al Moldovei și Bucovinei și episcopul-vicar Calinic Botoșăneanul, înconjurați de un sobor de preoți. În forma sa inițială, biserica Mănăstirii Socola a construită în întregime din piatră și se întindea doar pe lungimea actualului naos. Ea avea o singură turlă și ferestre mici, amplasate la înălțime. Edificiul urma îndeaproape sistemul arhitectonic din vremea lui Ștefan cel Mare. La începutul secolului al XVII-lea, structura bisericii a fost îmbogățită cu două abside laterale și un pridvor deschis (în stilul celui de la
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
structura bisericii a fost îmbogățită cu două abside laterale și un pridvor deschis (în stilul celui de la Mănăstirea Dragomirna). În timpul mitropolitului Veniamin Costachi au fost aduse modificări esențiale: Influența arhitecturii rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent, biserica are următoarele dimensiuni: lungimea - 27 m, lățimea în zona pronaosului - 8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
fost pictată de Anton Serafim și fiul său. Biserica a trecut prin mai multe etape de refacere și reconsolidare. Între 1890 și 1898, apoi în 1902 și după cutremurul din 1940. Atunci a fost grav afectată, i s-a prăbușit turla cea mare, care nu a mai fost reconstruită. Nici cutremurul din 1977 nu a trecut fără urmări, necesitând o altă rundă de reparații. La această biserică a slujit Teodor Simedrea, ales mitropolit în 1923.
Biserica Sf. Nicolae Tabacu () [Corola-website/Science/312014_a_313343]
-
ceramică smălțuită de culoare albastru deschis și altele, specific stilului eclectic, stil la mare căutare în acele vremuri. Pot fi văzute și elemente care aparțin Renașterii italiene, acestea caracterizându-se prin fierul forjat. Accesul se făcea printr-un portic cu turlă. Pe corpurile laterale ale clădirii, erau așezate metope de ipsos, cu decoruri simple și mai mici ca dimensiune. Construcția era formata dintr-un corp central și două aripi laterale, mai mici în măsură și înălțime, în total 68 de metri
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
și mai mici ca dimensiune. Construcția era formata dintr-un corp central și două aripi laterale, mai mici în măsură și înălțime, în total 68 de metri. Acoperișul edificiului este realizat în patru ape, iar pe principala fațadă, apar patru turle învelite în plăci de ardezie, în timp ce restul acoperișului este format din șarpantă de lemn învelită cu tablă zincată. Compoziția fațadelor ș planul se înscriau cu ușurință în stilul eclectic al sfârșitului secol XIX. Mavrocordat care era pe atunci proprietarul unei
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
galbenă. În mijlocul interior al cupolei sau în baldachin e o mare strană, unde e tronul Domnului. Afară, în pridvor, e un mare clopot”". În cursul secolelor XVII-XVIII, biserica din Vaslui a avut mult de suferit. La marele cutremur din 1802 turla de pe naos s-a crăpat de sus până jos. Edificiul s-a dărâmat complet în anul 1818, fiind necesară refacerea totală a bisericii. Biserica domnească din Vaslui a fost reconstruită în anul 1820 cu cheltuiala cucoanei Maria Cantacuzino, văduva marelui
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
din Vaslui a fost reconstruită în anul 1820 cu cheltuiala cucoanei Maria Cantacuzino, văduva marelui logofăt Costache Ghica. Lucrările de reconstrucție s-au făcut după planul inițial, fiind adăugate un pridvor și un turn clopotniță. Nu s-a mai reconstruit turla existentă anterior și pe care o menționase Paul de Alep. De asemenea, s-a demantelat peretele care separa pronaosul de naos. În corpul pridvorului s-au amplasat o serie de pietre profilate existente anterior în zidul bisericii (probabil în peretele
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
de ani și schimbarea mobilierului. Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui este construită în stilul arhitectonic moldovenesc din vremea lui Ștefan cel Mare. Ea are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară. Inițial avea și o turlă deasupra naosului, dar aceasta nu a mai fost reconstruită în 1820. Edificiul a fost construit din piatră brută, ulterior adăugându-se și piatră de talie și cărămidă, iar ca liant a fost folosit mortarul din var alb, în amestec cu
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
și pictor, prin osârdia Stareței Ctitore Agapia Curt, cu osteneala și ajutorul monahilor și a altor credincioși"". Noul lăcaș de cult este clădit în stil moldovenesc, fiind în formă de cruce, fără ornamentații exterioare și cu acoperișul prevăzut cu trei turle mari din lemn, cu baza octogonală. Pictura bisericii a fost realizată în anul 1929 de către pictorul P. Livescu din Botoșani, ea fiind restaurată între anii 1955-1956 de pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan. La vest de biserică a fost construit în anul
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
fost realizată în anul 1929 de către pictorul P. Livescu din Botoșani, ea fiind restaurată între anii 1955-1956 de pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan. La vest de biserică a fost construit în anul 1878 un turn-clopotniță de formă pătrată, terminat cu o turlă rotundă asemănătoare celor de pe biserică. Lângă biserică se află mormântul arhiereului Chesarie Răzmeriță "Sinadon" (1798-1888), fost locotenent de Mitropolit al Moldovei (1860-1863). El a decedat la Mănăstirea Agafton la 19 august 1888, fiind înmormântat două zile mai târziu lângă zidul
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Ierarh Nicolae” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost zidită de către preotul Gheorghe Baldanescu și soția sa Maria, între anii 1827 și 1831, ca mănăstire de călugărițe. Biserica a fost construită din zid, în formă de navă, având o singură turlă pe naos și pridvor deschis, iar pentru viețuitoare, a fost ridicat în apropiere un corp de chilii. Mănăstirea a funcționat până în anul 1894 când a devenit biserică de mir ca filie a parohiei Bâldana. Ajuns în paragină, așezământul monahal a
Mănăstirea Bâldana () [Corola-website/Science/311657_a_312986]
-
a fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă portretele ctitorilor, Cucu Vasile din București, si Bledea Traian, din Bledesti-Prahova, si portretele Prea Fericitului Patrairh Teoctist și PS Teodosie Snagoveanul, urmează riguros tradițiile genului. Pe naos se ridică o turla octogonala, mare, deschisă, așezată pe un soclu pătrat. Pe pronaos există două turle mai mici oarbe, și alte două, si mai mici, tot oarbe, sunt așezate deasupra pridvorului. Toate sunt luminate de ferestre că și pridvorul, foarte spațios, dar prevăzut
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
Vasile din București, si Bledea Traian, din Bledesti-Prahova, si portretele Prea Fericitului Patrairh Teoctist și PS Teodosie Snagoveanul, urmează riguros tradițiile genului. Pe naos se ridică o turla octogonala, mare, deschisă, așezată pe un soclu pătrat. Pe pronaos există două turle mai mici oarbe, și alte două, si mai mici, tot oarbe, sunt așezate deasupra pridvorului. Toate sunt luminate de ferestre că și pridvorul, foarte spațios, dar prevăzut a fi modificat în viitor. În acest sens se preconizează construirea unui pridvor
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]