4,445 matches
-
travaux linguistiques). " 63 V. Idem, p. 413-414. 64 V. Georges Mounin, Leș Belles Infidèles, Cahiers du Sud, Paris, 1955, p. 7 : " Tous leș arguments contre la traduction se résument en un seul : elle n'est pas l'original. " Énonçant " l'utopie sourcière de la traduction " (V. Jean-René Ladmiral, " La traduction proligère ? Sur le statut des textes qu'on traduit ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' journal, 35-1, marș 1990, p. 113, consulté le 2 avril 2011, URL : http://id.erudit.org
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est refuser qu'intervienne un traducteur entre le texte original (To) et la traduction (Tț) : ce serait penser la traduction en termes d'identité et vouloir qu'elle ne soit jamais qu'une répétition du texte original. Telle serait l'utopie sourcière de la traduction. " C'est nous qui soulignons. Critiquant elle aussi la traduction vue en termes d'identité à l'original, Élisabeth Lavault-Olléon met en question la notion sourcière de " fidélité " : " [...] une bonne traduction est toujours fidèle... bien sûr, mais
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
momente și modele în cultura interbelică, Iași, 1998, 53-135; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 59-63; Arșavir Acterian, Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), îngr. și pref. Florin Faifer, Iași, 2000, 197-201, 207-208; Zoltán Rostes, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, București, 2000, 26-30; Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București, 2001, 234, 237-238, 240; Mircea Vulcănescu, De la Nae Ionescu la Criterion, îngr. Marin Diaconu, București, 2003, 160-163, 270-299; Florin Țurcanu, Mircea Eliade le prisonnier de
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
intrării sub tipar, la apariție, romanul Ambasadorul este considerat „cartea anului” și obține Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și Premiul „Liviu Rebreanu” (Bistrița). Într-o construcție narativă complexă, care îmbină realismul istoric, reflecția culturală și utopia cărturărească, autorul cultivă un discurs epic modulat muzical. El alternează, contrapunctic, relatarea și proiecția fantastică, descrierea somptuoasă și dialogul, secvențele narative și fragmentele eseistice, imaginația și erudiția spre a sugera simultaneitatea perspectivelor. Suportul epic pare să fie biografia cărturarului moldovean
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
1973 iar editorial în 1997, cu Planeta Moft (Premiul Asociației Scriitorilor din București). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Calende”, „Adevărul literar și artistic”, „Literatorul”, „Convorbiri literare” ș.a. Volumul de debut, Planeta Moft, subintitulat „o utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic”, preluând cu voluptate
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic”, preluând cu voluptate modelul „carnavalului textual” caragialian. „Utopia critică” propusă, o mostră de demers critic postmodern, analizează în principal publicistica lui Caragiale, cu referiri la momente relevante ale biografiei scriitorului, cu detalii savuroase despre lumea și obiceiurile contemporanilor săi, elementele de istorie și critică literară, de istorie culturală
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
a obiectului său (sau a analizelor făcute acestuia de unii predecesori). De aceea, ajunge să ofere - în pofida scrupulului de nuanțare de care eseista dă, intermitent, dovadă, în pofida tuturor precauțiilor și, probabil, fără voia sa - o imagine mai degrabă sumbră, de utopie negativă orwelliană a viitorului culturii (în sensul cel mai larg al termenului) și vieții umane. Dacă tabloul e vizionar, profetic ori dacă extrapolează alarmist desfășurări în curs, reale și incontestabile, dar oricând pasibile de modificări imprevizibile, numai trecerea timpului o
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
românește și trece printr-un veritabil coșmar. Se hotărăște să adopte definitiv limba franceză. Publică în 1949, la Gallimard, Précis de décomposition, cu un succes de stimă, apoi Syllogismes de l’amertume (1952), La Tentation d’exister (1956), Histoire et utopie (1960), La Chute dans le temps (1964), Le Mauvais démiurge (1969), De l’inconvénient d’être né (1973), Écartèlement (1979), Exercices d’admiration (1986), Aveux et anathèmes (1987). La Gallimard se tipăresc, în 1995, într-o ediție monumentală (Oeuvres, 1818
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Tratat de descompunere), tr. Irina Mavrodin, București, 1992; Syllogismes de l’amertume, Paris, 1952; ed. (Silogismele amărăciunii), tr. Nicolae Bârna, București, 1992; La Tentation d’exister, Paris, 1956; ed. (Ispita de a exista), tr. Emanoil Marcu, București, 1992; Histoire et utopie, Paris, 1960; ed. (Istorie și utopie), tr. Emanoil Marcu, București, 1992; La Chute dans le temps, Paris, 1964; ed. (Căderea în timp), tr. Irina Mavrodin, București, 1994; Le Mauvais démiurge, Paris, 1969; ed. (Demiurgul cel rău), tr. Emanoil Marcu, București
