7,547 matches
-
toate acestea sunt elemente ale unui stres, care poate indica o minciună latentă. Și mai este vorba și despre anumite gesturi, pe care profesorul Ekman le denumește „ilustratoarele vorbirii”, adică acele gesturi convenționale pe care toți le folosim, în mod uzual, pentru a ne ilustra afirmațiile. Totodată, alături de gesturile ilustratoare, mai există și „gesturi de manipulare”. Elevul care minte, sau cel care încearcă să ascundă adevărul, e deseori stresat, e stânjenit și puțin încurcat de ideea că-i înșală pe cei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
această imprecizie a semnificației termenului inteligență a determinat oamenii de știință să se orienteze spre piste de cercetare uneori foarte divergente. Rezumând un secol de cercetări, putem spune în prezent că inteligența are pentru cercetători trei sensuri principale. Cel mai uzual sens se referă la capacitățile mentale generale. Acestea sunt foarte extinse, acoperind în special limbajul, dar și gândirea, percepția, memoria și facultățile senzoriale și motrice. Aceasta este, de altfel, definiția utilizată în cele mai multe teste, iar un copil va fi considerat
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de silabe în cuvânt Frecvență (procent al apariției) 1 2 3 4 5 6 50% 29% 13% 6% 2% 0,5% După același tipar, în studiile referitoare la frecvența cuvintelor din limba franceză vorbită, constatăm, de asemenea, că cele mai uzuale cuvinte sunt cele foarte scurte. Astfel, verbul auxiliar être („a fi”) este deseori monosilabic în forma sa conjugată est („e”) și nu putem găsi un cuvânt mai scurt decât verbul avoir („a avea”), în forma sa flexionară cea mai frecventă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a IV-a, iar șahiștii se credea că sunt „vizuali”. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Alfred Binet, pionierul psihologiei experimentale în Franța, arăta că jucătorii de șah își recăpătau capacitățile obișnuite de îndată ce era vorba despre memorarea unor obiecte uzuale. Mai recent, alți cercetători au demonstrat într-un mod încă și mai precis că memoria extraordinară a marilor jucători este legată de un fenomenal... antrenament. Într-o serie de experimente, șahiștii sunt selectați în funcție de clasamentul lor în Federația Americană de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fonetic: ca un fișier de bibliotecă, în ordine alfabetică, dar într-un mod mai flexibil (în mare, în funcție de prima silabă sau de rimă). Astfel, în cercetările referitoare la fenomenul „cuvântul de pe vârful limbii”, se dau definiții pentru cuvinte mai puțin uzuale, pe care subiecții trebuie să le găsească; de exemplu, cum se numește aparatul pe care navigatorii îl folosesc pentru a se ghida în funcție de astre (sextant). De fiecare dată când subiectul nu găsește cuvântul corect, i se cere să spună prima
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
intestinală vasoactivă (nota 3!)) pentru adormire. Concluzie Fără informația adusă de fotoni (de exemplu, izolarea în fundul unei grote), ceasul biologic are totuși un ritm intern generat probabil de activitățile metabolismului. Atunci când nu avem ceas, ne bazăm pe durata unor activități uzuale: de altfel, spunem în mod obișnuit „e ora mesei”, „e timpul să mă pregătesc”, „e timpul să merg la cumpărături” etc. Astfel, unii consideră că ritmul este dat de durata anumitor metabolisme, căci mărimea unui ciclu complet de somn variază
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de elemente ale unei rețele finite, le produc unele asupra altora, înlocuiesc relația semantică verticală cu o relație laterală, care (...) tinde să anuleze semninificația individuală pe care cuvintele o pot avea în dicționar 2. Riffaterre admite, așadar, că în limbajul uzual cuvintele se referă la obiecte, dar exclude posibilitatea acestei corespondențe în cazul literaturii. Între dezvoltarea pe verticală a semnificației din limbajul curent, uzual, și orizontalitatea semnificanței din comunicarea literară ar exista o alternativă rigidă. Nu putem să ignorăm faptul că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
semninificația individuală pe care cuvintele o pot avea în dicționar 2. Riffaterre admite, așadar, că în limbajul uzual cuvintele se referă la obiecte, dar exclude posibilitatea acestei corespondențe în cazul literaturii. Între dezvoltarea pe verticală a semnificației din limbajul curent, uzual, și orizontalitatea semnificanței din comunicarea literară ar exista o alternativă rigidă. Nu putem să ignorăm faptul că și acest postulat are, în fond, la bază o teorie a referinței destul de rudimentară care transformă cuvintele în simple etichete adăugate lucrurilor, ca
