2,900 matches
-
de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost adoptată o reglementare care proclama universalitatea și obligativitatea instrucției primare a tuturor copiilor în vârste de până la 12 ani. Modelul educațional weimarian a fost adoptat, câteva decenii mai târziu, în Gotha (1642). În Prusia, obligativitatea școlarizării pentru copiii de ambele sexe (care nu primeau alt tip
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea țării în care indivizii s-au născut și crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de originea socială. Înăbușirea revoluțiilor pașoptiste din principatele danubiene obstaculează materializarea acestor năzuințe educaționale. Cutremurul politic pașoptist are ca efect suspendarea întregului proces educațional, în condițiile în care rețeaua unităților școlare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale principatelor au fost omogenizate într-o memorie națională românească. În deceniul al șaselea, și cu atât mai pregnant în cel de-al șaptelea, ale secolului XIX, ulterior reorganizării sistemului de învățământ primar pe baza principiilor de obligativitate, gratuitate și universalitate, literatura didactică a înregistrat o dezvoltare fără precedent. Proliferarea cărților școlare este vizibilă cu atât mai mult în rândul manualelor de istorie, ca urmare directă a noului rol director conferit în programele oficiale acestei discipline în întețirea sentimentului național și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sovietică, denumirea consacrată a statului fiind redusă la o succesiune de litere (Boia, 1997, p. 67). Acronimizarea identității nominale a statului român la R.P.R. relevă fără niciun echivoc adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului timpuriu recomanda păstrarea ancorării în universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat internaționalist, istoria națională fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene, însă nu au rămas deloc datori, "punându-și propria pecete pe evoluția Europei" (p. 6). Prin personalitățile lor de mari carate, românii s-au înscris în universalitate, contribuind la "dezvoltarea culturii europene și universale" (ibidem). Sub constrângerea imperativelor de neocolit ale programei școlare, autorii de orientare neaoșistă au fost forțați să ia seama de europenismul românilor. Printr-o ingenioasă inversare a raportului, aceștia au reușit să subvertească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceasta, participarea electorală poate să constituie fie momentul culminant al unui ansamblu de alte activități de participare politică, fie momentul inițial, aproape o precondiție, pentru unele activități ulterioare de participare politică. În cele din urmă, din motive care merg de la universalitatea acestui comportament, pînă la relativa ușurință a strîngerii datelor, de la caracterul verosimil al datelor înseși pînă la abila tratare matematică, participarea electorală se pretează la diverse analize profunde, la diferite niveluri ale sistemului politic, nu numai de tipul comparației între
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
-ul de-naturat și trecut în logică, activ, cum observăm deja, în "ființa" jocului și în cea a jucătorului supuși reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și "universalitatea" ei, dacă rămâne solidară cu actul suspendării despre care tocmai a fost vorba. De aceea este necesară o hermeneutică radicală 4, care să pună sub interogație "jocul" public la care participăm, adică regulile raportării la tradiție, dar nu la tradiția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
forma logică aflată în "administrarea" rațiunii (intelectul are "grijă" de principii), prezentat și de logica-organon drept formă a gândirii cu o proprie identitate, apare la Kant ca fiind, în ultimă instanță, tot judecată: "Funcția rațiunii, în raționamentele ei, constă în universalitatea cunoașterii prin concepte, și raționamentul însuși este o judecată care e determinată a priori în întreaga sferă a condiției ei."129 Și nu reprezintă aceste fapte o dovadă suficientă pentru încadrarea funcțională a analiticii transcendentale și a dialecticii transcendentale în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din perspectivă existențială, atâta vreme cât termenul "existențial" are în conținutul său ideea de finit (omului este "ființă finită"), iar Heidegger accentuează această idee, condiționând absolut adevărul de Dasein. Ceea ce nu mai poate fi admis, din perspectivă existențială, este un sens de universalitate a stării de descoperire a ființării. În fapt, dacă Dasein-ul este numai în măsura în care își constituie locul-de-deschidere, înseamnă că fiecare "umplere" a acesteia datorită unei sincronii cu starea de descoperire a unei ființări este un eveniment. Prin urmare, legile lui Newton
