KorAP: Find »[drukola/base=văduv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...89 >

2,208 matches

Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607

ponderea lui însemnată în viața indivizilor și a comunităților, mi se pare obligatorie și în cazul văduvelor. Deși tălmăcitorii de vise nu prea se înțeleg (acordând văduviei din vis și conotații în genere pozitive: „văduvă visându-te, viață mulțumită arată”; „văduvă visând că ești, poziția ta se va schimba”; „văduvă că iei de soție, vei face o moștenire”487, dar concentrându-le asupra stării postconjugale - văduvie: „satisfacție, căsătorie”488, și a persoanelor de sex bărbătesc: văduv, văduvoi „este bucurie”489; văduv

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
mi se pare obligatorie și în cazul văduvelor. Deși tălmăcitorii de vise nu prea se înțeleg (acordând văduviei din vis și conotații în genere pozitive: „văduvă visându-te, viață mulțumită arată”; „văduvă visând că ești, poziția ta se va schimba”; „văduvă că iei de soție, vei face o moștenire”487, dar concentrându-le asupra stării postconjugale - văduvie: „satisfacție, căsătorie”488, și a persoanelor de sex bărbătesc: văduv, văduvoi „este bucurie”489; văduv „bucurie, voie bună” sau „viață mulțumită, veselie” [în cazul

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
visându-te, viață mulțumită arată”; „văduvă visând că ești, poziția ta se va schimba”; „văduvă că iei de soție, vei face o moștenire”487, dar concentrându-le asupra stării postconjugale - văduvie: „satisfacție, căsătorie”488, și a persoanelor de sex bărbătesc: văduv, văduvoi „este bucurie”489; văduv „bucurie, voie bună” sau „viață mulțumită, veselie” [în cazul că visezi că ești văduv]490; o excepție - văduv: „veselie”491), majoritatea repartizează acestui element oniric, mai cu seamă când este vorba de femeie, conotații din

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
văduvă visând că ești, poziția ta se va schimba”; „văduvă că iei de soție, vei face o moștenire”487, dar concentrându-le asupra stării postconjugale - văduvie: „satisfacție, căsătorie”488, și a persoanelor de sex bărbătesc: văduv, văduvoi „este bucurie”489; văduv „bucurie, voie bună” sau „viață mulțumită, veselie” [în cazul că visezi că ești văduv]490; o excepție - văduv: „veselie”491), majoritatea repartizează acestui element oniric, mai cu seamă când este vorba de femeie, conotații din sfera negativului. Visele din această

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
vei face o moștenire”487, dar concentrându-le asupra stării postconjugale - văduvie: „satisfacție, căsătorie”488, și a persoanelor de sex bărbătesc: văduv, văduvoi „este bucurie”489; văduv „bucurie, voie bună” sau „viață mulțumită, veselie” [în cazul că visezi că ești văduv]490; o excepție - văduv: „veselie”491), majoritatea repartizează acestui element oniric, mai cu seamă când este vorba de femeie, conotații din sfera negativului. Visele din această categorie prevestesc ceva, sunt premonitorii 492, și explicațiile de acest tip vin de demult

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
487, dar concentrându-le asupra stării postconjugale - văduvie: „satisfacție, căsătorie”488, și a persoanelor de sex bărbătesc: văduv, văduvoi „este bucurie”489; văduv „bucurie, voie bună” sau „viață mulțumită, veselie” [în cazul că visezi că ești văduv]490; o excepție - văduv: „veselie”491), majoritatea repartizează acestui element oniric, mai cu seamă când este vorba de femeie, conotații din sfera negativului. Visele din această categorie prevestesc ceva, sunt premonitorii 492, și explicațiile de acest tip vin de demult, din Antichitate. Artemidoros Daldianul

