200,946 matches
-
bine, e foarte bine, admisese columbianul, un scriitor trebuie să prindă curaj, să-i înfrunte pe toți, și dacă mai are și parale, succesul e al lui Uite Hemingway... ( și spusese o întâmplare, la Paris, cu prietenul lui Fidel). Pe urmă îl întrebase brusc pe politicianul român dacă îi plăcea să fie lingușit și dacă acceptă ficțiunea, în general. Confratele, jucând rolul lui Iliescu, se clătinase dubitativ ca acesta, cum face dumnealui când nu prea este hotărât, așa-și-așa... Dar
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
mai ține un an, maxim doi, părerile li s-au întors pe dos. Doar bomba atomică va distruge comunismul, prefigurau reeducații. În binomul relației speciale în care intră o carte cu cititorul ei, Iosif Corpas întrezărește și dificultățile celui din urmă (ce-ar trebui "să fie pregătit pentru orice"). Într-adevăr, semnificațiile "secvențelor" sale se sustrag comandamentelor obișnuite de-a scrie istorie. Ilustrează însă câteva dintre teoriile științifice ale psihosociologiei. Întâi că închisorile nu sunt spații de afirmare a eroismului ori
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
secvența din Pisica neagră, pisica albă în care un porc mănîncă, pe marginea drumului, un trabant. E o poveste veselă despre viața, uneori nu atît de veselă, a oamenilor în Europa de Est, descoperită de un turist extravagant, ajuns la Plopeni pe urmele unui CD cu muzica țiganilor de aici, cumpărat dintr-un magazin australian. Latura psihologic-năstrușnică nu lipsește nici aici, căci toată istoria e povestită pentru un psihiatru curios iar trabantul se dovedește a fi o metaforă potrivită pentru mai multe lucruri
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
două-trei: unul al meu, restul ale altora. În realitate, i-am trimis două ale mele și două ale "confraților". M-am gîndit o clipă că s-ar putea ca amicul meu să fie cam neplăcut surprins, mai ales că în urmă cu cîteva luni, două persoane care descoperiseră că mă număr printre puținii apți să le aprecieze calitățile, îmi trimiseseră, din simpatie spre lectură, cîte 50-60 de pagini fiecare. Și totuși, nu m-am putut reține: tentația "comunicării", a scoaterii în
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
cunoscînd într-o familie pe o tînără doamnă de care am fost pe dată atrasă printr-un fluid de reciprocă simpatie, am început să ne dăm telefoane, întîi o dată pe săptămînă, apoi la fiecare două zile, și în cele din urmă zilnic sau de mai multe ori pe zi, ceea ce i-a determinat pe neglijații noștri soți, care între altele înregistraseră și niște pierderi în afaceri din cauza liniei telefonice prea des și îndelung ocupate, să pună capăt cu primul prilej acestor
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
-te mai bine la fețele lor îmi ordonase. Că dacă văz pe ele ceva? Ce să văd? ridicam din umeri. Mă făcuse, culmea, bleg, un bleg că nu vedeam ce-ar fi dorit el să văd. Uf în cele din urmă, explodă: Nu vezi, domnule, că nici unul nu mai are mustăți? Asta era. Greșeala lor capitală. Nici unul din ei nu-și mai lăsase mustăți. A, mă trezisem în fine, - mustața generalisimului Iosif Visarionovici Stalin, Dzugașvili; mustața istorică despre care un poet
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
un fel, da... - Domnule Celarianu, judecând după expresia muzicii dvs., s-ar putea spune că nu ați aderat vreodată la o modă, la o manieră anume de compoziție - deși invocați adesea nume ca Mozart, Beethoven, Webern, Cage, pe acesta din urmă numindu-l chiar "părinte spiritual." Ce vă atrage la clasici, ce vă atrage la mo- derni și contemporani? - În primul rând vreau să fac o precizare, d’emblée: n-am aderat la mode, am aderat la mișcări novatoare cum au
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
d’emblée: n-am aderat la mode, am aderat la mișcări novatoare cum au fost postserialismul, minimalismul, conceptualismul. Am luptat împotriva ismelor, adică, în momentul în care asemenea curente se transformau în modă eu eram deja departe, le lăsasem în urmă pentru că deveniseră conformisme... Acum, în privința clasicilor, bineînțeles că aș putea vorbi ore întregi despre genialitatea unui Mozart sau a unui Beethoven, a unui Wagner sau a multor altora. Am multe pasiuni. Fac parte dintre acei oameni fericiți, care iubesc mult
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