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituirii intențional-factice a Dasein-ului. Dar adevărul este, așa cum îl înfățișează Heidegger, un existențial originar (fără o legătură originară cu enunțul, cu judecata), iar prin operatorul "ca", timpul apare și el cu acest sens. De fapt, și în cazul său constatăm universalitatea și originaritatea sa, cum constatăm și în cazul adevărului. Dar legătura acestora reprezintă un aspect fundamental al judicativului constitutiv. Iar la nivelul judecății, cuplul adevăr-timp reprezintă aspectul alethic al acesteia. Dacă luăm enunțul (judecata) în sensul strict heideggerian, atunci adevărul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în viața sau istoria acesteia; de aceea trecutul poate fi încărcat cu fel de fel de fapte, care implică, într-o modalitate secundă de constituire, memoria, și tot de aceea viitorul își are sensul autentic în Celălalt. Dar, dată fiind universalitatea principiului, care cuprinde nu doar ființarea conștientă și timpul ei, ci, cuprinzându-l pe acesta din urmă, cuprinde întreaga ființare, prezentuirea universală se referă la ființare, în genere, având, totuși, ca "subiect" (substrat), ființarea conștientă. De aici urmează anumite consecințe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestui aspect, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă, confirmă unitatea sa "semantică". Iar unitatea de sens a acestui aspect face posibil aspectul formal, pentru că acesta "universalizează" valabilitatea sensului alethic, de negândit desigur, și de neoperat fără această universalitate a sa. De asemenea, pozițiile implicate de judecată, anume cea de subiect și cea de predicat, sunt unite, temporal, datorită unor caracteristici: faptul de a fi posibil și statutul de variabilă; ambele poziții preiau aceste sensuri, confirmând astfel unitatea "semantică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pe scurt, după momentul, mai mult sau mai puțin fulgurant, al „aprinderii“ inițiale, urmează, mai devreme sau mai târziu, „rezonabilitatea“, sedentarizarea, decongestia. Într-o a treia instanță însă, lucrurile își recuperează misterul și legitimitatea. Misterul rezultă din tocmai faptul că universalitatea raportării la absolut prin care debutează orice entuziasm amoros nu se sleiește prin reiterare, nu-și pierde frăgezimea, patosul, nimbul extatic. Repetabilitatea „tradițională“ a experienței nu reușește să-i atenueze nici intensitatea, nici autenticitatea. Toți traversează același scenariu, dar toți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai absent, ca persoană vie, din „tehnicitatea“ lor. Înțeleptul antic se concentra, hipnotic, asupra ordinii lui interioare, asupra „stabilizării“ umorilor curente, asupra unor procedee ale construcției de sine în perspectiva unei valorificări integrale a potențialului individual, a nimbului lui de universalitate. „Specialistul“ de azi slujește, infailibil, zeul aspru și glacial al competenței. E un „știutor“, un „expert“ al discursului despre discursuri. Are tot atâta nevoie de biografie proprie și de interlocutor, pe cât de puțină nevoie are căută torul de înțelepciune de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aparenta lor rămînere în urmă, meridionalii vor trece direct de la catolicism la pozitivism. Căci religia Umanității, eliberată de spiritul teologic și de credința într-o revelație, va fi un nou catolicism, luînd termenul în sensul său etimologic de vocație pentru universalitate. Drept urmare, ordinea întîietății între națiuni se schimbă. Franța rămîne popo rul central, dar Italia vine pe locul al doilea, urmată de Spania, apoi de Marea Britanie și, la urmă, de Germania. În jurul Pontifului Umanității, fiecare țară va fi reprezentată de un
