8,280 matches
-
dezvoltă pe soluri permeabile și mai bine drenate, fiind dominată de formațiuni ierboase: graminee (Deschampsia arctica, Poa abreviata, Trisetum spicatum), ciperacee (Carex rigida, C.pedata, C.nardina). Tundrele secetoase sau tundrele alcătuite din licheni (Lichenosa) se dezvoltă pe solurile cu umiditate foarte redusă, preferând relieful calcaros și nisipos. Cuprind lichenul renului (Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris) și lichenul islandez (Cetraria islandica, C.cucullata, C.nivalis). Din punct de vedere economic, o importanță deosebită o are tundra cu cladonia, deoarece este
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub influența căldurii și umidității moderate apar: iarba moale, păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița. Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de apă prin transpirație, unele plante au frunzele cerate, sub formă de spini sau de dimensiuni foarte mici. Alte plante (inclusiv unele plante de cultură - vița de vie) au sistemul radicular dezvoltat mult în adâncime (ajungând la resursele subterane de umiditate a solului). În zonele mai uscate vegetația include multe ierburi și tufișuri aromate între care: lavanda, rozmarinul, cimbrul, oleandrul. În zonele mai umede, cum ar fi versanții montani mai înalți, coniferele sunt foarte comune. La latitudini subtropicale, pe părțile estice
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cel mai tipic climat mediteranean este caracteristic Greciei, în timp ce nordul și nord-estul prezintă trăsături mult mai apropiate de climatul temperat continental. Litoralul Dinaric se caracterizează printr-o oarecare individualitate climatică în cadrul peninsulei Balcanice (durată mai mică a secetei de vară, umiditate generală mai mare, precipitații de peste 2000 mm anual). VI.4.2.3. VEGETAȚIA, FAUNA, SOLURILE DIN EUROPA MEDITERANEANĂ Păduri semixerofile, sempervirescente, cresc până la înălțimea de 1400m, fiind în special alcătuite din quercinee: stejarul veșnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
hormonii ocitocici și factorii luteolitici, tip prostaglandină F 2 α , (BOITOR, I., 1984, PETERS, A.R. 1984). 5.2. Factorii de mediu Funcția de reproducție la animale este influențată în mod evident de diferiți factori de mediu, dintre care : temperatura, umiditatea, luminozitatea, radiațiile solare, curenții de aer și compoziția aerului. Este cunoscut efectul favorabil al luminii asupra hipotalamusului în eliberarea " releasing factors" pentru hipofiză, în vederea sintezei, respectiv depleția hormonilor gonadotropi antehipofizari, în cantități și respectiv raporturi corespunzătoare creșterii, maturării și ovulației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1993,1999). Microclimatul din adăposturile de animale este determinat de acțiunea concomitentă a unor factori, care trebuie menținuți în limitele considerate optime pentru fiecare specie în parte. Pentru vacile de lapte cei mai importanți sunt factorii: fizici (temperatura, umiditate, viteza curenților de aer, luminozitate), chimici ( concentrația de O2 , CO2 , NH 3, H 2 S), biologici (microorganisme). Asigurarea confortului optim pentru vaci în perioada de maternitate și puerperium permite desfășurarea funcției sexuale la parametrii fiziologici și asigură o fertilitate bună
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
factori locali (Tabel 22). Din punct de vedere al climei, civilizația Cucuteni evoluează în perioada Atlanticului, care, pe teritoriul țării noastre, corespunde cu faza molidului cu alun și stejăriș amestecat. Această fază se caracterizează printr un grad de căldură și umiditate mai ridicat decât cel din ziua de azi (CÂRCIUMARU 1996, 20), asigurându-se astfel condițiile necesare practicării agriculturii. Un alt factor important în determinarea posibilităților de cultivare a plantelor domestice este dat de morfologia formelor de relief. Din acest punct
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
gradul de înclinare (între 10 și 200), a versanților care mărginesc la sud albia majoră, fapt care îi face inutilizabili ca terenuri arabile, putem presupune că, în cadrul economiei comunității cucuteniene studiate, accentul cădea pe exploatarea resurselor luncii râului (Pl. 67). Umiditatea solului, incluzând existența și nivelul pânzei freatice, constituie un alt factor major în determinarea fertilității unei zone. În cazul luncii râului Bahlui, prezența la suprafață a pânzelor freatice suspendate denotă o conductivitate hidraulică redusă a solului. Acest fapt, coroborat cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). În acest caz, lăcoviștile constituie un tip de sol hidromorf, de culoare închisă, relativ bogat în humus, format în zona de stepă sau silvostepă, în condiții de exces local de umiditate, datorită prezenței apei freatice la mică adâncime. Acest tip de sol prezintă permeabilitate variată, mai frecvent mică, o reacție slab-moderat alcalină și aprovizionare bună cu substanțe nutritive (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Având în vedere faptul că cerealele constituie cultura
