1,591 matches
-
În care pot duce o existență auto-suficientă. În Canada, grav afectată de „Marea Depresiune―, se Înregistrează chiar o creștere rurală mai mare decât ceaurbană. Această orientare neașteptată către o relocare În zona rurală, a fost totuși acceptată de politicieni și urbaniști, pentru varii motive politice ori ideologice: de exemplu, socialiștii priveaunoile așezări semirurale drept o nouă simbioză Între oraș și rural ( În sensul propovăduitei ștergeri a diferențelor dintre ele), În timp ce conservatorii le vedeau ca pe o reîntoarcere către un mod de
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
viziuni (și multe altele) au În comun ideea că restrângerea, contracția, sunt percepute drept dezvoltări de dorit, controlabile și progresiste. Cele mai Însemnate consecințe asupra dezvoltării orașelor din Europa și Asiale-a avut, firește, cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru urbaniști, dezastrele au creat un mediu prielnic lansării de noi idei pentru reconstrucție, ce erau, la rândul lor, alimentate de aspirația către o densitate scăzută și descentralitate: Max Taut, Hubert Hoffmann, Hans Sharoun (ale căror planuri nu au fost niciodată puse
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
globului crește cu un milion de oameni pe săptămână, iar orașe precum Shanghai sau Săo Paulo aproape explodează, 400 de orașe Însemnate din Întreagalume, dintre care și Detroit, Boston sau Oslo continuă să piardă locuitori. Aceasta Îi obligă pe arhitecți, urbaniști, sociologi, etnologi să investigheze cum funcționează viața Într-un oraș În declin, ceea ce, de fapt, le oferă oportunitatea să pună În discuție ce este orașul contemporan și care e viitorul lui. Arhitectura și urbanismul sunt puse astfel În fațaunui fapt
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
apă, au rămas stabilopozi pe mal cu dubița părăsită, barjă, remorcherul împingător în priveliștea de machetă, taie vagoanele de cărbune kilometri portuari, lumină Constanța-Sud cărbunele, mineralierul, viaducte, vagoanele-cisternă cu imobilele ritmic, urbanizarea este perfectă în deșert, răspunde doar de ea, urbaniștii au calculat-o, semăna cu ei, farul nou Constanța 1975-1980, talie de viespe de mare cu blocurile, coeficientul de relație între forme incompatibile, Șantierul Naval Constanța pe litere alb și albastru. Ora 14,05, în rapidul Constanța București, în gara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jos a orașului. Din Piața Unirii, așezată pe prima terasă a Bahluiului, pe vremuri, principalele străzi coborau ca un evantai, până în strada Uzinei. Ele urmau în mod natural, după forma reliefului, cursurile de apă, de pe terasă până în șesul Bahluiului. Vechii urbaniști au ținut seama de aceste condiții naturale. Din Piața Unirii, ca inimă a orașului, trebuia ca prin arterele sale să pulseze liber viața spre periferii.. Era o comunicare naturală, firească și ușoară. Dar spre Lozonschi, niște monștri de beton, tip
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lipsa vizibilității lor în piața românească. Pretutindeni, la nivel mondial, încercarea autorităților publice de constituire a unui nou Sillicon Valley sau a unui Cambridge Park este evidentă. Parcul științific și tehnologic "Tehnopolis" din Iași este un veritabil portret regional ieșean, urbanist, surprinzând însăși dezvoltarea Iașiului, împărțită între partea de cercetare-dezvoltare, reprezentată de mediul academic ieșean și dezvoltată în consecință, și inovarea tehnologică și industrială, prea puțin reprezentativă și reprezentată, totodată. Condiții legislative de realizare eficientă și efectivă a parcului există. Dar
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
la o parte teritoriile), unul din trei avea în 2001 mai puțin de patru milioane de locuitori. În același timp, există optzeci de megaorașe de peste patru milioane de locuitori, multe dintre acestea în țări de mărime mijlocie. În anii '50, urbaniștii au definit orașele ca aglomerări de 5.000 și, în unele regiuni ale lumii, de 10.000 de locuitori. Mai târziu, ei au adoptat un criteriu de 20.000 de locuitori, iar și mai târziu, de 100.000. Cercetătorii de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
două dintre acestea avea în 2005 mai puțin de patru milioane de locuitori. În același timp există opt megaorașe cu mai mult de patru milioane de oameni, multe dintre ele situate în țări de mărime medie. În perioada anilor '50, urbaniștii au definit orașele ca și aglomerări de 5.000 locuitori și, pentru anumite regiuni ale lumii, de 10.000 de locuitori. Mai târziu aceștia au adoptat un criteriu de 20.000 de locuitori și mai târziu de 100.000 de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
