2,309 matches
-
Medvejei. Oamenii bătrîni spun că pădurea de lîngă Lipcani în vremuri cărunte era mare-mare, cică, ocupa tot acest ținut, dar atît de mare că într-însa huzureau de bine pînă și urșii. În zilele noastre în sat locuiesc cu preponderență ucrainenii și ei susțin că satul i-a luat denumirea de la acei urși (de la ucrainescul medvidi). Alții zic că denumirea provine de la numele moșierului Medvedev, care era pan, din polonezi. Pînă azi se mai păstrează aici un toponim Panskaia Storona (Partea
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
2.100 de locuitori, care viețuiau în peste 800 de case. Ultimul recensămînt din 5-12 oct. 2004 a găsit în Medveja iar o mare scădere a numărului populației - 1.661 de locuitori, incl. 761 de bărbați și 900 de femei (ucraineni - 85 la sută), faptul datorîndu-se plecării multor cetățeni la lucru peste hotare.
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
în satul Iezărenii Vechi locuiesc 1883 de oameni, dintre care 49,23% (927 pers.) fiind bărbați, iar 50,77% (956 pers.) femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 98,25% (1829 pers.) - moldoveni/români; 1,43% (27 pers.) - ucraineni; 0.21% (4 pers.) - ruși; 0,05% (1 pers.) - polonezi, 0.05% - alte etnii. În Iezărenii Vechi copii își efectuează studiile la un gimnaziu. În prezent, gimnaziul este frecventat de circa 300 de elevi. După absolvirea celor 9 clase, elevii
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
pășuni - 464 ha; suprafața localității - 2644 ha; fondul silvic - 332 ha, drumurile - 35 ha. Conform datelor statistice la 01.01.2006 numărul locuitorilor este de 3500 oameni. Majoritatea absolută a locuitorilor o constituie moldovenii , dar sunt și alte naționalități: ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, nemți etc. Colonița s-a constituit istoric din satul cu aceiași denumire, precum și din localitățile Grecea de Jos și Ciocana Veche, acestea fiind două seliști mici, apropiate una de alta ce s-au contopit cu Colonița, de altfel
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
locuitori, școală primară și o cîrciumă. Apoi aflăm că în 1933 Nicolae Semeniuc și Iustin Gavriliuc dețineau aici o moară, iar Onofrei Scripnic - o treierătoare. La recensămîntul din 1940 se înregistrează în Halahora de Jos 803 locuitori, inclusiv 673 de ucraineni și 130 de moldoveni. În preajma războiului satul avea 196 de case. In 1949 în sat rămîneau 672 de locuitori, inclusiv 604 ucraineni, 66 de moldoveni ș. a. Recensămintele din 1979 și 1989 înregistrează 573 de locuitori (247 de bărbați și 326
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
Scripnic - o treierătoare. La recensămîntul din 1940 se înregistrează în Halahora de Jos 803 locuitori, inclusiv 673 de ucraineni și 130 de moldoveni. În preajma războiului satul avea 196 de case. In 1949 în sat rămîneau 672 de locuitori, inclusiv 604 ucraineni, 66 de moldoveni ș. a. Recensămintele din 1979 și 1989 înregistrează 573 de locuitori (247 de bărbați și 326 de femei) și, respectiv, 495 de locuitori (218 bărbați și 277 de femei). Pe teritoriul comunei funcționează: Pe teritoriul comunei funcționează:
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
60%) fiind de origine română. Partea rusă a satului prezintă la rândul ei un amalgam de etnii de origine slavonă, care au colonizat ținutul începând cu epoca modernă. Sunt atestate comunități de ruși de rit vechi (cațapi), cazacii lui Nekrasov, ucraineni și ruși. Lexicul locuitorilor părții ruse conține până în prezent numeroase elemente rutene care, după toate probabilitățile, au fost moștenite din perioada formării națiunii ucrainene. Potrivit ultimului recensământ (noiembrie 2004) aproximativ 25% din locuitorii satului s-au declarat ucraineni și 15
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
lui Nekrasov, ucraineni și ruși. Lexicul locuitorilor părții ruse conține până în prezent numeroase elemente rutene care, după toate probabilitățile, au fost moștenite din perioada formării națiunii ucrainene. Potrivit ultimului recensământ (noiembrie 2004) aproximativ 25% din locuitorii satului s-au declarat ucraineni și 15% - ruși. Sporul demografic al ultimilor decenii are pregnante valori negative din cauza unor factori de natură economică, ecologică și social-politică. Începând cu perioada modernă, procesele economice din zonă sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
