1,804 matches
-
lemn de brad ca la o bombă nedetonată. Minnie se apropie și vede despre ce este vorba. — Ah, Burgess! exclamă ea. E ordinul de demobilizare! Deschide-l! — Poate e, poate nu e, spune el. Joan, care stă lângă rafturile cu ustensile de bucătărie, vine să se uite. Deschide-l și-o să vezi. — Ți-l deschid eu, dacă vrei, se oferă Minnie. Nu, am s-o fac eu. Rupe plicul, desface foaia dinăuntru și o parcurge rapid cu privirea. — Demobilizare din motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
telefon indolent. Își rodea unghiile, trăgea de cafeaua pe care și-o prepara dimineața și reușea să ghicească, după nivelul lichidului rămas, ora zilei. La picioarele lui se lăfăia o geantă. Era o geantă cumsecade, încăpătoare, albastră, burdușită cu toate ustensilele meseriei. O bretea cărămizie, pe care, când și când, puteai să ți-o petreci peste umăr. Rămânea așa picotind în fotoliu, cu geanta atîrnîndu-i de trup, gata oricând să țâșnească către oricare domiciliu unde ar fi fost solicitat, dacă ar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mă mărit cu tine, și este natural să vreau să încerc să fac un copil cu tine. Să știi că simțămintele astea ale mele nu sunt deloc ieșite din comun, Nick. De asta au femeile hormoni, utere și toate celelalte ustensile de reproducere care ne fac atâtea probleme în viață. Susan s-a frecat la ochi străduindu-se să ignore senzația de deznădejde de care era invadată, chinuindu-se să găsească puterea să ducă discuția până la sfârșit și să obțină o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de modele care a fost deschisă În timpul micului dejun, când Barbara și Donald erau la noi. Richard, În ceea ce mulți consideră drept cea mai bună jumătate de oră din căsnicia noastră, s-a prefăcut că vibratoarele erau o gamă de ustensile de bucătărie. Draga mea Momo a rămas la EMF, unde a urcat pe scara ierarhică abia atingând treptele. Acel ceva de oțel din caracterul ei, pe care eu l-am remarcat de la prima Întâlnire, s-a dovedit a fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tot mai participative, lăsând urme adânci În mintea și În sufletul personajului, care astfel descoperă lumea reală. Afecțiunea pe care o are Va față de bunicii din partea tatălui, artiști În felul lor, pentru că realizau din lutul bine prelucrat oale și alte ustensile de uz casnic, cu linii și cu flori, apropiate de actul artistic, capătă o aură aproape de sfințenie, mai ales față de bunică deși autorul repetă pe parcursul romanului expresia "sat cu bunic", afecțiune care Îl va urmări de-a lungul existenței sale
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pedalând pe o bicicletă. Topometriștii își simțiseră foamea râcâindu-le în stomac: N-am putea să mâncăm de prânz? zise cel care purta șapcă. Nu știa când trecuseră două ore. Mai întâi stătuseră sub salcâm, după asta fugiseră de căldură. Ustensilele lor, rămase în câmp, semănau cu catargul smuls al unei corăbii ce eșuase. — Văd că doar fumezi, nu mănânci? întrebă din nou cel cu șapcă. Omar se uită peste creștetul celui care îi pusese întrebarea, către spălătorie și pompele de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mult timp încât uitasem ce efect are, de obicei, locul ăsta asupra vizitatorilor, chiar și fără cele cincisprezece mobile imense de argint care atârnau în mănunchiuri, de tavan, legănându-se ușor în bătaia curentului creat de ușa deschisă. Grămada de ustensile electrice, măști de sudură și mănuși de lucru de sub mobile părea că le urcă în întâmpinare: stalactite și stalagmite. Niciodată curat, nici chiar în vremurile bune, studioul se dezlănțuise complet în ultimele câteva luni, ca și mine, de altfel. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
colegiu, perioada minimă cerută; s-a concentrat imediat pe fabricarea unor modele la scară ale schițelor lui cu scenografii, tăiate perfect cu cel mai bun cuțit Stanley, pictate și bibilite de nu numa’, numa’. Era incapabil să înțeleagă cum o ustensilă electrică, pe care ai folosit-o, care s-a uzat și pe care ai adoptat-o singur-singurel, poate să-ți devină la fel de familiară ca propria-ți mână. Și n-avea rost să-i explic lucrul acesta. Iau totul, da? spusei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zi înainte, avusesem o confruntare macho, tipică, de la distanță, ca să vadă dacă am habar în ce mă băgasem: ne pusesem mâinile în sân, cu picioarele bine înfipte în pământ, în timp ce Bez mi-a dat un test din tâmplărie, sudură și ustensile electrice. El fuma interminabile țigări făcute cu propria mână, cu tutunul revărsându-se la capăt ca umplutura clătitelor chinezești. Din fericire, am luat testul și am devenit prieteni. Trecând repede peste formalități, nu numai că fusese de acord să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
