2,433 matches
-
rânduielii ante și interbelice, care nu crede în sloganele de tipul „good news - no news“ sau „it bleeds - it leeds“, căutând exasperat modăle umane luminoase, armonie și nu dizarmonie, frumusețe, și nu urâciune, puritate, și nu mizerie. Liniște, și nu urlet, inefa bile arome proaspete, și nu sufocante exhalații de vidanjă. Spune-ți-(m)i cum vreți: reacționar, paseist șerbetizat, sămănătorist, neointerbelic... N-are-a face! Nu vă asigur decât de un singur lucru: de buna mea cre dință. Una care vrea să scrie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
calibanism, țoape mediatice, vrăjitoare miliardare, mahări șucari, șuți ciufuți, mardeiași, gabori mânjiți, gagicari, ciorditori, mingicari aroganți, cămă tari etc., încât adeseori poți fi adus, fără să vrei, la un pas de a striga: „Jos bogăția!“ Numai că ăsta-i exact urletul leninisto-nazist care a condamnat la moarte sute de milioane de ființe numai pentru că purtau pal toane și căciuli de blană, ochelari, manșoane, mitene, ghete din piele, aveau pian, cai, cabriolete, amante și servitori, nu locuiau în bordeie, dădeau baluri de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
exclamare, adică un imperativ care-mi evocă bine-cunoscuta, bucureșteana imprecație macho-șoferistică față de femeile la volan, în contexte de (ne)vinovată culpabilitate carosabilă: „Du-te la cratiță, fă, fir-ai a dracu’ de proastă cu cine ți-a pus volanu-n mână!“ Urlet geamăn cu nenorocita furie proletariană a fesenismului dâmbovițean din 1990 și ceva, când cu „Moarte intelectualilor“, „IMGB face ordine“ și duhorile misologiei postceaușiste pentru care ochelarii, barba, ezitările, referințele culturale, poza lui Coposu și aplauzele pentru Vali Sterian erau una
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt - dezumanizează. Dacă le adăugăm nenoro cirea dublajului la filme, în locul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cauți și, în primul rând, ceea ce îți e necesar. Nu e deloc greu de imaginat că Ovidiu, spre deosebire de noi, se va fi uitat cu antipatie la apele acestei mări. Mai ales iarna. În timp ce viscolul se năpustea peste Tomis, însoțit de urletele lupilor, va fi visat, probabil, cu inima otrăvită de tristețe, la petrecerile Romei care-l răsfațase, cândva, și care, pe măsură ce treceau anii, îl uita, nerecunoscătoare. Și va fi suferit, cred, chiar mai mult decât de frig, din pricină că viața continua fără
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
urmă, a fost achitat, însă primirea ostilă de care a avut parte următoarea sa tragedie l-a silit să priceapă că era mai bine să părăsească Atena. Platon, încercînd să-l apere pe Socrate, n-a putut-o face din pricina urletelor gloatei. Fidias a trebuit să plece din Atena după un scandal în care a fost învinuit că și-a însușit o parte din aurul și din fildeșul destinate statuii criselefantine a Athenei. Mitologia dezvăluie și ea zone mai puțin olimpiene
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
oprește asupra genocidului din penitenciarul Pitești, adică al reeducării prin tortură și asasinat. El introduce mărturii publicate de alți schingiuiți din această închisoare: Paul Dumitrescu, Constantin Aioanei, Cristian Troncotă, Dumitru Ispas, Aristide Ionescu, Traian Popescu.... Sunt scene care înfioară: sânge, urlete, lacrimi și suflete sfârtecate nu numai patronate dar și prin participarea directorului de penitenciar, al ofițerului politic cu toți caraliii lor. El redă și unele nelegiuiri petrecute în acest penitenciar- abator și concretizate în poezii ca cele ale sensibilului său
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
reparat telefoane mobile. De la acel moment au trecut aproape cinci ani. Jandarmul și șeful acestuia uitaseră de-a binelea despre întâmplare. Abea acum, de două zile, lumea și dimprejurul lor, dar, și de pe mai departe, urlă indignată. De ce anume urlă? Urletul ei e cauzat de faptul că ar fi o bandă de răufăcători care căzuse în mâinile polițiștilor lumii, după îndelungi monitorizări, filaje, urmăriri, analize, comparații, stabiliri de adevăruri incontestabile.Pornind de la acel capăt de fir, de la cardurile găsite,întâmplător, de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scaune șchioape. În noul apartament intra cu un resentiment de pușcăriaș. Datorită transmisiunilor directe prin pereți, nu pierdea nici un instructaj