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
în veacul al II-lea d. Hr. (i se spunea astfel fiindcă maică-sa era originară din Daldis, localitate din Lydia), autor al unui Onirokritikon, nu excludea nici el explicările pozitive: „Când o femeie visează că are barbă, dacă e văduvă, se va mărita...” și „își va găsi, într-adevăr, un soț cu care se va potrivi într-atât, încât chipurile lor vor părea unite”; ea „va naște un băiat și, când îl va vedea devenit adult, i se va părea

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
ele însele și ajung păroase, căci nu mai este prezent cel pentru care își îngrijeau trupul” 494. Și alte „schimbări corporale” au capacități premonitorii: „Femeia care visează că s-a transformat în bărbat.... Dacă are soț și fii, va deveni văduvă: căci bărbatul nu are nevoie de bărbat, ci de femeie” 495. La fel, visele în care sunt prezente „relația împotriva firii”: „Dacă o femeie primește mângâieri erotice de la o altă femeie, se va despărți de soț sau va deveni văduvă

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
văduvă: căci bărbatul nu are nevoie de bărbat, ci de femeie” 495. La fel, visele în care sunt prezente „relația împotriva firii”: „Dacă o femeie primește mângâieri erotice de la o altă femeie, se va despărți de soț sau va deveni văduvă: ea nu va cunoaște, totuși, în mai mică măsură, secretele celei cu care are relații sexuale” 496. Văduva visată difuzează - în cele mai multe tâlcuiri - negativul în care mentalul o încadrase (francezii, de pildă, numesc văduvă [veuve] instrumentele uciderii - spânzurătoarea, ghilotina, dând

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
despărți de soț sau va deveni văduvă: ea nu va cunoaște, totuși, în mai mică măsură, secretele celei cu care are relații sexuale” 496. Văduva visată difuzează - în cele mai multe tâlcuiri - negativul în care mentalul o încadrase (francezii, de pildă, numesc văduvă [veuve] instrumentele uciderii - spânzurătoarea, ghilotina, dând expresie „sensului castrator dat de limbajul popular sau argotic acestui cuvânt” - la veuve poignet „văduva lu’ Pumnu”, adică „mâna masturbatorului” 497). Văduvă de vei visa „înseamnă supărare” - zice o Carte de vise alcătuită (pretinde

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
relații sexuale” 496. Văduva visată difuzează - în cele mai multe tâlcuiri - negativul în care mentalul o încadrase (francezii, de pildă, numesc văduvă [veuve] instrumentele uciderii - spânzurătoarea, ghilotina, dând expresie „sensului castrator dat de limbajul popular sau argotic acestui cuvânt” - la veuve poignet „văduva lu’ Pumnu”, adică „mâna masturbatorului” 497). Văduvă de vei visa „înseamnă supărare” - zice o Carte de vise alcătuită (pretinde necunoscutul autor) „după cele mai vechi manuscripte” 498. „De vei visa că discuți cu o persoană văduvă, îți va muri un

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
cele mai multe tâlcuiri - negativul în care mentalul o încadrase (francezii, de pildă, numesc văduvă [veuve] instrumentele uciderii - spânzurătoarea, ghilotina, dând expresie „sensului castrator dat de limbajul popular sau argotic acestui cuvânt” - la veuve poignet „văduva lu’ Pumnu”, adică „mâna masturbatorului” 497). Văduvă de vei visa „înseamnă supărare” - zice o Carte de vise alcătuită (pretinde necunoscutul autor) „după cele mai vechi manuscripte” 498. „De vei visa că discuți cu o persoană văduvă, îți va muri un prieten drag sau îl vei pierde prin

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
cuvânt” - la veuve poignet „văduva lu’ Pumnu”, adică „mâna masturbatorului” 497). Văduvă de vei visa „înseamnă supărare” - zice o Carte de vise alcătuită (pretinde necunoscutul autor) „după cele mai vechi manuscripte” 498. „De vei visa că discuți cu o persoană văduvă, îți va muri un prieten drag sau îl vei pierde prin necredință”499. „întristare”, „supărare”, „tristețe” sunt semnificațiile pe care le înregistrează pentru văduvă cele mai multe „cărți de vise” (chiar și una care adună „tălmăciri occidentale” și „tălmăciri orientale”500). Iarăși