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în sensibilitate. Admirația pe care Comte o avea pentru Italia și pentru Dante nu era fără rezerve. Arta lui Dante și apoi cea a pictorilor Renașterii suferă din cauză că s-au născut în momentul în care ordinea feudală și ambiția de universalitate care a constituit măreția catolicismului medieval erau deja la asfințit : . Și Comte continuă : . Formulînd această judecată cu privire la spiritul Renașterii italiene la începuturile ei, Comte se dovedea, ca întotdeauna, un puternic analist și un mare filozof al istoriei. Nu avea însă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prezentat s-au axat, în rezumat, pe 7 principii care după opiniile unanime ale conducătorilor Crucii Roșii suedeze, exprimate public de dl. Olaf Stroh sunt: 1. umanitatea; 2. imparțialitatea; 3. neutralitatea; 4. independența; 5. caracterul benevol; 6. unitatea și 7. universalitatea. Cum eram din țări cu regimuri politice diferite cel puțin 3 delegații proveneau din zona de ocupație sovietică, cu regimuri socialiste totalitare, dar care se deosebeau, totuși, prin atitudinea față de Moscova, iar celelalte delegații veneau și ele din democrații occidentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fost fie propuse de țările socialiste, fie sprijinite sau acceptate de acestea. În ce priveste prevederile art. 48 și 50, care consfințesc vechiul sistem al O.N.U. privind accesul anumitor categorii de state la tratatele multilaterale - sistem contrar principiului universalității tratatelor multilaterale generale - se consideră necesară formularea unei declarații, fără caracter de rezervă, în care să se reafirme principiul universalității convenției. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articolul 1 Se ratifica Convenția cu privire la relațiile diplomatice, încheiată la Viena
DECRET nr. 566 din 8 iulie 1968 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127310_a_128639]
-
care consfințesc vechiul sistem al O.N.U. privind accesul anumitor categorii de state la tratatele multilaterale - sistem contrar principiului universalității tratatelor multilaterale generale - se consideră necesară formularea unei declarații, fără caracter de rezervă, în care să se reafirme principiul universalității convenției. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articolul 1 Se ratifica Convenția cu privire la relațiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961 Articolul 2 La depunerea instrumentului de ratificare a convenției menționate la art. 1 se va face
DECRET nr. 566 din 8 iulie 1968 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127310_a_128639]
-
al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deoarece textul, instituind o taxă fixă de timbru pentru anumite categorii de cereri, nu face nici o diferențiere între contribuabili. În legătură cu invocarea încălcării normelor constituționale prevăzute în art. 15 alin. (1), privind universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, art. 51, referitor la respectarea Constituției și a legilor și art. 123 alin. (1) și (2), privind înfăptuirea justiției, Curtea constată că aceste critici sunt nerelevante pentru soluționarea excepției de față, neavând incidența cu obiectul
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
pentru care noi le studiem total detașate de mediul social, cultural și istoric în care s-au născut. Desigur, din rațiuni didactice, o asemenea abordare este necesară însușirii termenilor și metodologiei psihologice. Realitatea cercetării infirmă însă categoric această prezumție de universalitate. Ideea că senzorialitatea noastră ar putea fi influențată semnificativ de variabilele culturale este pe cît de greu de acceptat, pe atît de neliniștitoare, de vreme ce întreaga istorie a psihologiei s-a articulat în jurul conceptului de trăsătură de personalitate ca variabilă inferată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile sociale chineze "de importanță fundamentală". Astfel, s-a constituit o grila valorică, administrată mai apoi la o sută de studenți din 23 de culturi naționale diferite din zona Asiei Orientale. S-au identificat patru factori-sinteză care și-au probat "universalitatea", ordonarea lor îngăduind o echivalență directă cu factorii propuși de G. Hofstede, așa cum reiese din tabelul 2. Prin urmare, rezultă o suprapunere considerabilă între dimensiunile evidențiate în cele două cercetări, în pofida faptului că subiecții provin din culturi cu patternuri valorice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
frustrare, retragerea investițiilor în grup și refuzul de a coopera pentru binele grupului. Prin urmare, este necontenit necesară și o anumită formă de încurajare a nevoilor și dorințelor proprii ale membrilor grupului, atît timp cît nu dăunează obiectivelor grupului. Dincolo de universalitatea celor zece tipuri de valori, S. Schwartz (2001, pp. 281-283) considera că există de fapt și o ierarhie universală a sistemului de valori culturale și, mai mult, explică de ce această ierarhie universală are o configurație anume. Vom prezenta, pe scurt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]