acordat copiilor, nici orele de relaxare cu muzică modernă care-l stinghereau mai tare decât certurile din vechea locuință. Acolo urletele îi parveneau estompate de pereții groși. Din pricina liniștii și a izolării, aveau chiar un farmec particular. Camera păstrată în casa părintească era cea în care se născuse. Acolo doctorul a stat în leagăn. Apoi într-un pătuc. Șiamintea chiar de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lecții sau despre pățaniile din clasă. Nici măcar războiul n-a lăsat urme. N-am lipsit din București, între 1941 și 1944, decât în vacanțele de Crăciun, de Paști și vara. Cu toate acestea, nu-mi amintesc de nopți sfâșiate de urletele sirenelor sau de oameni fugind, îngroziți, pe stradă. În mod straniu, războiul a înseninat pentru mine o perioadă fericită. De altfel, tot ce știu despre al doilea război mondial cunosc din filme și din cărți. La vremea respectivă, n-am
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
o legănam nițel și bîldîbÎc În apă, asta-i tot... Julius se Îndreptă Într-acolo, ajunsese la marginea bazinului și voia să intre, cînd deodată răsună În tot Country Clubul, ba chiar și În Împrejurimi, În cartierul San Isidro, un urlet incredibil. Toți ochii se Întoarseră spre trambulină, unde străinul striga rotindu-și brațele ca niște elice, Înebunise străinuuuuuuuuuu! și alerga ca niciodată, zbura ca niciodată uuuuuuuuuu!, pătrunse În apă ca o săgeată. CÎteva clipe mai tîrziu Cecilia și Manolo alergau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lase de fumat ca lui Pepe, ăstuia trebuia să-i ceri să nu se omoare sărind de la trambulină. Rămăseseră cu toții cu gurile căscate, apoi dintr-odată furioși, cînd străinul, care-i făcuse să sufere ca niște martiri, scotea un nou urlet disperat, o depozita pe Carmincha pe marginea bazinului, sărea afară, călca pe mucurile aprinse, dar el nu se ardea niciodată, o lua pe biata Carmincha, căreia nu-i trecuse Încă spaima, dar Îl iubea pe străin, o luase pe sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sară cu el de la trambulină, sărmana Carmincha, o nouă viață Începea pentru ea, „Întotdeauna i-au plăcut lucrurile interzise“, Își spuse Luque, dar imediat se gîndi că nu era adevărat, ce necioplit era și străinul ăsta, acum scotea Încă un urlet sălbatic și o azvîrlea pe biata Carmincha În apă, căzu pe burtă și străinul sări alături de ea, fericit. Carmincha ieși la; suprafață vrînd să pară curajoasă dar avînd lacrimi În ochi și străinul urlă din nou, Cecilia le făcu semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de rîs interminabil cînd Îl văzu chior și furios. Aceasta fu clipa cînd străinul Îi văzu pentru prima dată pe băieții aceia nebuni, dar uite că venea administratorul, mîine toată lumea la școală!, se Închidea bazinul, străinul Încheia sezonul cu un urlet fericit și biata Carmincha cădea din nou pe burta, n-o să Învețe niciodată, o dureau pieptul, burta, Încerca sa-i spună, dar el nu voia să audă de altceva decît de sărituri și ea va trebui să Învețe bine engleza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
apărea cineva În drum, ca să-i spună că Bobby Înnebunise. În curînd au aflat cu toții. Mai Întîi Susan și Juan Lucas, care contemplau În liniște triumful nopții asupra terenului de polo pe iarbă și asupra terenului de minigolf, cînd un urlet străbătu barul de vară. „A deschis ușa“, spuse Juan Lucas, gîndindu-se că era un moment potrivit ca să meargă să-l caute, dar Îndată băgă de seamă că țipetele lui Bobby se apropiau, venea spre ei, era mai bine să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
însoțit de o escortă puternică, la sediul armatei de rezervă din mijlocul orașului. Rezerva era formată dintr-un nucleu de barbari, dar apărarea principală a orașului era alcătuită, în proporție covârșitoare, din sclavi. Sosirea lui Czinczar a fost întâmpinată cu urlete de izbândă. Ovațiile nu conteniră mult timp după ce intrase în clădire. Vorbi despre situație cu câțiva dintre ofițerii sclavi și constată că erau calmi și încrezători. Conform estimărilor, șaizeci de mii de soldați linneeni aterizaseră în primul val. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