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nici Moș Goriot, care nu există în afara romanului 142. Logicienii și filosofii limbajului au studiat în profunzime chestiunea, ajungând la concluzia că, într-o operă de ficțiune, cuvântul pare a se referi la ceva, mimează așadar proprietățile referențiale ale limbajului uzual. Dar, prea adesea, mulți dintre ei s-au limitat la a spune ce nu face discursul de ficțiune, fără a încerca să propună o explicație a funcționării sale pozitive. Una dintre tezele ce reprezintă o excepție de la această regulă este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
194 impune ideea unui limbaj poetic implacabil autoreflexiv, conotativ prin excelență, bazat pe posibilitatea de a transmuta domeniul echivalenței paradigmatice de pe axa selecției pe axa combinării. În concepția lui Tzvetan Todorov 195, transparența, respectiv opacitatea, sunt trăsăturile care separă limbajul uzual și pe cel al poeziei (este deja bine cunoscută analogia cu fereastra și vitraliul), dar nu trebuie totuși să trecem cu vederea faptul că, din considerente ce țin probabil de avantajele simplificării teoretice, poeticianul concepe limbajul uzual ca pe o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care separă limbajul uzual și pe cel al poeziei (este deja bine cunoscută analogia cu fereastra și vitraliul), dar nu trebuie totuși să trecem cu vederea faptul că, din considerente ce țin probabil de avantajele simplificării teoretice, poeticianul concepe limbajul uzual ca pe o pură virtualitate, ca pe un de grad retoric zero al gândirii și al verbalizării, inexistent în realitate. Discursul transparent, potențial, ar fi, așadar, acela care permite ca semnificația să fie vizibilă, fără a servi la altceva decât
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de frontieră” și ne aventurăm în spațiul delimitărilor tranșante, se instaurează o anumită circularitate, ne pândește, cu alte cuvinte, capcana cercului vicios din logică. Dacă, de pildă, este în afara oricărui dubiu faptul că transformarea conotației în denotație reprezintă în limba uzuală un fenomen curent, dacă multe expresii metaforice căzute în spațiul public își diminuează sau chiar își pierd valoarea conotativă, ne putem întreba dacă reciproca nu este și ea, în egală măsură, valabilă: nu cumva transformarea denotației în conotație este un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prima vedere, din definiția aceasta s-ar putea deduce că - fiind rezultatul unei intenții de potențare - conotația nu are ce căuta în poezia „depoetizată”, lipsită de tropi ș.a.m.d. Dar, din moment ce - după cum precizează autorul - ea este prezentă în limba uzuală (nici măcar, „performanța”, în termenii lui Chomsky, nu este strict denotativă, iar „competența lingvistică” rămâne o fantasmă a dicționarelor), avem toate motivele să admitem că valențele conotative pot să nu fie nici în poezie rezultate cu necesitate dintr-o intenție auctorială
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
raport, în relație cu vorbitorul, cu ascultătorul, cu lucrul”215. În aceste condiții observăm cum concluzia „limbajul poetic nu poate fi o deviere față de limbaj pur și simplu sau față de limbajul de toate zilele, ci dimpotrivă (...), limbajul științific și cel uzual sunt devieri, fiindcă sunt rezultatul unei drastice reduceri funcționale a limbajului ca atare” se impune de la sine216. Se vede din aceste considerații că nici Eugen Coșeriu nu este adeptul unei stilistici a devierii, adică a teoriei unei întrebuințări improprii a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
adecvat, în aparență, din punctul de vedere al terminologiei cel puțin, se dovedește cuplul cvasi-sinonim tranzitiv/reflexiv, împrumutat din binecunoscutul studiu al lui Tudor Vianu, Dubla intenție a limbajului și problema stilului. Vianu, cum știm, sesiza caracterul tranzitiv al limbajului uzual, dar excludea cu totul ideea de tranzitivitate din câmpul poeziei, acceptând-o doar ca pe o dimensiune a prozei. 2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentuluitc "2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentului" Pentru a face inteligibilă concepția
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
impus de Hugo Friedrich, poetul este și unicul destinatar posibil al propriei opere. „Obscuritatea poeziei apare tocmai ca o consecință a acestei lupte împotriva mediului, împotriva limbajului, cel care ar trebui să reprezinte, în mod normal, vehicolul transparenței, instrumentul comunicării uzuale”.234 În tot cazul, ori de câte ori vine vorba de distincția proză/poezie, aspectul cel mai important - în mod paradoxal, de multe ori ignorat - este cel observat de Umberto Eco. Deși la o primă privire punctul său de vedere poate trece drept
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să considerăm apoi binomul liric/antiliric. Deși nu perfect echivalente, aceste două opoziții apar oarecum „slăbite” (întrucâtva în sensul pe care i-l atribuie Vattimo termenului). Un tip de poezie în incapacitate de a dialoga cu proza și cu limbajul uzual pierde, fără doar și poate, din inventivitate și vigoare, în timp ce un „eu” liric care persistă în aspirația egocentrică spre totalizare și universalizare ar risca să sfârșească în alienare și solipsism. În stare pură nu putem găsi, desigur, nici o poezie care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