brațele maică-sii, mergând și una și cealaltă încet spre a nu aluneca pe zăpada înghețată. Am trecut prin vechea Casba, podul Cadiului, cartierul Mauror, Granada evreilor, poarta Olarilor, fără să întâlnim nici măcar un trecător; doar clinchetele metalice ale unor ustensile de bucătărie ne mai aminteau, când și când, că nu ne aflam într-o tăbără părăsită, bântuită de fantome, ci într-un oraș, unde ființe cu trup omenesc încă mai simțeau nevoia să facă zgomot mânuind oalele. — E adevărat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ațâțarea triburilor nomade pentru a le face să devasteze pământurile și casele adversarilor, astfel încât am impresia că-și merită soarta. Prevăzuserăm să rămânem trei zile pe teritoriul Segelmessei, pentru odihna oamenilor și a animalelor, procurarea de merinde și repararea câtorva ustensile; era însă scris că aveam să rămânem acolo mai multe luni, căci, chiar a doua zi de la sosirea noastră, unchiul s-a îmbolnăvit. I se mai întâmpla să tremure de friguri în timpul zilei, când căldura era sufocantă, și să asude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
toate s-au limpezit, chiar și ploaia a stat. Iat-o! GARDIANUL (Își șterge o lacrimă.): Domnule, nu vă vom uita niciodată! CĂLĂUL (În hohote.): Ne-ați lăsat o amintire atât de frumoasă, atât de caldă... (Începe să-și aranjeze ustensilele decapitării.) COLONELUL: Vă jur că voi veni, în fiecare zi, personal, cu flori, la mormântul dumneavoastră. Ce culori vă plac mai mult? CALĂUL: Cum v-ar plăcea să fiți îngropat? Dimineața? La prânz? În amurg? Da? Când soarele dispare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
împrăștiate în jur; scopul efortului lor va rămâne, pe tot parcursul piesei, invizibil. GRUBI: Pfff... N-o să iasă... BRUNO: Taci! GRUBI: S-a-ncurcat de tot. N-o să iasă. BRUNO: N-are-a face. (Pauză; lucru intens; se aud sunetele și scrâșnetele ustensilelor.) BRUNO: Trage! GRUBI (Gâfâind.): Nu pot. BRUNO: Trage! Trage de țeastă! Uiii... GRUBI: Vrei să scuipi sânge? BRUNO: Acum! Acum! Rupe! GRUBI: Na! BRUNO: Ține-o! Izbește! Izbește! GRUBI: Na! Na! Na! Fir-ar a dracului! Mi se-ntorc mațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în același timp.) (Un alt moment al acțiunii; lumină puternică, sugerând o dimineață; cei doi sunt aplecați asupra gropii lucrând ca la început.) BRUNO: Pfff... Nu cred să mai iasă. GRUBI (Tenace.): Taci! Trebuie să iasă. (Pauză; lucru intens; clinchetul ustensilelor.) BRUNO: S-a-ntunecat... S-a-ncurcat... Asta nu-și mai revine... S-a gâtuit aseară, pe-ntuneric... GRUBI: Trage! BRUNO (Gâfâind.): Nu pot. S-a-ncurcat. Tu nu vezi c-a tăcut de tot? GRUBI: Trage! Trage de încheietură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Hainele domnului Grabi! Le recunosc dintr-o mie! TOȚI (Speriați.): - Sânge? — Cum? — De unde? — Sângele lui Grufoi! Vai! Sângele lui Grubi! — Ce nenorocire! (Funia își reia culoarea normală; personajele plictisite; unii nici nu se mai uită la funie; figuranții își adună ustensilele și se retrag plictisiți; imaginea eșecului pe fața lor; se retrag dansatorii, acrobații, orchestranții, mașiniștii, POMPIERUL și POLIȚISTUL; rămân ceilalți combatanți.) BRUNO (Așezându-se, scârbit, într-un colț.): Crezi că asta o să mai cadă vreodată? MAJORDOMUL (Se așază ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Nu știu. PARASCHIV: A plecat? MACABEUS: Nu cred. PARASCHIV: Mă duc să văd... MACABEUS: Nu te du. PARASCHIV: Mă duc după apă... MACABEUS: Nu vreau apă. PARASCHIV: Taci! (Cei doi amuțesc; tot acest joc este un joc de umbre speriate; ustensilele își reiau lucrul deasupra gurii de intrare.) PARASCHIV: Iar a început! (Izbucnește în plâns.) MACABEUS: Nu plânge. PARASCHIV: Ce vrea? De ce vrea să intre tocmai aici? MACABEUS: E speriat. E îngrozit. Îi put picioarele. PARASCHIV: E nebun? MACABEUS: Gata, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
condiționări asumat. Coloana vertebrală este asimilată Stâlpului cosmic (skambha) sau Muntelui Meru, respirația este asemuită vântului, buricul sau inima "Centrului Lumii" și așa mai departe. Omologarea se face însă și între corpul omenesc și ritualul luat în ansamblu: locul jertfei, ustensilele și gesturile sacrificiale sânt asimilate diferitelor organe și funcții fiziologice. Corpul omenesc, omologat din punct de vedere ritual Cosmosului sau altarului vedic (care este o imago mundi), este asimilat și unei case. Un text hathayoga vorbește despre corp ca despre