bine, că-l ia cu leșin de la stomac. “Nu-i a bună!” și-a spus căruțașul. “Dar de plecat, trebuie să plec, orice ar fi”. După ce străbătuse o bucată bună de drum (era, de-acum, lângă pădure) a auzit un urlet prelung și înfiorător. “Lupii! Să mă întorc!” A luat drumul îndărăt, având mereu în urechi acel urlet rău prevestitor. Îl mai auzea chiar și când ajunsese în dreptul porților lui. Când a dat să le deschidă, ce să vadă, în casă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de plecat, trebuie să plec, orice ar fi”. După ce străbătuse o bucată bună de drum (era, de-acum, lângă pădure) a auzit un urlet prelung și înfiorător. “Lupii! Să mă întorc!” A luat drumul îndărăt, având mereu în urechi acel urlet rău prevestitor. Îl mai auzea chiar și când ajunsese în dreptul porților lui. Când a dat să le deschidă, ce să vadă, în casă - lumină ca la zaiafet, cu toate că trecuse demult de miezul nopții. “Măi, să fie?!” și-a zis el
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ajungă la el. Țâșnește pe ușă imediat ce Barbara o deschide. Până să apuce să facă vreo mișcare, animalul cel drăgălaș s-a suit pe el, gudurându-se. E ridicat pe picioarele din spate, cu botul spre cer, scoțând scâncetele și urletele alea jalnice. Asta-i chestia cu câinii. Nu există om pe lume care să merite primirea pe care orice câine știe s-o facă. Actrița Karin iese pe ușa șoferului. Plânge și râde în același timp. Ia uite, spune ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
conductanță. — Nu înseamnă nimic, spuse Weber. Trebuie calibrat. În după-amiaza aceea, înainte de plecare, Weber îi expuse problema lui Mark. Există o boală care se numește Capgras. Foarte rar, când creierul e afectat, oamenii își pierd capacitatea de a recunoaște... Un urlet animalic îl întrerupse. —Pula. Nu începe cu chestiile astea, frate. Doctorul Haz o ține langa cu chestia asta. Dar el e băgat în toată treaba. Gagica i-o suge sau de-astea. Golit, Mark îl fixa pe Weber cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să-mi limitez drumurile, eram oricum foarte obosită, eram și foarte stresată, era o nenorocire dacă venea ora de somn a fetei și nu eram acasă. Parțial, lucrurile au rămas la fel. Dacă e obosită, se lasă tot timpul cu urlete, trebuie să fim în apropierea unui pat. Pe harta aceasta a mea nu exista niciun spațiu pentru scris. Umblam într-o parte și-n alta în apartamentul nostru de două camere și nu scriam nimic. Spălam vase și făceam supe
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
Stați o clipă! Duceți-vă și faceți treaba singuri! Vreau să beau o cafea! Iar ceilalți au mîrÎit violent: — Hai, hai! Ești un tîmpit și-un laș! Te omor dacă nu vii! Și-au plecat pășind ușor În noapte În timp ce urletele smintite ale bețivei se auzeau slab de la capătul străzii și apoi au Încetat. Gazda ta s-a delectat cu această istorioară violentă. Se lovește cu palma peste frunte cuprins de Încîntare și spune: — Vai, e magnific! Magnific! Ce șansă! Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a crimei, pentru că simțea că o regăsește În el Însuși și că el Însuși este prada acestor dorințe sfîșietoare, nepotolite și obscure. RÎurile de vin, vitele Întregi fripte la proțap și, În bezna pădurii, grămada de trupuri animalice uriașe și urletul barbar din jurul lui, trupurile voinice și ademenitoare ale femeilor blonde prinse În orgia animalică a stomacului mereu nesătul, atotdistrugător, În burta uriașă ce nu cunoaște limită, nici Îndestulare - toate acestea făceau parte din sîngele, din spiritul și viața lui. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe un ram, scrîșnetul unei roți lîngă bordură, vuietul Îndepărtat, tot mai stins, al unui tren pe șine. Garfield, Hayes și Harrison erau din Ohio; Însă numai numele lui Garfield căpătase strălucire prin sîngele său. Dar nu ascultaseră toți noaptea urletul vîntului nebun, ropotul ascuțit, curat, tăios al ghindelor ce cad la pămînt? Nu pășiseră toți În nopți de iarnă pe drumuri pustii și nu zăriseră o lumină ce știau că vine de la casa lor? Nu cunoscuseră toți singurătatea? Nu cunoscuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pînă la urmă l-au arestat pentru că s-a Îmbătat și-a tulburat liniștea. Ei, și am auzit că-ncepuse să facă un scandal atît de mare c-au trebuit să-l scoată din celulă. Se spune că țipetele și urletele lui se auzeau pînă-n capătul pieței, și l-au dus jos, cică În temniță, dar nu era decît o pivniță veche, cu bălegar pe jos, care fusese odinioară un fel de grajd. Ei, asta a fost scăparea lui Hensley: a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]