1,694 matches
-
pierdut calmul. IV. După câteva luni David este avansat în grad și primește comanda unei secții de mitraliere. Scrie în fiecare săptămână nevestei lui, Elvira, de care îi era dor. V. Odata cu avansarea, David este mutat într-un regiment unguresc, unde se înțelege greu cu ceilalți comandanți, pentru că nu vorbea ungurește foarte bine. El privea războiul calm, spre deosebire de ceilalți comandanți, care erau nervoși și se certau tot timpul. Se întâlnește cu un fost coleg de facultate, Alexe Candale, cu care
Catastrofa (nuvelă) () [Corola-website/Science/302334_a_303663]
-
Armata Austro-Ungară la începutul Primului Război Mondial atât din ambiția juvenilă de a-și dovedi vitejia în fața logodnicei sale, Marta Domșa, ce era fermecată de uniformele militare ale ofițerilor unguri, cât și dintr-o suprastructură socială pe care o dobândise în școlile ungurești. După ce urmează cursurile școlii de artilerie, este trimis pe front. Luptă vitejește pe fronturile din Italia și Galiția și este rănit de două ori în următorii doi ani, fiind înaintat la gradul de locotenent și decorat de trei ori. Războiul
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
finală: o discuție cu generalul după execuția lui Svoboda; un dialog purtat în tranșee între Bologa și Cervenco cu privire la război; o vizită făcută de doamna Bologa în spitalul militar din Târgu Mureș, după ce Apostol fusese rănit; fraternizarea „intelighenței românești și ungurești” monorene de la cazină; o scrisoare emoționantă a lui Apostol trimisă din temniță mamei sale, precum și un scurt capitol final în care Ilona venea în zorii zilei să-și plângă iubirea pe mormântul logodnicului ei. Versiunea finală a romanului a fost
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ca niște iubitori de lucruri noue"", cum zice cronicarul Alexandru Amiras, l-au dus ca prizonier la Sibiu chiar pe domnitorul Nicolae Mavrocordat (1716 și 1719-1730). O soartă asemănătoare se pregătea și pentru domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță. Austriecii și cătanele ungurești au pătruns în Moldova pe la Cașin, instalându-se în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului. Domnitorul se afla în scaun de numai un an și pusese biruri și pe mazili (boieri fără funcții publice), motiv pentru care mulți
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului. Domnitorul se afla în scaun de numai un an și pusese biruri și pe mazili (boieri fără funcții publice), motiv pentru care mulți dintre aceștia îi doreau sfârșitul. Trupele austriece și ungurești, împreună cu trupe moldovenești aliate, au jefuit târgurile aflate în calea lor. Domnitorul Mihai Racoviță, neavând bani să plătească mercenari și dispunând numai de o gardă de oameni credincioși, ""se mutase în Cetățuie, și nici acolo în Cetățuie nu mâne, ce
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
XVI), plăci circulare din ghips cu ochiuri duble de sticlă pictate (sec.XVI), porțelanuri orientale ori faianță vieneză fragmentară (sec.XVIII - XIX), brățări, fragmente din sticlă albastră translucidă (sec. XVIII), amnare de foc, lulele cu mărci de fabricație turcești și ungurești, în nuanță de culori negre, roșii și cenușii ori smălțuite verzui (sec. XVII - XIX), fierărie gospodărească și menajeră, ba chiar și o săgeată de vânat ( sec. XVII - XIX), osteologie fragmentară, animalieră, acvatică și aviară, între care și capul unui bous
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
necesitatea Unirii, iar Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuiește aceasta. Socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române. Rezoluția Unirii e citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „"Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
Oficiu" a ordonat măsuri contra acestor tendințe care au avut ecou în parlament, unde primul ministru Dezideriu Banffy a declarat că episcopia nu poate fi înființată decât după ce limba maghiară va fi recunoscută ca limbă liturgică. De aici înainte, propaganda ungurească a luat această direcție, căutând să obțină admiterea limbii maghiare între limbile liturgice. Cu acest scop s-a înființat la Budapesta, în 2 septembrie 1896, Comitetul maghiarilor catolici de rit grec, compus din 50 de persoane sub președinția deputatului I.