mai mult decât 20% din populația urbană a țării în 1999 (în coloana ultimă, în procente) Într-un asemenea caz, datorită taliei populației lor, orașele sunt numite "principale" (primate), un termen inventat de Mark Robinson în 1939 și folosit de urbaniști și demografi. Tabelul 3 Monocefalism urban (1-3) Oraș/țară Locuitori % Accra/Ghana 1,9 25,8 Addis Abeba/Etiopia 2,5 24,1 Alep/Siria 2,1 24,8 Amman/Iordania 1,4 28,9 Antananarivo/Madagascar 1,4 31
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
telefonice și jumătate din electricitatea produsă în țară. Distincția dintre țările monolitice și cele multipolare devine vagă în anumite cazuri, mai ales în regiunile unde se dezvoltă conurbații sau megalopolisuri. După ce Jean Gottmann a scris în 1961 despre megalopolisul Boston-Philadelphia, urbaniștii au mai descris și alte conurbații de același tip. Megalopolisul definește multiplicarea micilor centre în jurul unei axe care unește două sau trei centre urbane mari și între care se dezvoltă un trafic intens. Cu mici excepții, sectoarele acestor conurbații sunt
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
împreună cu Scandinavia faptul de a avea sau de a fi avut partide agrariene. Ungaria a fost singura țară care a avut un partid ce apăra interesele populației urbane, mișcarea poglar, ce cuprindea intelectuali pe care François Fejtö i-a numit "urbaniști ai anilor '30". Ultima sa exprimare liberă înainte de a-și intra în hainele staliniste a fost Partidul Cetățenilor. Cu excepția celor finlandeze, cărora li se aseamănă foarte mult, partidele țărăniste se deosebesc de cele agrariene scandinave prin populismul lor. Țărănimea era
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
erau Îndeajuns de reduse ca Întindere Încât să nu schimbe caracterul dominant al periferiei - zonă de fabrici, antrepozite și cartiere muncitorești - contrastul apărut din alăturarea celor trei tipuri de țesut este evident. Zone destructurate stau alături de parcelări coerente Închipuite de urbaniștii perioadei, cartiere unitare ca imagine stau alături de zone pestrițe și pline de „culoare―, caracterizate drept pitorești de străinii occidentali, obișnuiți cu rigoarea dezvoltării urbane moderne. Confortul stă alături deinsalubritate și mizerie, țesutul minor caracteristic locuințelor individuale se Învecinează cu figurile
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Trebuie menționat faptul că acest amalgam de locuri cu specific diferit se alăturau, de cele mai multe ori, fără reguli vizibile Într-un oraș a cărui societate dorea o modernizare, care, În mod cert, se traducea și prin zonificarea funcțională pe care urbaniștii perioadei o doreau. Cincinat Sfințescu, În studiile premergătoare Planului Director de Sistematizare a capitalei, afirma: „Desigur că și zonificarea urbanistică, ca specialitate funcțională, nu poate fi privită decât ca mijloc de perfecționare a orașului. Așa fiind, nu mai este cazul
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
existat un răspuns adecvat problemelor ridicate prin tema concursului: dimensiune prea mare, insuficiența rețelelor stradale și hidrosanitare, lipsa de monumente și de piețe (Cina 2010: 202). Planul de sistematizare din 1921 Înaintea Primului Război Mondial, Serviciul Tehnic al Comunei sub coordonarea inginerului urbanist Cincinat Sfințescu 1 a elaborat un Plan de Sistematizare, ca rezultat al unei serii de studii aduse În fața Comisiei Tehnice de pe lângă Consiliul Comunal, În ședințe din perioada 1914-1916, pe care apoi lau Îmbunătățit după modificarea Constituției din 1917 (Sfințescu 1919
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
3 este făcută de G.M. Cantacuzino În interviul acordat revistei „Gazeta Municipală― (Gazeta Municipală oct 1934: 2). Prof. Duiliu Marcu are o „viziune estetică clară și personală În discuție―. Arh. Ion Davidescu este apreciat ca „strălucit urmaș al tatălui său urbanist―, director al Direcției pentru controlul lucrărilor publice, conferențiar Școala Politehnică, unde ținea cursul de urbanism pe care l-a și publicat În seria „Noțiuni de urbanism― În Revista Urbanismul.5 Arh. Roger Bolomey „cunoaște Bucureștiul ca nimeni altul―, este directorul
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Traian Rădulescu cu „lunga pregătire În domeniu și intense cunoștințe În urbanism, format la școli occidentale, coordonează și pune la punct toate lucrările, conducând și biroul tehnic al cadastrului ca director, are cel mai greu rol al acestui comitet―, este urbanist, subdirector al Direcției Cadastru la data numirii În Comitetul de Lucru, ulterior devenind director al Direcției Cadastru.6 Are o prodigioasă activitate publicistică În revista Urbanismul 1932, 1933, 1934 abordând teme variate: parcuri și grădini, locuințe, mediu dar și teoria
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
are ca scop ultim organizarea vieții sociale― (Marcu et alli 1935: 8), a organiza Înseamnă a armoniza, orașul este Într-o mare și rapidă transformare, această transformare trebuie condusă. Autorii Își știu foarte clar limitele și responsabilitățile, de altfel rolul urbanistului este foarte clar delimitat Încă de la Început. Declarativ , discursul memoriului este ambițios și Înălțător , Însă principiile după care se ghidează autorii În felul În care fac urbanism În acest plan , sunt gentile și sunt formulate cu mare respect față de oraș