exorbitantă, apelează încă o dată la ideologie, arătînd cu degetul spre jandarmul mondial care ar fi pe cale să devină SUA. Dar nu e oare același jandarm care i-a salvat de hitlerism și de comunism cu o jumătate de veac în urmă? Asta nu mai e ideologie, e adevăr istoric. Uitat cu desăvîrșire de președinții Chirac și Schröder, de pacifiști, de știriști, de analiști. Cei care uită trecutul îl retrăiesc. E blestemul lor. Dar noi, cei care mai avem o brumă de
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
care ilustrează dăruirea, priceperea și efortul neîntrerupt, de peste treizeci de ani, făcut de principesa Martha Bibescu pentru a reface întregul domeniu de la Mogoșoaia, ai sentimentul reconfortant că un fir nevăzut leagă momentul de atunci cu cel prezent, chiar dacă acesta din urmă este infinit mai modest ca posibilități. Zidurile Palatului de la Mogoșoaia stau mărturie pentru trei sute de ani de istorie românească. Începând de prin 1680, biv-vel-postelnicul Constantin Brâncoveanu cumpăra mai multe trupuri de moșie de prin partea locului și, după obiceiul timpului
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
și "impur" al formelor literare în necontenită mișcare și îmbinare. "Metafizica e înlocuită de fizică, iar educarea și inițierea cititorului, de seducerea lui". Studiind opoziția între modernul "hieratic" și postmodernul "ludic" și "deconstructivist", Ihab Hassan detectează, între "dimensiunile" celui din urmă, fragmentarea, decanonizarea, nereprezentabilul, ironia, hibridizarea, carnavalizarea. Așadar subistoria ar putea fi socotită drept un Purgatoriu al unei creații subjugate de un trufaș vizionarism inițiatic ce, într-un fel, s-a îndepărtat de aspectele particulare ale ființei, urmărind o generalitate a
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
-l facă lingău, colaboraționist, zelator sau în alt fel, l-a făcut poet de curte. Ce imprudență! În același număr, două remarcabile analize ale situației din Irakul de după Saddam semnate de dnii Alexandru Lăzescu și Traian Ungureanu. Articolul celui din urmă vine și cu cîteva informații mai puțin cunoscute despre colaborarea serviciilor secrete ruse și irakiene. Uniunea Sovietică nu mai există, comunismul e un cadavru împăiat precum îi stă bine unui plod leninist, dar, iată, fostul KGB-ist Putin tot la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
Ioana Pârvulescu Cele mai frumoase povești nu au autor, nu sînt ale nimănui sau, mai bine zis, aparțin tuturor, spune Jean-Claude Carrière în extraordinara lui culegere : "Gura din umbră vorbește pentru toți. Uriașa popularitate, culmea gloriei este, pînă la urmă, anonimatul". Nevoia de a transmite mai departe un lucru care ne-a plăcut, nevoia de a repovesti este una dintre cele mai puternice care se manifestă în fiecare dintre noi. Așa se face că, descoperind într-un vechi birou din
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
dumneavoastră), iar tensiunea erotică lipsește cu desăvîrșire. Chiar și atunci cînd tînăra îl vizitează acasă, Pavel pare mai preocupat de calitatea bucatelor pe care le pune pe masă decît de șansele unui eventual festin erotic. Dialogul care urmează ucide orice urmă de pasiune: „- ți-au plăcut crenvurștii? - Îhî, minunați...". Cînd, după cîteva pahare de șampanie, bărbatul își ia inima în dinți și încearcă să sărute fata, este pus la punct fără prea multe menajamente: „- Să nu mai faceți asta niciodată, vă
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
și coapsa au chemat tâmpla. Simțea muzica dintr-o parte... Avea o rochie de vară înflorată. Eram copilă. Cântam la pian. Cred că, de fapt, asculta prin subțirimea rochiei. ș...ț De câte ori cânt la pian o văd. Ca o amprentă - urma liniilor din palma unei femei tinere. Surde și tinere. În fața ochilor mei. În dreapta timpanului meu. Și atunci degetele mele se bucură că eu aud. Îmi aud pianul, claxonul unei mașini când trece prin fața blocului, soneria telefonului, vocea ta. Vocea mea
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
--- Dragă revistă "România literară", Am 33 de ani; primul număr al revistei "România Literară" l-am citit în urmă cu 19 ani; inițial ferventă și absolut constantă, lectura s-a diminuat simțitor în timpul facultății (poate dintr-un ascuns sentiment de vinovăție - renunțasem la o potențială formare filologică în favoarea mult mai pragmaticei meserii de doctor). Nu am o explicație logică
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