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
o lună va reuși să formeze o armată de aproximativ 150-200 000 de oameni pe care i-a înzestrat cu armament și muniție din depozitele pe care le-a golit și din dezarmarea trupelor austriece aflate în retragere pe teritoriul unguresc. În aprilie 1919 Bela Kun a sprijinit insurecția anarhistă de la Viena și, prin atacarea în aceași lună a Cehoslovaciei și României, a plănuit unirea Ungariei cu Rusia bolșevică. Pe teritoriul Transilvaniei nucleul armatei maghiare era reprezentat de divizia secuiască formată
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
a fost numit Feldzeugmeister și comandant al armatei în Ungaria la 30 mai 1849. Într-o campanie ambițioasă și realizată fără întrerupere, a gonit mai întâi forțele inamice tot mai departe spre est, până în apropiere de Timișoara. Acolo, alte trupe ungurești asediaseră deja orașul timp de trei luni, insă locuitorii orașului au reușit să reziste. A învins revoluționarii maghiari și polonezi decisiv pe data de 9 august 1849 în Bătălia de la Timișoara. Pentru acest act glorios a fost onorat cu Crucea
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
apoi în unele copii ale cronicii lui Grigore Ureche cu părți interpolate, precum și la Miron Costin, se spune că voievodul maramureșean Dragoș (1351-1353) a ieșit cu oamenii săi din Maramureș și a descălecat în Moldova ""în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru"". Conform legendelor, voievodul român Dragoș se afla la vânătoare și urmărea un bour pe care-l rănise. L-a hăituit prin pădure până a ajuns la
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățélii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova."" O alta informație, din Cronica moldo-rusă, arată despre Laslău craiul unguresc (căruia îi corespunde în istorie,Vladislav Cumanul) că după o bătălie cu tătarii, în 1285, a creat o marcă cu centrul la Baia pe apa Moldovei. Dragoș și-a stabilit drept capitală a mărcii sale, târgul Baia (denumit "Civitas Moldaviensis
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
în care a luptat a obținut o serie de victorii în luptele din vara anului 1849, iar Pomuț a fost ridicat la rangul de căpitan. Entuziasmul lui Pomuț pentru revoluția maghiară s-a datorat în principal educării sale în școlile ungurești. a părăsit fortăreața de la Komárom în perioada 1-3 octombrie 1849, după ce fortăreața a fost cucerită de generalul Julius Jacob von Haynau. Spre sfârșitul anului 1849, pentru a scăpa de condamnarea hărăzită lui de guvernul austriac, s-a refugiat mai întâi
George Pomuț () [Corola-website/Science/299455_a_300784]
-
în 1852, are un caracter savant și o noblețe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a Școlii Ardelene. "Predoslovia" enumeră scopurile lucrării: a) afirmarea etnogenezei pentru „lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, care toți un neam și odată descălecați sîntu”; b) conștientizarea valorii documentului scris, care rămîne mărturie peste veacuri: „Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea...”. Românii trebuie să-și cunoască istoria, „toate alte țări știindu începuturile sale”; c
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o pictează în frescă. Pe lângă aceasta el făcea mănăstirii și o danie anuală în bani de aur și argint, galbeni ungurești sau aspri de argint. În anul 1502 Ștefan cel Mare donează ctitoriei sale de la Athos o icoană cu Sfântul Gheorghe și steagul de luptă al Moldovei, cusut cu aur și argint, care are pe o parte icoana Sfântului Gheorghe, iar
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
trac împrumutat de greci) se afla în vârful unuia din munți. În greacă, Peninsula Balcanică era cunoscută sub numele de Peninsula Haemus (Χερσόνησος του Αίμου). Această denumire a Balcanilor încă se mai păstrează printre greci. În lucrarea "Istorie de Crăiia Ungurească", prelucrată de Miron Costin după textul lui Laurențiu Toppeltin de Mediaș, acesta traduce din latină "Haemus mons", ca "munții Sofiei". Denumirea de "" a fost dată și unui lanț muntos de pe Io, satelit al planetei Jupiter.