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
întristare”, „supărare”, „tristețe” sunt semnificațiile pe care le înregistrează pentru văduvă cele mai multe „cărți de vise” (chiar și una care adună „tălmăciri occidentale” și „tălmăciri orientale”500). Iarăși o excepție: Micul dicționar... al Veronicăi Tamaș crede că dacă te visezi fiind văduvă (vădană), toate dorințele îți vor fi îndeplinite. La fel, prezența unei văduve în vis semnifică o neîntârziată „căsătorie”501. Un imaginar stimulat de călătoriile descendente Am zăbovit, în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
astfel de om care s-ar pricepe la beteșuguri”). Consacră tristului eveniment un scurt capitol izolat prin titlu (transformă, deci, fapta într-una de primă mărime: Pentru pristăvirea dumneaei jupânésii Stancăi Brâncoveanu-Cantacuzino, maica Mării sale Costandin vodă), pomenește vârsta defunctei văduve a lui Papa Brâncoveanu și, mai ales, evocă pricina stingerii ei din viață: „Tot într-acest an, la fevruarie 10 dni s-au pristăvit și muma Mării sale lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca Cantacuzino, de vârstă 62 de ani, pre

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
Ardealului recomandau, în ultimele decenii ale veacului al XVII-lea încă, comprese cu bălegar de cal sau cu praf de bălegar de măgar 549. Nu știm nimic despre felul în care s-a încercat să fie tratată Stanca Brâncoveanu, fiica văduvă a Voievodului, care a contractat, pe 9 martie 1714, o tuberculoză galopantă. La câteva zile după ce boala (care îi omorâse cu două veacuri înainte, și pe Neagoe Basarab și, poate, pe Theodosie, fiul lui) a învins-o pe văduva lui

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
mănăstirea Brâncovénii, unde și însăș la moarte-i au lăsat, aducând-o lângă soțul ei Papa post. și socru-său Preda vornic, o au astrucat 597. Când împrejurările (politice, mai ales) îngreunau sau împiedicau „reunirea în veșnicie”, urmașii le găseau văduvelor locul de odihnă perpetuă într-un lăcaș de care familiile lor - chiar ele ca persoane - erau legate (numele lor erau „scrise în pomelnice”). Mormântul Doamnei Maria, soția lui Șerban Cantacuzino, pribeagă atâta amar de ani, se află la Mănăstirea Dintr-

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
situații precis definite. Dintre aceste „concretizări” nu lipsesc femeile - cu felurite „stări civile” („VI. Când moare fata de boiariu”;„VII. Când moare muiarea de cinste și înțeleaptă”; „Când moare de bun neam și cinstită cocoană”) și nici „oamenii singuri”, „bărbatul văduv” sau femeia rămasă fără soț („VIII. Când moare cineva care iaste singur, de i-au murit toată făméia lui” - predicatorul profitând de ocazie și dăscălindu-i pe cei vii în întâia și A doua învățătură a cazaniei) și nici văduvele

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
din literatura română a fost prilejuită de înmormântarea rămășițelor pământești (de fapt era vorba de o reînhumare, căci, între timp, în 1517, Mănăstirea de la Argeș fusese terminată) ale Neagăi, mama lui Neagoe Basarab, văduvă - mai bine zis de două ori văduvă - văduvă „nenuntită”, întâi după Basarab ce Tânăr, zis și țepeluș (mort în anul 1482, „l-au ucis Mehedinții în satul Glogova”), tatăl natural - se spune - al lui Neagoe Basarab (născut tot în 1482, dar după moartea tatălui său), văduvă „oficială