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
artificială, ci trebuie să aibă un grad de elasticitate menită să adapteze planul de sistematizare eventualelor schimbări viitoare În caracterul evoluției orașului.― (Marcu et alli 1935: 24) Un element surprinzător al acestui plan este tocmai delimitarea foarte clară a rolului urbanistului În oraș , acesta creează cadrul ce susține munca arhitectului , urbanistul nu impune, ci oferă posibilități de punere În valoare, nu dirijează o anume dezvoltare arbitrar aleasă , ci Încurajează dezvoltarea corectă a unei tendințe care deja se manifestă . Planul aduce o
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
să adapteze planul de sistematizare eventualelor schimbări viitoare În caracterul evoluției orașului.― (Marcu et alli 1935: 24) Un element surprinzător al acestui plan este tocmai delimitarea foarte clară a rolului urbanistului În oraș , acesta creează cadrul ce susține munca arhitectului , urbanistul nu impune, ci oferă posibilități de punere În valoare, nu dirijează o anume dezvoltare arbitrar aleasă , ci Încurajează dezvoltarea corectă a unei tendințe care deja se manifestă . Planul aduce o seamă de abordări urbanistice complet noi În gândirea orașului. De
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
realizat de un colectiv din care majoritatea erau arhitecti - exceptia era ing.T. Radulescu. Este fără Îndoială cert că G.M.C. a redactat Memoriul PDS, integrând În acesta idei de ale sale. Până atunci, urbanismul bucureștean fusese legat numai de figura inginerului urbanist Cincinat Sfințescu , autorul Planului de Sistematizare din 1921, ce era În vigoare la data elaborării PDS. Este relevantă și o privire comparativă a autorilor teorie urbanistice cuprinse În aceste planuri, acum după prezentarea comparativă a memoriilor celor două planuri. Teoria
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
care, de altfel, l-au schimbat deja prin planurile lor urbanistice. Sfințescu scria mult, dorind parcă să epuizeze toate aspectele posibile ale urbanismului. Scrierile sale sunt manuale de proiectare și gândire a orașului, sunt Îndrumare și compendii tehnice pentru specialistul urbanist. Aceste sunt izvorâte parcă din dorința de a statua odată pentru totdeauna meseria de urbanist În România. Sfințescu era modernul tradiționalist. Pe de altă parte, G.M. Cantacuzino, liberal În gândire, scrialucrări de reflecție despre artă, arhitectură și oraș și căuta
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
parcă să epuizeze toate aspectele posibile ale urbanismului. Scrierile sale sunt manuale de proiectare și gândire a orașului, sunt Îndrumare și compendii tehnice pentru specialistul urbanist. Aceste sunt izvorâte parcă din dorința de a statua odată pentru totdeauna meseria de urbanist În România. Sfințescu era modernul tradiționalist. Pe de altă parte, G.M. Cantacuzino, liberal În gândire, scrialucrări de reflecție despre artă, arhitectură și oraș și căuta În permanență sensul real, definind și redefinind termeni, concepte, idei. Explicându-și arta și opțiunile
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
de la art. 156, pentru că aici apare prima dată subsecțiunea cu un singur articol!!!! Art. 152 (1 Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licență se numește diplomă de licență, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist (!!!. (2 Pe diploma de licență, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menționează toate informațiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învățământ urmată și titlul obținut. Diploma de licență, diploma
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licență se numește diplomă de licență, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist (!!!. (2 Pe diploma de licență, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menționează toate informațiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învățământ urmată și titlul obținut. Diploma de licență, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însoțite de suplimentul la diplomă și se eliberează, gratuit
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menționează toate informațiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învățământ urmată și titlul obținut. Diploma de licență, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însoțite de suplimentul la diplomă și se eliberează, gratuit, în limba română și într-o limbă de circulație internațională. (Constatam o neconcordanță între mențiunile de pe această diplomă și termenii folosiți în învățământul preuniversitar în materia condițiilor de studii pentru
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]