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
București, 1992; Syllogismes de l’amertume, Paris, 1952; ed. (Silogismele amărăciunii), tr. Nicolae Bârna, București, 1992; La Tentation d’exister, Paris, 1956; ed. (Ispita de a exista), tr. Emanoil Marcu, București, 1992; Histoire et utopie, Paris, 1960; ed. (Istorie și utopie), tr. Emanoil Marcu, București, 1992; La Chute dans le temps, Paris, 1964; ed. (Căderea în timp), tr. Irina Mavrodin, București, 1994; Le Mauvais démiurge, Paris, 1969; ed. (Demiurgul cel rău), tr. Emanoil Marcu, București, 1995; Valéry face à ses idoles
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
1997; Plotin, Opere, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Scribul și retorul, RL, 1989, 2; Al. Tănase, Povestea vorbei, RL, 1989, 23; Ion Bogdan Lefter, Trei glose la „penumbra”, „22”, 1992, 17; Țeposu, Istoria, 178-180; Dan C. Mihăilescu, La demontat utopii, „22”, 1996, 1; Liviu Andreescu, Post-relativisme, „22”, 1998, 31; Ion Bogdan Lefter, Un model explicativ al lumii postmoderne, „22”, 1998, 31; Spiridon, Interpretarea, 146-149; Petraș, Panorama, 212-213; Mircea Iorgulescu, Scrieri intermediare, „22”, 2002, 652; Luminița Marcu, Rafinament și umor, RL
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
a genului la noi sub dominanta realismului (prima secțiune a cărții schițează o „poetică a realismului”). Tentativa e reluată în mai ampla sinteză Romanul românesc contemporan. 1945-1985. În primul volum (Realismul, 1988), sunt stabilite trei etape: momentul ’50 (al „Dogmei «Utopiei»”), momentul ’60 (al „Adevărului”) și momentul ’80 (al „Romanului ca literatură”: „literaturitatea tinde a predomina”). Clasificarea este în parte reluată și continuată în volumul al doilea al sintezei, Metarealismul, apărut postum (1998). Metarealist ar fi romanul „realității secunde, mediate prin
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
se profileze odată cu primele două volume din Supraviețuiri (I-II, 1973-1977) și continuând cu alte „supraviețuiri”, Meseria de nuvelist (1980), Ficționarii (1983), Logica (1985) și Cap limpede (1989), cartea axială a acestei creații, modelată „ziaristic”, e un nesfârșit colaj de utopii și ratări, de sentimentalism, bovarism, cinism, oportunism și hedonism ideologic: adolescent marxist, răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe să-l
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
După absolvirea acestuia, studiază medicina la Colegiul pentru studenți evrei „M. Onescu”, abandonând-o după doi ani. Având o activitate antifascistă în ilegalitate, devine membru al UTC (1944), îndeplinește funcții înalte și conduce în 1947 săptămânalul „Tânărul muncitor”. Vindecarea de utopia comunistă a decurs lent la C., începând cu deruta provocată de epurările celor din „devierea de dreapta”, continuând cu „criza de identitate” traversată la dezvăluirea, în 1956, de către N.S. Hrușciov, a crimelor staliniste sau cu „demascarea” și sancționarea sa în
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995; Ioan Milea, Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ordinea zilei, o gazetărie de atitudine, degajată de atonia și întunecările liricii lui monocorde. Reportajele vădesc și simpatie, și compasiune pentru dezmoșteniții soartei. Broșura Pacea universală perpetuă (1935), încropită împreună cu Crăciun C. Dronca, dovedește că poetul oltean are acces la utopie. În notațiile critice pe marginea unor scrieri literare, el preferă textele de substanță „natural emotivă”. În comentariul, cu ton panegiric, Poezia lui Al. T. Stamatiad (1937), criticul de circumstanță își varsă năduful pe felul de a scrie, „anarhic, arbitrar și
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
durabilă Realități. Provocări. Oportunități Introducere Dorin Paul BÂC Lucrarea de față, intitulată Turismul Și dezvoltarea durabilă. Realități. Provocări. Oportunități, prezintă în mare măsură, conținutul tezei de doctorat cu același nume, susținută în septembrie 2012. Turismul durabil reprezintă pentru mulți o utopie, o nișă extrem de îngustă din piața turistică, având perspective limitate Și o teorie măcinată de dezbateri fără un consens. În lucrarea de față ne propunem să clarificăm cele mai importante concepte din domeniul turismului durabil, prezentând totodată Și modul în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