o moară de cereale și 2 mori pentru ulei. De asemenea, activau cooperativele: „Ajutorul”, „Potrivirea” și „Sufletul”. La recensământul general din 1930, desfășurat în toată România, în Corjeuți au fost înregistrați 4371 de locuitori, inclusiv: 4117 români, 44 ruși, 5 ucraineni, un polonez și 204 evrei. Limba româna era ca limbă maternă pentru 4105 persoane, rusa - 49 persoane, ucraineana - 8 persoane, idiș - 209 persoane. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în vara anului 1940, județul Hotin, inclusiv satul Corjeuți, este inclus
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
ambulatoriu, spital, atelier de deservire socială, brutărie. În 1979 în Corjeuți au fot numărați 3076 de bărbați și 3212 de femei. La ultimul recensământ unional din 1989 populația Corjeuților număra 6621 de oameni, inclusiv: moldoveni - 6560 persoane, ruși, 37 persoane, ucraineni - 21 persoane, doi găgăuzi și o persoane de altă etnie. La 27 august 1991 Republica Moldova își declară independența față de URSS. În noile condiții, Corjeuții au fost primii care au început împroprietărirea țăranilor cu pământurile fostelor gospodării colective. La sfârșitul secolul
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de Sus și Sat-stație cale ferată Zaim. În 1816 este încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate. Conform recensământului din 2004 din Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate. Zaim este bine cunoscut în Moldova ca satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet celebru din Basarabia și activist național. Aici a locuit din 1893 până în 1897 când
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
Însă, bulgarii nu au staționat la Brînza ce s-au dus mai departe, în adâncul Bugeacului. În 1827 satul era locuit de 45 de familii de moldoveni (99 de bărbați și 103 de femei; 202 persoane) și 16 familii de ucraineni (52 de bărbați și 37 de femei; 89 persoane). Ruteni au fost românizați cu desăvârșire, astfel că descendenții lor de astăzi nu vorbeau o altă limbă decât cea română. În același an, în Brânza funcționau 3 mori de vânt pe
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
634 femei), funcționau: o școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, telefon, primărie, post de jandarmi. Dicționar statistica al Basarabiei. p. 160-161. La recensământul din 1930 populația satului a fost de 1721 de locuitori, inclusiv 1696 români, 8 ruși și ucraineni, 17 - bulgari, evrei, găgăuzi. În cel de-al doilea deceniu a administrației românești în Brînza funcționau banca populară „Munca”, un atelier de fabricare a cărămizii, 3 băcănii. La 28 iunie 1940 Basarabia este anexată URSS. După anexare sovieticii realizează un
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
1898 de alegători înscriși în liste. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația localității este de 2618 locuitori, dintre care 1293 (49,39%) bărbați și 1325 (50,61%) femei. Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel: moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi membri
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
sînt mai numeroase în comparație cu cele de sex masculin, respectiv femei 3.062, bărbați 2.968. În istoria Colibașului dintotdeauna s-a menținut această balanță. 99% din locuitorii satului este reprezentată de moldoveni și români, celelalte etnii reprezintă 1%, respectiv bulgari, ucraineni, ruși, romi. Practic aceste etnii nu au influențat populația satului, ci din contra au fost asimilați de către populația autohtonă, fiind vorbitori de limbă română. Din numărul total al populației, 20% au studii superioare, 30% sînt absolvenți ai școlii generale și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
35,15%; PL - 10,03%; PCRM - 7,74%. La recensământul populației din 2004 în Baraboi u fost înregistrați 3.354 locuitori, inclusiv: 1.579 bărbați (47,08%) și 1.775 femei (52,92%). Structura etnică este următoarea români - 3295 persoane, ucraineni - 20 persoane; ruși - 17 persoane, rromi - 14 persoane; doi bulgari, câte un polonez și găgăuz și 14 persoane aparțin altor etnii. În 2004 au fost înregistrate 1321 de gospodării, 346 de gospodării au fost alcătuite dintr-o singură persoane, 396
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
în această perioadă pe malul sting al Nistrului apar un șir de localități întemeiate de refugiații cnezatului. Tot atunci are ființă și satul Pohrebea. Localitatea era considerată moldovenească dar în ele locuiesc și reprezentanții altor naționalități, mai ales ruși și ucraineni. De aceea, printre populația acestui sat se întâlnesc mulți cu nume de origine rusă și ucraineană, de exemplu Ignatiev, Danilov, Ilievici. Conform documentelor în 1769, ia ființă satul Pohrebea după ce vine și se stabilește un grup de oameni din satul
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