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Și În spatele ei, ținându-se de aceste mânere, stătea În picioare pe un suport Îngust, deasupra extremităților din spate ale tălpilor saniei, un valet cu pălărie cu cocardă. Urmărind În continuare sania, am văzut-o oprindu-se la magazinul Treumann (ustensile de scris, brelocuri de bronz, cărți de joc). Mama a ieșit imediat din magazin, urmată de valetul care ducea obiectul cumpărat, aparent un creion. M-am mirat că nu ducea ea singură un obiect atât de mic și această neplăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pe care presupun că Îi prinsese la repezeală În grădina lui și-i vârâse În colivia de prăsilă, drept substitute plauzibile (așa credea el). Mai grozav ca el era un entuziast băiat de bucătărie, care lua de la mine cu Împrumut ustensilele, Întorcându-se peste câteva ceasuri victorios, cu o grămadă de vietăți nevertebrate fremătătoare și alte câteva obiecte. Slăbind gura plasei pe care o legase cu sfoară, Își revărsa din ea captura, ca dintr-un corn al abundenței - o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de asemenea foarte curând că un „lepidist“‚ care Își vede liniștit de treaba lui, este predispus să producă reacții ciudate altor făpturi. De nenumărate ori, când se organiza un picnic și eu Încercam sfios să-mi introduc neobservat modestele mele ustensile În căruța cu bănci mirosind a smoală din cauza unei substanțe folosite pentru a ocroti caii de muște sau În Opelul decapotabil mirosind a ceai (așa mirosea benzina acum patruzeci de ani) vreun văr sau vreo mătușă remarca: „Chiar trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
el, desigur, decît micul cufăr plin ochi de perle și dubloni grei de aur pe care Îl descoperi Încastrat Într-un perete despărțitor, aflat Îndărătul unei hărți a Franței. Le porunci „sclavilor” săi să care sacii cu ceai, mătăsurile și ustensilele de pe vas Într-una din peșterile mari din vale, iar În zilele următoare Îi obligă să desfacă bucată cu bucată rămășițele navei distruse, aducînd pe uscat bucățile care i-ar fi putut fi de folos și Îngăduind mării să ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
câteva glastre cu tufănele ruginii. Crizanteme galbene enorme, într-un vas japonez, umpleau de soare, un soare ca lămâia, un colț de odaie. Pe măsuța rotundă se aflau un tort mic din șocolată cu șase lumânări roșii, serviciul de ceai, ustensile de argint. Alături, o frapieră umplută cu zăpadă în care se răcea o sticlă de Spumos. ― Ar fi trebuit să cumpărăm șampanie, explică bătrâna, dar în ultima vreme am fost extrem de nesăbuiți cu cheltuielile, nu-i așa, Mirciulică? Cristescu se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
românești, astfel încît năpădește toate spațiile și ia toate formele. Intrările în județe, instituții și case sînt străjuite de „porți de lemn”, crengi și rădăcini bine lustruite ornează tot felul de spații interioare, miniaturi de căruțe, roți, găleți și alte ustensile rurale se instalează în grădini și parcuri. Iar mobilierul și pereții e bine să fie măcar placate cu lemn, dacă nu-ți permiți să pui lemn masiv. Și, poate mai presus de toate, întreaga suflare drept-credincioasă din România pare să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
apeleze la serviciile pompierilor din orașul reședință de județ. A mers bătrâna acolo; a discutat cu cine era în măsură să rezolve problema; după multe insistențe, au stabilit, ca, o trupă de pompieri, cu mașină specială cu scări și alte ustensile, să vină la Scobinți. Militarii - pompieri au adus-o și pe femee în sat. De îndată, s-a făcut o mobilizare general, și întreaga suflare s-a adunat la locul cu pricina. Auzind de una ca asta, primarul și-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
an de zile. Ideea, gândul, hotărârea erau ademenitoare. Dar, când să treacă la fapte, începu a se împotmoli în consumuri nu tocmai mici de bani, că, noua îndeletnicire, pe care luase decizia de a se apuca, necesita multe materiale, mașinării, ustensile și scule, toate, ușor de procurat, dar, cu aceeași ridicată cheltuială bănească. A trecut și perioada aprovizionărilor, constituirii atelierului, căci era vorba de un adevărat atelier,cu compartimente și compartimențele. A urmat o altă perioadă de timp, dintr un punct
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]