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
literatura română a fost prilejuită de înmormântarea rămășițelor pământești (de fapt era vorba de o reînhumare, căci, între timp, în 1517, Mănăstirea de la Argeș fusese terminată) ale Neagăi, mama lui Neagoe Basarab, văduvă - mai bine zis de două ori văduvă - văduvă „nenuntită”, întâi după Basarab ce Tânăr, zis și țepeluș (mort în anul 1482, „l-au ucis Mehedinții în satul Glogova”), tatăl natural - se spune - al lui Neagoe Basarab (născut tot în 1482, dar după moartea tatălui său), văduvă „oficială” apoi

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
ori văduvă - văduvă „nenuntită”, întâi după Basarab ce Tânăr, zis și țepeluș (mort în anul 1482, „l-au ucis Mehedinții în satul Glogova”), tatăl natural - se spune - al lui Neagoe Basarab (născut tot în 1482, dar după moartea tatălui său), văduvă „oficială” apoi, poate a lui Pârvu Craiovescu, părintele adoptiv (I.C. Filitti a consumat erudiție și pricepere în articularea unei astfel de demonstrații) al viitorului Voievod (Pârvu murise și el la 3 iunie 1512). Neagoe Basarab a scris această „plângere la

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
VII, XII). 159. D.R.H. B. țara Românească, vol. VII, pp. 280-281, doc. nr. 235 (Șarolta Solcan, op. cit., p. 67). 160. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXII, Editura Academiei R.S. România, București, 1969, pp. 106, 228-229. Dimpotrivă, atunci când zestrea nu era atinsă, pretențiile văduvelor erau amendate. O bucureșteancă, Ilinca, văduvă, vrea să răscumpere de la Costandin cavaful o prăvălie pe care acesta o achiziționase de la soțul Ilincăi, acum mort. Confirmând anaforaua veliților boieri (care constatau că cererea Ilincăi, înglodată în dificultăți financiare, „este fără de cale

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
vol. VII, pp. 280-281, doc. nr. 235 (Șarolta Solcan, op. cit., p. 67). 160. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXII, Editura Academiei R.S. România, București, 1969, pp. 106, 228-229. Dimpotrivă, atunci când zestrea nu era atinsă, pretențiile văduvelor erau amendate. O bucureșteancă, Ilinca, văduvă, vrea să răscumpere de la Costandin cavaful o prăvălie pe care acesta o achiziționase de la soțul Ilincăi, acum mort. Confirmând anaforaua veliților boieri (care constatau că cererea Ilincăi, înglodată în dificultăți financiare, „este fără de cale”), Vodă Alexandru Ipsilanti socotește - în 1776

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
doc. nr. 213. 175. Ibidem, vol. II, doc. nr. 168. 176. DRH. A. Moldova, vol. XXIII (1635-1636), doc. nr. 27. Actul este datat nesigur, 30 ianuarie 1635, deși vânzarea pare a fi avut loc după 1640, când Varvara era deja văduvă. 177. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXI, pp. 463-464, doc. nr. 282. 178. Ibidem. Vol. XXI, pp. 122-125, doc. nr. 70. 179. Ibidem, vol. XXI, p. 177, doc. nr. 87. 180. DRH. A. Moldova, vol. XIX, pp. 176-177, doc. nr. 146

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
Dumitrașcu Cantacuzino l-a spânzurat de mâini, pentru bani, pe Gavril Brăescu, mare stolnic (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 354). 225. „Pseudo-N.Muste” le știa și pe nume: „Pe giupâneasa lui Ștefan Brăescu, și pre giupâneasa lui Bucium [era deja văduvă] și pre giupâneasa Sandului Stamati comisul [...] de stau ziua legate, iară noaptea stau închise la odăile seimenilor” (în Cronicele României..., ediție de Mihail Kogălniceanu, București 1872, p. 27). 226. Ibidem, p. 355. 227. în Arhivele Olteniei, 1938, p. 83; Nicolae

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]