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din sol, acest fenomen fiind adeseori însoțit de creșterea nivelului de CO2 și etilenă. Astfel de schimbări au drept rezultat compromiterea recoltelor de cereale (MANSKE, VLEK 2002, 252). Luând în calcul aceste date, la care adăugăm gradul mai ridicat de umiditate al climei specifice perioadei de locuire a așezării de la Hoisești, precum și existența unei pânze freatice aflate în apropierea suprafeței, ca și conductivitatea hidraulică scăzută a solurilor identificate, constatăm că lunca râului Bahlui nu conferea condiții favorabile practicării extensive a agriculturii
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de stabilire a unor legături de hidrogen între aceste grupări și gruparea azo. Se formează astfel cicluri chelatice care au drept principală consecință reducerea hidrofiliei coloranților și implicit micșorarea sensibilității acestora la acțiunea fotochimică a luminii, care este favorizată de umiditate. O categorie importantă din clasa coloranților monoazoici o constituie coloranții pirazolonici, care conțin drept componentă de cuplare 1- aril- 3 alchil 5 pirazolona. Coloranții acizi pirazolonici vopsesc lâna și mătasea naturală în nuanțe galben strălucitoare, cu rezistențe mai mari față de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
27,1% hemiceluloză, 25,8% lignină, 6,4% alți componenți (Gong și al., 2009). Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la masa uscată este: carbohidrați 71,02%; proteine 1,46%; cenușă 5,88%; fibre 6,15%; lipide 0,49%; umiditate 15,00% (Ofomaja, 2008). Rumegușul de neem conține 36,65% celuloză, 49,35% lignină, 2,58% SiO2, 0,65% Fe2O3, 0,03% Al2O3, 0,07% CaO, 0,05% MgO și are un conținut de umiditate de 8% (Khattri și Singh
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
6,15%; lipide 0,49%; umiditate 15,00% (Ofomaja, 2008). Rumegușul de neem conține 36,65% celuloză, 49,35% lignină, 2,58% SiO2, 0,65% Fe2O3, 0,03% Al2O3, 0,07% CaO, 0,05% MgO și are un conținut de umiditate de 8% (Khattri și Singh, 2009). Rumegușul de meranti are următoarea compoziție chimică: componenți solubili în apă (materie anorganică) 21,73%, componenți insolubili (materie organică) 76,22%, cenușă 2,20% și umiditate 6,25% (Ahmad și al., 2009b). Analiza rumegușului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
0,05% MgO și are un conținut de umiditate de 8% (Khattri și Singh, 2009). Rumegușul de meranti are următoarea compoziție chimică: componenți solubili în apă (materie anorganică) 21,73%, componenți insolubili (materie organică) 76,22%, cenușă 2,20% și umiditate 6,25% (Ahmad și al., 2009b). Analiza rumegușului de Hevea brasiliensis indică: umiditate 3,5%, materie volatilă 47%, cenușă 12,5%, carbon 37% (Vasanth Kumar și Porkodi, 2009). Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Singh, 2009). Rumegușul de meranti are următoarea compoziție chimică: componenți solubili în apă (materie anorganică) 21,73%, componenți insolubili (materie organică) 76,22%, cenușă 2,20% și umiditate 6,25% (Ahmad și al., 2009b). Analiza rumegușului de Hevea brasiliensis indică: umiditate 3,5%, materie volatilă 47%, cenușă 12,5%, carbon 37% (Vasanth Kumar și Porkodi, 2009). Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
controlată prin modificarea mărimii picăturilor apoase. O altă metodă interesantă este uscarea prin pulverizare. Aceasta este o operație complexă, bazată pe deplasarea unui număr mare de picături/particule într-un mediu turbulent de uscare, în condiții variabile de temperatură și umiditate. Microgranulele de chitosan obținute prin această tehnică sunt caracterizate printr-un grad mare de sfericitate și o arie mare a suprafeței specifice, parametri care sunt importanți pentru aplicații ca adsorbenți. Chitosanul este utilizat de obicei sub formă de fulgi sau
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fizic, perlitul neexpandat fiind mai eficient. Yermiyahu și al (2002, 2003) au investigat adsorbția colorantului anionic Roșu Congo pe montmorillonit saturat cu Na+, Cs+, Mg2+, Cu2+, Al3+ și Fe3+ prin analiza XRD a probelor nespălate și spălate după echilibrare la umiditate 40% și după încălzire la 360 și la 420°C. Difracția de raze X a probelor cu orientare preferențială fără colorant și a probelor tratate cu colorant încălzite la 420°C a arătat că primele colapsează complet și ultimele s-
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Figura 4. 13. Nici un alt element semnificativ nu apare în analiza EDX după reținerea colorantului, deoarece elementele adsorbentului includ pe cele ale colorantului. Fracțiunea materiei organice a nămolului provenit din ape uzate a fost în jur de 50% (5,68% umiditate, 50,71% substanțe volatile și 43,61% cenușă). Analiza elementală a adsorbentului a fost de 42,66±0,3% C, 5,32±0,3% H și respectiv 8,72±0,3 N. 4.2.2.6. Biosorbenți de tip granule