Haemus Mons () [Corola-website/Science/303594_a_304923]
-
lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”. Marele cărturar Dimitrie Cantemir afirmă în "Descriptio Moldaviae" (Berlin 1714) că moldovenii vorbesc aceeași limbă cu valahii și transilvănenii. Cantemir este primul
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
cea folosită de Barbu Iscovescu. Imaginea creată de Mișu Popp aduce oarecum cu cea care a fost popularizată într-o litografie de Ioan Costandi: aceleași mustăți orizontale peste un obraz foarte lat, aceiași favoriți, aceeași uniformă de sorginte austriacă sau ungurească. În plus, în portretul lui Costandi, Avram Iancu a fost înfățișat călare pe un cal de paradă care are șabrac aurit sub șa și un căpăstru bătut cu ținte, el având o atitudine tipică de manej. Calul moțesc al lui
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
zone ocupate din Ținutul Secuiesc. Majoritatea bisericilor romanice pe pacursul secolelor erau lărgite sau transformate. În 1616 Tamás Borsos, primarul orașului, primise de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, rangul de oraș liber regesc (în ) și totodată atunci sa fixat și numele unguresc de Marosvásárhely. În 1709 a izbucnit o epidemie de holeră care a pustiit orașul Târgu Mureș și împrejurimile din Scaunul Mureș. Potrivit datelor în localitate au murit 3 500 de oameni, iar în tot scaunul numărul lor a trecut pragul
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
ab initio" și l-au anulat "de facto". Actul, realizat în favoarea Ungariei, a fost o consecință a Acordului de la München. Împreună cu Acordul de la München, a făcut parte din planul Germaniei pentru dizolvarea Cehoslovaciei. Ungaria plănuia deschis să anexeze fostele teritorii ungurești din Slovacia și Rutenia Subcarpatică, numită și Rutenia Carpatică sau Rutenia Transcarpatică. Inițial, a existat și un al treilea jucător: Polonia, cu regimul său autoritar condus de Józef Beck. Polonia și Ungaria luau în considerare atacuri coordonate asupra Cehoslovaciei, pentru ca
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
trimise mai ales în zonele de graniță — din care 350 au fost prinse —, Cehoslovacia a acceptat să înceapă negocierile, care au avut loc între 9 și 13 octombrie 1938, la Komárno, pe malul nordic (slovac) al Dunării, mal opus celui unguresc. Delegația cehoslovacă era condusă de primul ministru al Slovaciei autonome, Jozef Tiso, și îi avea în compunere pe Ferdinand Durčanský, ministru de Justiție în cabinetul slovac, și pe generalul Rudolf Viest. Guvernul de la Praga (guvernul central al Cehoslovaciei) era reprezentat
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
partea ungară a prezentat rezultatele recensământului din 1910, (așa cum a făcut și Germania în timpul conferinței de la München), în timp ce Cehoslovacia a prezentat cifrele mai recente, din 1930, a contestat validitatea recensământului din 1910, iar mai târziu a prezentat cifre din recensăminte ungurești dinainte de 1900, când procesul de maghiarizare și asimilare etnică spontană nu avansaseră atât de mult ca până în 1910. Unul din motivele principale pentru discrepanțele între proporțiile etnice indicate în recensământul unguresc din 1910 și cel cehoslovac din 1930 a fost
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
1910, iar mai târziu a prezentat cifre din recensăminte ungurești dinainte de 1900, când procesul de maghiarizare și asimilare etnică spontană nu avansaseră atât de mult ca până în 1910. Unul din motivele principale pentru discrepanțele între proporțiile etnice indicate în recensământul unguresc din 1910 și cel cehoslovac din 1930 a fost numărul mare de persoane de origine mixtă, sau persoane bilingve slovaco-maghiare, care se puteau declara, la fel de bine, fie slovaci, fie maghiari. Un alt motiv pentru diferențele mari între cele două recensăminte
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
tendință s-a putut observa după Primul Act de la Viena, de această dată în detrimentul populației slovace. Ca un semn de bunăvoință, delegația cehoslovacă a oferit Ungariei nodul de cale ferată de la Slovenské Nové Mesto (până în 1918 o suburbie a orașului unguresc Sátoraljaújhely), precum și orașul Šahy (în maghiară: "Ipolyság"). Ambele au fost ocupate de Ungaria la 12 octombrie. La începutul negocierilor, Ungaria a pretins teritoriile Slovaciei de sud și ale Ruteniei Subcarpatice până la și incluzând linia definită de Devín (în maghiară: "Dévény
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
precis, ceh) František Chvalkovský, a substituit propunerea Ungară cu o nouă propunere de frontieră, "linia Ribbentrop". Aceasta se apropia mai mult de principiul etnic (spre exemplu, Bratislava și Nitra rămâneau în Slovacia), dar, în realitate, nu diferea mult de propunerea ungurească. În timpul trasării acestei linii, Ribbentrop a contactat Italia și i-a spus să renunțe la planurile de conferință, deoarece Germania prefera să acționeze "în spatele cortinei". În Praga, ministrul de externe cehoslovac a recomandat acceptarea liniei Ribbentrop. Pe 19 octombrie, însă
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]