2,614 matches
-
este un accesoriu, mesajul real fiind reprezentat de media, care îl livrează frumos ambalat, "eliberându-ne" de acțiunea subtilă a acestuia asupra noastră. Tehnologiile media se adresează simțurilor noastre, astfel că, prin intermediul lor, în conștiințele receptorilor ajung radioul auzului, televiziunea văzului etc.: " Conținutul unui film este un roman, o piesă sau o operă. În fapt, un film nu are nimic a face cu conținutul sau"38. Plecând de aici, McLuhan susține că dezvoltarea tehnologiilor electronice va impune un nou tip de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
rezultat mai bun decât tipurile ce utilizează o singură metodă. În timp ce elevii par să-și însușească informațiile într-un mod cât mai individual, este foarte important ca profesorul să fie capabil săși prezinte informațiile sub mai multe forme. Instruirea prin văz Indicațiile ce implică simțul vizual pot fi prezentate elevului în mai multe moduri incluzând o demonstrație, un film demostrativ, iau o casetă video în care elevul execută sarcina. În privința demonstrației trebuie avute în vedere 2 probleme: • observatorii trebuie să se
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de a conștientiza drumul corect și secretele uitate.” (Gabriel Moldovan, fondator Unelte Pentru Schimbare) Se spune că Diogene ar fi năvălit Într-o zi În Grădina lui Akademos cu un cocoș jumulit În mînă și ar fi țipat, agitîndu-l În văzul celor prezenți: "Iată omul lui Platon!" Asta ca să facă de rîs prețioasa definiție a omului pe care, zice-se, o acreditase acesta: omul este bipedul fără pene. Akademia nu s-a speriat prea tare și, În urma descinderii cinicului, a completat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se respectă, ele nu sînt absolute și interferează doar pe o parte din sensurile lor. Ambele indică o activitate mentală focalizată, Îndelungată și profundă. Contemplarea este Îndreptată spre În afară, vizează un lucru sau un eveniment și angajează de obicei văzul, simțul care se pretează cel mai bine la o examinare stăruitoare, multilaterală și polivalentă. Și care, de cele mai multe ori, este Însoțită de admirație și emoție. Meditația este o activitate de sens contrar contemplării, ea este Îndreptată spre Înăuntru și vizează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
răsturnate. Mundus inversus e, și pentru autorul Spinilor de hârtie, scena interminabilă (theatrum mundi) unde, zilnic, au loc reprezentații ale miticilor, ale moftangiilor, ale oportuniștilor și demagogilor, într-un cuvânt ale unei lumi percepute de suprasenzorialitatea lui "simț enorm și văz monstruos". Caragiale se postează în interiorul acestei lumi și o contemplă dezinvolt, "asumându-și rolul de comediant, el joacă și asită la propriul lui spectacol, cu arta contagioasă a maestrului, stimulându-și partenerii până la uitarea de sine și făcându-i astfel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Sunetul ține de pathos, imaginea de idea. Afect într-o parte, abstragere dincolo. Oricât de discret și de eterogen ar fi, spațiul sunetelor este refractar la more geometrico 95. Auzul nu este în mod spontan un organ de analiză, precum văzul. El ignoră separația dintre subiect și obiect; poate și pe cea între individ și grup și, dacă urmărim istoria unui corp, el ne transportă până înainte de ieșirea din burta maternă. Fetusul aude trupul mamei, vacarm omniprezent, iar bebelușul încă orb
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ferențiat, în toate: „Dao vine fără să lase urme și pleacă în nemărginire: nu are ușă, nu are pereți și se întinde peste tot între cele patru depărtări. Cine rătăcește pe tărâmul său are membrele tari și gândirea pătrunzătoare, iar văzul și auzul îi sunt ascuțite; el își folosește mintea și nu obosește și răspunde tuturor lucrurilor fără părtinire. Fără Dao, cerul n-ar fi înalt, pă mântul n-ar fi întins, soarele și luna nu și-ar urma pe cer