liberi prin aer, albi și albaștri, cu sutele, spintecând apa... Ai fi jurat că, între timp, ei aflaseră cu cine au de a face, și, în loc s-o șteargă, mai întârziau acolo dinadins, să se joace, să se distreze. Pe urmă jocul se lărgise, partida se încălzea, iar peticul de mare devenise un fel de stadion de fotbal unde se disputa un meci între o echipă de babalâci și alta de juniori driblând ca diavolii, făcând giumbușlucuri anume pentru galeria de pe
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
ușă, să nu-l mai vadă niciodată. - Ar putea fi un pacient. Nu-l cunosc, rosti doctorul pe șoptite. - Da, zise Chanu. Înțeleg. - Dar vă doresc succes. - Am patruzeci de ani, spuse Chanu. Vorbea încet, la fel ca doctorul, fără urmă de siguranța lui de sine. Trăiesc în țara asta de șaisprezece ani. De aproape o jumătate de viață. - Din gîtlejul uscat răzbătu un hîrîit. - Cînd am ajuns aici, eram tînăr. Plin de ambiții. De vise mari. Cînd am coborît din
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
circula de mai multă vreme în română) a fost cuprins în noul DOOM (2005), cu indicație de pronunțare și cu două intrări, ca adjectiv și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări recente: "Până la urmă, cardul va învinge cash-ul și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar, se mai folosește
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
optimistului, antologia de publicistică scurtă pe care Călinescu a lăsat-o să-i apară, în '64, la Editura pentru literatură. Copertă simplă, cu ramă ieșită în relief, lăsînd la mijloc oglinda mică pe care stau, negre, numele și titlul, pe urmă, cum deschizi, poza, față spre profil, semnătura în josul ei și, imediat, prefața. Prefața peste care mai bine treci, dacă vrei să nu te enervezi în concediu. Fiindcă amintitul cuvînt înainte explică, într-o limbă, e drept, doar ici-colo, de esență
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
spirt pe mustul acela de struguri... asta a fost prima amintire, și cea mai dură... Restul a fost muncă... era un sat... nu foarte bogat... trebuia de mic să grijești vitele, plecam... nu știam bine care erau vitele mele. Pe urmă am avut o întâmplare absolut fenomenală care mi-a schimbat într-un fel foarte mult modul de-a înțelege: în spatele casei noastre era casa preotului, era un preot cu totul și cu totul neobișnuit, făcea slujba și la ortodocși, și
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
dus la oaste. Era o chestie pe care nu mi-aș fi putut-o imagina. Deci sunt povești care rămân; alte povești cu luptele acelea cumplite cu partizani; eu am umblat foarte mult și-n Apuseni, și-n Făgăraș pe urmele lor, și v-aș putea povesti zile-ntregi ce am aflat de la acei țărani. Ce să zic, depinde ce cauți. Marian Ilea: V-ați luptat cu cenzura de tip comunist, acum, dacă ar trebui să caracterizați și cenzura asta de
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
după 1989 Carol Sebastian a ales să devină o instanță morală intransigentă, probabil că s-a socotit îndreptățit de ruptura lui cu Securitatea. Totuși, atunci cînd faci asta, firesc e să-ți prezinți bilanțul, nu să te lași ajuns din urmă de un trecut pe care îl credeai îngropat. Am auzit în lumea presei tot felul de interpretări despre Carol Sebastian. Cele mai multe în alb și în negru: Eroul victimizat sau ticălosul impostor. Cred că nici una dintre aceste ipostazieri nu e corectă
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
este confundat cu cel al autorului; articolul neînțelegeri este o punere la punct polemică a poziției "aristoteliciene" și relativiste a autorului și vizează lectura superficială făcută de un animator cultural de televiziune. Teme dragi autorului ca literatura în palimpsest lasă urme fugitive și agreabile precum "efectul palimpsest" care este marcat într-un articol despre arhitectură și recuperare, pornind de la localul - fostă uzină - Facultății de Litere a Universității Aarhus din Jutland. Climatul intelectual al epocii este reconstituit prin amintirile legate de Școala
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
excepțiile au fost rare - în fiecare an, de mai bine de un secol, în celebra Festispielhaus, lăcaș imaginat de Wagner însuși în vederea desfășurării cât mai potrivite a noului tip de spectacol muzical dramatic conceput de el însuși. în vremea din urmă, spectacolele sunt oferite și preluate în cadrul Societății Uniunii Europene de Radio și de Televiziune. Evenimentul actualei stagiuni este reprezentat de noua montare a tetralogiei, cele patru spectacole ale acesteia - Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried, Amurgul zeilor - fiind regizate de cunoscutul om
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]