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
s-a furișat în limba română prin hrisoave”. Vie „plantație de viță-de-vie”, viță „curpen, vrej, rădăcină”, precum și vin ca produs al viței-de vie au în sensurile lor particulare ideea comună de existență vie, sugerând mișcarea, creșterea, curgerea, desfășurarea și implicând umiditatea, frăgezimea, tinerețea. Constituite ca românești, formele vie „plantație”, viu, vită, viță se înscriu în peisajul larg al evoluției limbajului. Primul lucru ce se cere a fi remarcat este sensul de existență lungă, de durată, prezent în lat. vivus „viu”, vgr
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
apare printre altele și în sintagma uva silvestris, sinonim al formei labrusca „viță de vie sălbatică”, rom. lauruscă. Observăm apoi că segmentele lab-, lausunt alte forme pentru rădăcina uv-/au-, pe care în diverse variante o întâlnim la denumirile apei, umidității, curgerii, creșterii etc. Poamă „fructul comestibil al pomilor și plantelor fructifere” a fost, la constituirea limbii române, latinul poma, pluralul lui pomum „fruct, sămânță, boabă, arbore fructifer”, ca și pomus pentru pom, pometum pentru pomet; fapt confirmat și de alb
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
folosind rondele de sfeclă maturată în saramură sau/și oțet, așa încât gustul acrișor al murăturii să supraviețuiască trecerii prin baia de ulei încins (a nu se uita, bineînțeles, presarea rădăcinoasei înfeliate într-un ștergar, pentru eliminarea prealabilă a excesului de umiditate!)? Din nefericire pentru noi, ultima sugestie pe care o putem oferi nu-i aparține unui român, ci unui francez stabilit, cu arme, bagaje, sticle vechi și bune, borcane cu confit d’oie și multe alte minunății, taman pe malul famelic
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sezoniere sau zonale determină reacții compensatoare de apărare contra frigului sau căldurii în vederea restabilirii și menținerii echilibrului termic, întregite de rolul protector al îmbrăcămintei și locuinței. Prin straturile de aer izolator interpuse între organism și mediul înconjurător, cu temperatură și umiditate variabile, acestea îndeplinesc rolul unui veritabil sistem cvasifiziologic de protecție contra variațiilor termice ale mediului ambiant. Tripleta - om, mediu, îmbrăcăminte - devine esențială în astfel de cazuri pentru menținerea stării de sănătate. Rolul principal revine mecanismelor nervoase și umorale, de autoreglare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
exogen sau endogen care amenință echilibrul caloric determină din partea organismului reacții compensatoare neuro-endocrino-metabolice de o mare precizie, în vederea restabilirii balanței termice și menținerii sale în limite constante normale. Dintre factorii climatici care solicită procesele reflexe termoreglatoare, mai importanți sunt: temperatura, umiditatea și mișcarea aerului, precum și temperatura corpurilor solide sau lichide înconjurătoare. În timp ce umiditatea crescută limitează deperdiția de căldură prin evaporare, vântul rece o intensifică. Ca orice act reflex, reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare au la bază arcuri reflexe complexe, formate din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuro-endocrino-metabolice de o mare precizie, în vederea restabilirii balanței termice și menținerii sale în limite constante normale. Dintre factorii climatici care solicită procesele reflexe termoreglatoare, mai importanți sunt: temperatura, umiditatea și mișcarea aerului, precum și temperatura corpurilor solide sau lichide înconjurătoare. În timp ce umiditatea crescută limitează deperdiția de căldură prin evaporare, vântul rece o intensifică. Ca orice act reflex, reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare au la bază arcuri reflexe complexe, formate din termoreceptori periferici și centrali, căi nervoase aferente, centri termoreglatori și căi eferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
producerii de căldură, întregite de ajustări corespunzătoare ale pierderilor calorice. Dintre factorii climatici producători de asemenea reacții indispensabile termoreglării fac parte: - temperatura mediului ambiant superioară sau inferioară celei de confort termic, ca stimulant al termoreceptorilor cutanați la cald și rece; - umiditatea aerului, ca factor ce limitează deperdiția de căldură prin evaporare; - viteza vântului, ca factor de primenire a păturii de aer la suprafața corpului și de intensificare a pierderilor de căldură prin evaporare; - temperatura corpurilor înconjurătoare, ca factor de intensificare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]