La expoziția agricol din Soroca din 1910 Crescătoria de cai „Tîrnova” a lui T.B. Antonevici a prezentat o colecție de cai anglo-arabi. Recensământul din 1930 înregistrează 3366 de locuitori, printre care: 2797 români, 1 maghiar, 1 german, 244 ruși, 77 ucraineni, 1 ceh, 19 poloni, 200 evrei, 3 greci, 8 armeni și 1 turc . În perioada sovietică în sat se afla sediul colhozului „Moldova sovietică”. În 1975 producția globală a constituit 2,5 mln. ruble, producția realizată fiind 2,3 mln
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
lat, 2 biblioteci, casă a pionierilor, orchestră de muzică populară, oficiu poștal, centrală telefonică. În domeniul sănătății activau sanatoriu pentru copii, spital, punct medical, farmacie și maternitate. La recensământul din 1989 populația satului întrunea 5173 oameni: inclusiv 3970 moldoveni, 765 ucraineni, 348 ruși, 2 găgăuzi și 3 bulgari, 85 de persoane erau de altă etnie . Primarul satului este Cebotari Valentin (PCRM) care a câștigat alegerile locale din 2011 acumulând 86,62% din numărul de 1884 de alegători care au participat la
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
local este alcătuit din 12 deputați comuniști (PCRM) și un deputat democrat (PDM). La recensământul populației din 2004 în satul Tîrnova au fost înregistrate 4293 persoane: inclusiv 2017 bărbați și 2276 femei. Componența națională este următoare: moldoveni/români - 3497 locuitori, ucraineni - 505 locuitori, ruși - 222 locuitori, romi - 39 locuitori, polonezi, bulgari, găgăuzi. Grădinița Licurici, Albinuța. În 2003 Școala profesională polivalentă a fost reorganizată în Școală profesională . În această instituția se efectua studii la următoarele meserii: tractorist-mașinist în producția agricolă, electrogazosudor-montator, cusător
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
comună în raionul Glodeni din Republica Moldova, situată în nord-vestul țării, pe malul rîului Prut, la cca 65 km vest de orașul Bălți. Populația - satul Balatina - 3938 de locuitori (1914 de bărbați, 2024 de femei), inclusiv 3800 de moldoveni, 62 de ucraineni, 60 de ruși, 2 găgăuzi, 1 bulgar, 10 români și 3 de alte etnii (Recensămîntul anului 2004). În total pe comună 5637 de locuitori din care în satele Tomeștii Noi - 728 de locuitori, Tomeștii Vechi - 40 de locuitori, Lipovăț - 155
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
serviciilor era reprezntat de un atelier de deservire socială, magazin, poștă. Conform recensământului din anul 2004 populația este de 3.308 locuitori, inclusiv: 1600 de bărbați și 1708 de femei. Componentă etnică a populației este următoarea: moldoveni/români - 3275 locuitori, ucraineni - 24 locuitori, ruși - 6 locuitori, un bulgar și 2 locuitori de alte naționalități. În primul tur au fost înscriși 5 candidația la funcția de primari: Valeriu Vărjitoru (a obținut 1,37% din voturi; PNL), Iuzef Zibrițchii (16,80%; PCRM), Ion
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
locuitori dintre care : bărbați - 1.808, femei - 1.807. Atunci au fost înregistrate 1.126 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. Componența pe naționalități: Naționalitate Număr de Locuitori Moldoveni/Români 3.591 Ucraineni 13 Rusi 8 Gagauzi 1 Bulgari 1 Evrei 1 Polonezi 1 Țigani 1 Altele 2 În anul 2008 populația satului Bujor constituia 3.967 de locuitori, dintre care 1.970 bărbați și 1.997 femei. Partea de Vest a satului
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
fost de 52,67%. În 2004 populația localității constituia 4090 persoane, inclusiv 1983 de bărbați și 2107 - femei, fiind una dintre cele mai mari localități după populație din raionul Fălești. Structura etnică a populației arată astfel: moldoveni/români - 3729 persoane, ucraineni - 244 persoane, ruși - 92 persoane, un polonez, doi rromi și 16 persoane de alte etnii. Fenomenul migrației s-a manifestat în Răuțelul mai târziu, în comparație cu alte localități rurale din țară. Un val masiv de migrație a început odată cu reducerea locurilor
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
360-380 mm, iar suma temperaturilor active - 3100 . Conform datelor ultimului recensământ din 2004, în comuna Corlăteni locuiau 5596 persoane, printre care 2711 bărbați și 2885 femei. Structura etnică este omogenă, 98, 21% reprezintă populația românească (5496 persoane); 0,94% sunt ucraineni (53 persoane), 0,64% - ruși (36 peroane); 1 găgăuz, 2 bulgari, alte naționalități - 8 persoane . Primarul cumunei este Anatolie Baciu, din Partidul Liberal Democrat, care a câștigat turul II la alegerile locale din 2011 cu 787 voturi. Contracandidatul său, comunistul
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]