diametral opus limbajului prozei. Nu putem ignora nici „radicala ostiliate a poetului față de formele moderne ale idealului imitativ în literatură: realismul și naturalismul”300 și nici convingerea, specific modernistă, că poezia, prin caracterul ei independent, autonom, incompatibil cu comunicarea lingvistică uzuală, ar putea oferi standarde și norme pentru celelalte genuri literare: Demnitatea literară îți impune un rol activ în spectacol, o atitudine în cuvinte, o frântură de imagini, o iuțire și o abreviere lapidară, un ritm - o mie și una de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
serie de distincții, ca, de pildă, aceea dintre cititorul real și cel ideal, dintre cititorul tradițional și cel modern, inocent și avizat etc. Nu încape îndoială că, din perspectiva unui cititor inocent, apropierea poeziei de proză, de anecdotică, de limbajul uzual riscă să creeze perplexitate, tocmai în măsura în care clatină prejudecăți adânc înrădăcinate. Altfel stau lucrurile în cazul cititorului ideal (acela care constituie, după cum au demonstrat teoreticienii receptării, un fel de dublu ficțional al autorului). Pe acest palier, intenției auctoriale de a se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
comunitate; - perspectiva segregaționistă, delimitativă 2 - pleacă de la premisa (teoretic acceptabilă, dar practic inoportună În raport cu aspectele socioumane implicate) conform căreia, din moment ce copiii și tinerii cu deficiențe nu pot fi instruiți și educați eficient prin metode și forme de activitate școlară obișnuite, uzuale În școlile de masă și Întrucât aceștia nu pot accede la standarde obișnuite de performanță și competențe cu caracter academic, ei trebuie atent diagnosticați, triați pe tipuri și grade de deficiență și educați În unități școlare instrumentate, sprijinite și specializate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de conformare/răspuns adecvat la cerințele psihopedagogice ale școlii, prezența unor afecțiuni de natură medicală, hiperactivitate, slabă capacitate de concentrare a atenției, orientare confuză În spațiu și timp, incapacitatea de a urmări instrucțiunile orale, dificultăți În efectuarea unor gesturi/activități uzuale (prinde greu o minge și o lovește greu cu piciorul, nu poate sări coarda, dificultăți la Încheierea nasturilor sau la legarea șireturilor, mod defectuos de a ține creionul În mână, caligrafie greu lizibilă etc.), tulburări ale limbajului (scris și oral
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ceea ce i se spune literal, fapt ce creează probleme, pentru că elevul nu Înțelege ceea ce i s-a spus, Întâmpină dificultăți În a iniția o conversație, continuând să vorbească și Îndreptând greșelile ivite În discuție, le este dificil să respecte regulile uzuale de ascultare, reflecție și alternare ce se aplică Într-o conversație normală), interacțiunea socială (elevul Întâmpină dificultăți serioase În a intra În relații cu ceilalți, mai ales cu alți elevi, care Îi percep drept ciudați și stângaci În Încercările lor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cognitivismului, în aceea că e mult mai ușor să ne imaginăm ce ar fi putut face doamna A pentru evitarea întâmplării nedorite decât ce ar fi putut face doamna B. Prima trebuia doar să nu-și încalce regulile comportamentului său uzual; în cazul doamnei B, e nevoie de un efort mult mai mare pentru a găsi alternative contrafactuale. Ea ar fi trebuit să citească mai mult despre situații de acest fel, să se gândească la periculozitatea lor și să devină, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ordine de priorități pentru factorii politici, ca și cum acestea ar fi impuse de „opinia publică”. O astfel de agendă depinde puternic de modul cum sunt construite întrebările corespuzătoare ale sondajului, de evantaiul variantelor de răspuns oferite, de haina lingvistică utilizată etc. Uzual, întrebările îmbracă formulări cele de genul: „Care sunt problemele societății noastre care vă preocupă cel mai mult în prezent?”. În final, rezultatele oferite publicului larg sunt ambalate și ele în expresii ziaristice șoc de forma: „Românii se tem cel mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aventuri încercați?" i se răspundea unanim: "Taci din gură, e al colonelului Florescu". Acest certificat, fără circulație în afară, era suficient în interiorul clanului. Spiritul de congregație naturală se releva prin documentele fiecărei familii. Aproape nu era una care în afara mobilierului uzual, oricât de banal și modern, să n-aibă piese de epocă, o jumătate de salon Biedermayer, câte o oglindă în ramă de fildeș, câteva G. Călinescu cărți în chirilică sau alte asemenea vestigii. Când nu erau astea, băteau la ochi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]