parodie. Chemat de această infinită degradare, evenimentul salvator, Învierea, irumpe, instaurând dimensiunea lui miraculoasă. Paradoxal, extraordinarul coexistă cu ironia. Judecata obștească nu reușește să claseze noua natură (un viitor al ființelor purificate, „matematic uniforme”, înfiorează imaginația, dând tablourilor coloratura unei utopii negative), iar ordinea publică, în fața „revoluției” Învierii, eșuează ridicol. Arestați sunt, pentru „port de nume ilicit”, Kogălniceanu, Tudor Vladimirescu, Eminescu. Grotescul, comicul oribil, cu excrescențe fantastice, sub semnul căruia stă romanul, are o motivație metafizică: arată vremuri de-a-ndoaselea, fără credință
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
exorcism și din potențialul de halucinare al imaginilor. El rămâne un nume printre reprezentanții de prestigiu ai genului: Jonathan Swift, P.-L. Courrier, Léon Bloy, L.-F. Céline. Tablete din Țara de Kuty experimentează un amestec de pamflet, meditație și utopie. Americanii Mnir, Kuic, Pitak descoperă în Kuty, țară neaflată pe hartă, o societate primitivă și încercarea de civilizare a băștinașilor dă naștere unei parodii de proiect utopic - o noutate la nivelul vremii. Nu departe, prin situarea în absurd, de utopiile
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
utopie. Americanii Mnir, Kuic, Pitak descoperă în Kuty, țară neaflată pe hartă, o societate primitivă și încercarea de civilizare a băștinașilor dă naștere unei parodii de proiect utopic - o noutate la nivelul vremii. Nu departe, prin situarea în absurd, de utopiile negative, scriitorul montează bufonada unei „civilizații superficiale de forme”. Tipare și imbolduri swiftiene se simt în crochiurile savanților ignoranți, al feministei, în satira găunoșeniei din viața intelectuală (Mya Lak, În preistorie, Explorări, Prezidenta). Eliberat parcă de orice constrângere, pamfletul dă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a tradus din Tristan Bernard (Cafeneaua cea mică, 1912) și D. I. Fonvizin (Neisprăvitul). A. este în aproape tot ce a scris o individualitate creatoare viguroasă, inconfundabilă, prin opțiuni, atitudini, stil. Unitatea amplei sale opere, de la poezia lirică la romane și utopie, de la pamflet și tablete la poemul în proză și de la portrete la ideile despre scris, rămâne cea dată de un echilibru instabil de reacții, dar tocmai de aceea mai adevărat, mai uman, și de raportarea originală la tradiție (pentru el
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
asemenea, pe autobiografia justificativă a eroinei, o militantă pentru emanciparea femeii. În Luminile mahalalei (1936), B. încearcă o formulă modernă: personajele povestesc pe rând, dezvăluindu-și astfel identitatea, apoi autorul preia narațiunea, adunând toate firele epice într-un punct final. Utopia binelui social realizat prin generozitatea unor indivizi bogați este ideea romanelor Câine vagabond (1936), Uzina B (1941) și Adăpostul calicilor (1942). Volumele Am furat! (1940), Răstigniții!... (1940), Amara dezamăgire (1942), După moartea Mihaelei (1943) literaturizează inabil alte aspecte ale unei
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
de Aur. A lăsat o monografie asupra primului umanist de origine română, Nicolaus Olahus, a publicat Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanu. Cu Trei comedii (1922) din Ludwig Holberg, B. este primul nostru traducător din daneză. La tălmăcirea Utopiei lui Thomas Morus, apărută în 1958, a lucrat împreună cu fratele său, Elefterie Bezdechi. Versiunea românească din 1959 după Erasmus, Elogiul nebuniei, îi aparține. Traducerile lui B., antologiile pe care le-a alcătuit sunt însoțite de prefețe, adevărate studii prin amploarea
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
Despre limbuție, pref. trad., Sibiu, 1943; Aristotel, Politica, introd. trad., București, f. a. (în colaborare cu Elefterie Bezdechi), Statul atenian, pref. trad., București, 1946; ed. 2, Iași, 1992, Metafizica, îngr. și introd. Dan Bădărău, București, 1965; ed. București, 1996; Thomas Morus, Utopia, București, 1958 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi); Erasmus, Elogiul nebuniei, introd. C. I. Botez, București, 1959. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 542; N. I. Herescu, Pentru clasicism, Craiova, 1937, 62; Speranția, Figuri, 87-95; Lascu, Clasicii, passim; Mircea Muthu, Ștefan Bezdechi, RITL
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
de vedere personal. În afara unor lucrări de filologie comparată sau a unor abordări tematiste explorând sfera literară hispanică sau cea franceză și scrise în spaniolă sau în franceză precum Estudios de literatura espanola y comparada (1954), L’Avenir du passe. Utopie et litterature (1972), Le Masque et le visage. Du baroc espagnol au classicisme francais (1982) ș.a., studiul El Barroc o el descubrimiento del drama (1957) rămâne opera fundamentală a comparatismului profesat de C., esențială în orice analiză a subiectului. O
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]