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sunt ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute. Prin ea intră înțelesurile sau puterile dumnezeiești pline de taină în suflet, cum intră razele lucrurilor văzute prin ochii sensibili în ființa noastră. (n.s. 440, p. 361) footnote> Avem, cum zic părinții, doi ochi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lipsiți de lumină! Voi nu faceți decât să vă pierdeți vremea cu un chip părelnic al dumnezeirii; voi pângăriți totul și crestați în conștiințele curate și nevinovate ale oamenilor răni aducătoare de moarte; pot spune aproape că voi răpiți oamenilor văzul și lumina zilei! E oare nevoie să vă înșir toate vinile? Nici lipsa noastră de timp, nici mulțimea grijilor, nu ne îngăduie să zăbovim cât de cât - așa cum s-ar cere - asupra răutăților voastre. Iar nebunia voastră este nu numai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cel din neamul lui David, Cel din Maria, Care cu adevărat s-a născut, a mâncat și a băut, Care cu adevărat a fost prigonit pe timpul lui Pilat din Pont, Care cu adevărat a fost răstignit și a înviat în văzul celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt, Care cu adevărat a înviat din morți, înviindu-L pe El Tatăl Lui; după asemănare, Tatăl Lui ne va învia în Hristos Iisus și pe noi, care credem în El
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea naturală ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbare imateriala, precum în [cazul] văzului. Iar în altele găsim, odată cu schimbarea spirituală, și una naturală, fie doar în obiect, fie, la fel, în organul [de simt]. În obiect are loc o schimbare naturală, potrivit locului, [cum ar fi în cazul] sunetului, care este obiectul auzului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge ceva cald se încălzește și limba se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel auditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât în mod accidental. Văzul, care nu este schimbat natural nici în organ, nici în obiect, este cel mai spiritual și perfect simt dintre toate simțurile și cel mai universal. După acesta urmează auzul și apoi mirosul, care au schimbări naturale în obiect. Iar mișcarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
așa mai departe. Există oare o ierarhie și între acestea? Dacă da, care este criteriul în funcție de care poate fi ea stabilită? Răspunsul lui Toma este că obiectele proprii simțurilor externe pot fi clasificate în funcție de „demnitatea“ pe care o au. Obiectele văzului sunt vizibile pentru că au proprietăți comune corpu rilor cerești, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care simțul văzului este considerat cel mai spiritual dintre toate. În imediata apropiere a văzului găsim auzul, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ea stabilită? Răspunsul lui Toma este că obiectele proprii simțurilor externe pot fi clasificate în funcție de „demnitatea“ pe care o au. Obiectele văzului sunt vizibile pentru că au proprietăți comune corpu rilor cerești, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care simțul văzului este considerat cel mai spiritual dintre toate. În imediata apropiere a văzului găsim auzul, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune acelorași corpuri cerești, dar și corpurilor mundane. Gustul și mirosul ocupă poziția mediana a acestei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi clasificate în funcție de „demnitatea“ pe care o au. Obiectele văzului sunt vizibile pentru că au proprietăți comune corpu rilor cerești, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care simțul văzului este considerat cel mai spiritual dintre toate. În imediata apropiere a văzului găsim auzul, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune acelorași corpuri cerești, dar și corpurilor mundane. Gustul și mirosul ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, pentru că percep proprietăți care aparțin corpurilor compu se, iar la polul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
auzul, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune acelorași corpuri cerești, dar și corpurilor mundane. Gustul și mirosul ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, pentru că percep proprietăți care aparțin corpurilor compu se, iar la polul opus văzului se află simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietățile proprii elementelor, cum ar fi caldul sau recele: (ÎI.1.7.) [...] sensus visus, qui est spiritualior et subtilior inter omnes sensus. [...] Nam aliqua cadunt sub visu, secundum proprietates în quibus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
altior inter sensus, et auditus propinquior ei, et alii sensus magis remoti (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 19). [...] simțul vederii, care este cel mai spiritual și mai subtil dintre toate simțurile. Căci unele [obiecte] cad sub incidența văzului în acord cu proprietățile prin care corpurile inferioare comunica cu cele cerești. Simțul tac til percepe proprietățile care sunt proprii elementelor, cum sunt caldul sau frigul, si a celor asemănătoare. Însă gustul și mirosul [percep] proprietățile care aparțin corpu rilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
locală care este comună și corpurilor cerești, și celor inferioare, dar care, în cazul sunetului, este un tip de mișcare diferită de cea a corpurilor cerești, conform opiniei lui Aristotel. În felul acesta [rezultă], din natură însăși a obiectului, ca văzul este cel mai înalt dintre simțuri și auzul îi este cel mai apropiat, iar cele lalte simțuri [sunt] mai îndepărtate. Dar acest criteriu de ierarhizare nu este singurul la care recurge Toma din Aquino. Chiar în urmă torul paragraf din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
contact cu recele sau caldul, și [în acest caz] nu are loc doar o schimbare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr un fel de vapori; schimbarea în auz are loc prin mișcare locală. Dar în cazul văzului există doar schimbare spirituală, de unde este limpede că văzul este cel mai spiritual dintre toate simțurile, fiind urmat de auz. Și pentru acest fapt aceste două simțuri sunt cele mai spirituale și singurele disciplinabile. Immutatio, trecerea de la un mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu are loc doar o schimbare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr un fel de vapori; schimbarea în auz are loc prin mișcare locală. Dar în cazul văzului există doar schimbare spirituală, de unde este limpede că văzul este cel mai spiritual dintre toate simțurile, fiind urmat de auz. Și pentru acest fapt aceste două simțuri sunt cele mai spirituale și singurele disciplinabile. Immutatio, trecerea de la un mod de a fi la alt mod de a fi, schimbarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cealaltă este un vehicul care face posibilă receptarea calității într-un mod diferit de modul în care este în obiectul din afara sufletului. Dar nu numai ochii nu își schimbă culoarea atunci cand receptează un obiect colorat; nici mediul, care, în cazul văzului, este transparentul actualizat de lumină, nu devine colorat. Dacă transparentul s-ar coloră, în mo mentul în care ar fi traversat de speciile unor obiecte roșii, ar apărea o serie de probleme care ar cauza chiar schimbarea premiselor elementare ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiecte roșii, și unele galbene, transparentul ar deveni și roșu, și galben, deci portocaliu, iar situația cunoscătorilor n-ar fi mai fericită decât în primul caz, cel al ochelarilor roșii. Dacă Toma din Aquino ar spune că doar în cazul văzului are loc o schimbare spirituală, iar în cazul celorlalte simțuri au loc doar schimbări naturale, lucrurile ar fi simple și problema schimbărilor implicate în cunoașterea senzo riala deja explicate; însă și simțurile inferioare văzului manifestă, pe lângă schimbarea naturală, o schimbare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar spune că doar în cazul văzului are loc o schimbare spirituală, iar în cazul celorlalte simțuri au loc doar schimbări naturale, lucrurile ar fi simple și problema schimbărilor implicate în cunoașterea senzo riala deja explicate; însă și simțurile inferioare văzului manifestă, pe lângă schimbarea naturală, o schimbare spirituală, căci altfel s-ar putea spune despre toate obiectele care ar suferi schimbări materiale, despre orice perete care este vopsit sau orice lichid care este încălzit că simt: (ÎI.1.10.) Patet igitur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea natu râla ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbări imateriale, precum în [cazul] văzului; iar în altele găsim, împreună cu o schimbare spirituală, și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et ideo quae non recipiunt formas nisi materialiter, nullo modo sunt cog noscitiva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și organul de simt, forma unei calități își va păstra caracterul potențial inteligibil, prin faptul că va fi încă legată de condițiile de materialitate ale obiectului, desi va avea un caracter imaterial și, în unele cazuri, precum este cel al văzului, un caracter intențional. Să vedem cum explică Toma din Aquino aceste aspecte, luând ca punct de reper cazul privilegiat al va zului: (ÎI.1.14.) Dicit ergo primo, quod cum soluta sit prima dubitatio, sustinendo quod videns non sit coloratum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]