2,042 matches
-
niște promisiuni, fie că au fost făcute de el, fie că le face partidul pe care-l reprezintă. Așadar, omul nostru își suflecă mânecile și trece la treabă. Iar în momentul respectiv intervine șocul. Ce gunoaie, ce șobolani, ce câini vagabonzi?! Nimic nu se poate compara cu suferințele parlamentarului onest! Primul lucru pe care îl descoperă e că în Parlament nu votezi niciodată după cum îți dictează conștiința ori „misiunea“, ci după cum îți spune partidul și șeful direct. Apoi inocentul nostru ipotetic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Holmes adunăm informații numeroase din mai multe domenii: despre doctori, detectivi, crime și viața întortocheată a oamenilor. Am fi putut avea idei despre aspecte mai marginale, relevante într-o povestire cu Holmes: conduita menajerelor, a poliției metropolitane, a cerșetorilor și vagabonzilor victorieni (și în general a stratificării sociale). E posibil, de asemenea, să fi ajuns pe Baker Street căutînd - cel puțin metaforic - numărul 221b, rezidența imaginară a lui Holmes. Ceea ce putem spune este că, în încercarea de a găsi un sens
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
întâmplările tragice descrise în carte. Panta descendentă pe care se înscriu evenimentele începe în ziua în care femeia află adevărul despre starea sănătății sale și dezvoltă, într-o simetrie stranie cu noul său statut, o relație neobișnuită cu Vercueil, un vagabond alcoolic ce se adăpostea prin preajma casei ei. Se disting destul de ușor câteva dileme morale valabile nu doar în contextul particular al existenței doamnei Curren, dar și în planul extins al societății fracturate și inegale din Africa de Sud a ultimelor decenii. Neimplicarea
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
materia romanului și o a doua, în fața lui Vercueil, care, indiferent și distant ca întotdeauna, pare a fi adormit ascultând-o. Colapsul comunicării este cu atât mai evident cu cât dorința ultimă a femeii este aceea de a-i atribui vagabondului rolul mesagerului însărcinat cu predarea scrisorii destinatarului de drept, fiica aflată la mii de kilometri distanță, într-o lume diferită și neimplicată în problemele extreme ale Africii de Sud. "Ce nume neinspirat pentru o țară!" exclamă Elizabeth Curren, mărturisind că "atunci când pășesc
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aventură previzibilă și, prin urmare, derizorie, iar gestul sinuciderii, elaborat ca o afirmare ultimă a autorității depline asupra propriei identități, devine un scenariu lamentabil. Moartea psihiatrului are efectul prăbușirii binomului în propriul centru de greutate. Joseph rămâne un afemeiat nevrotic, vagabond nocturn, iar Daniel, observându-l, se teme că-l va urma. Povestea se destramă, însă în locul ei persistă efectul unui ritual narativ neobișnuit, ce amintește de fascinația istoriilor atemporale - cititorul-ascultător a trăit un interval doar în dimensiunea pură și densă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pe un întreg compact, prin a cărui densitate își caută spațiile de refugiu și visare. Narațiunile sunt constant supuse presiunii obsesiei și nevrozelor, sunt supraîncărcate sonor și olfactiv și dau impresia unui flux copleșitor de senzații și conexiuni. Aerul de vagabond fericit alternează cu melancolia exilatului din paradisul american al începutului de secol XX, iar rătăcirile sale încep să reveleze, în straturi suprapuse, peisajele crude ce vor deveni reperele unui spirit convulsiv ce a marcat în literatură un nou cod moral
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
era ochiul demonic al regimului, rămas până în ziua de azi o cvasi- necunoscută a istoriei românești recente. În cimitirul săracilor, cei reduși la tăcere erau îngropați aproape creștinește, dacă nu cumva vreunul dintre ei era dezgropat și devorat de câinii vagabonzi. O vizită în acest loc transformă pagini din volum în mărturii legate de morțile inexplicabile ale unor sinucigași neverosimili, ale celor înecați cu mâinile și picioarele imobilizate cu sârmă, sau ale celor uciși în banale accidente. Textul scrutează acuzator lipsa
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Straniu și neliniștitor, episodul înmormântării trimite dincolo de semnificația sa imediată, spre o zonă majoră a morții și suferinței ce definesc războiul. Captiv pe front, prizonier într-un trup mereu vânat de gloanțe, Petar Rajić evadează în lumea lui Čarnojević, marele vagabond ce a văzut ținuturi îndepărtate, a iubit femei exotice și a trăit istorii incredibile. Fascinat de cer, călăuzit de dungi doar de el zărite pe boltă, Čarnojević a străbătut lumea chinuit de amintirea mamei sale, care toată viața a curățat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ajuns în posesia naratorului într-o împrejurare bizară: ucigașul lui Ramses, Omul cu ciocul de aramă, o apariție de coșmar desprinsă parcă din imaginarul caricaturilor paralogice ale lui Urmuz, îi face naratorului o vizită nocturnă și îi relatează detaliile crimei. Vagabond spre capătul nopții Acțiunea romanului este ambiguă, însă e dominată de o stranietate copleșitoare și de accentele unei viziuni acut decadente. Protagonistul e un rătăcitor prin lumi periferice, erodate de o forță autodestructivă ce abrutizează ființa printr-o exacerbare senzorială
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
exilul antic, grecesc, În primul rând, el prinde această rigidă coloratură, e suficient să cităm nume ca cel al „bunului” Aristide sau cel al „zvăpăiatului” ucenic al lui Socrate, aventurierul politic Alcibiade. Apoi, nu-i așa, exilul „florentin” al eternului „vagabond” ce a fost Dante Alighieri, În splendida și des calomniata medievalitate; pe atunci Însă, poeții aezi cutreierau curțile ducale, În Italia sau În statele germane, iar exilul politic se amesteca adeseori cu cel „estetic” sau cu purul capriciu: al ducelui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adică toate mijloacele preventive și represive utilizare în cadrul legal pentru „menținerea, apărarea și restabilirea ordinei și siguranței publice”. Aici se aflau înglobate mijloacele interne (birouri care centralizau diferite cartoteci și evidențe, cum ar fi cele despre șoferi, vehicule, servitori, străini, vagabonzi, prostituate, etc), mijloacele externe (supravegherea locurilor publice, a anumitor imobile, etc), colaborarea cu alte autorități și „serviciul excepțional” (la ocazii și evenimente deosebite: serbări, demonstrații, incendii, încălcări ale ordinii publice, cutremure, inundații, etc); 4. Tehnica serviciului informativ, compus din „tehnica
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sau unități aflate sub restricții sanitare veterinare; 11. transportul, păstrarea, manipularea și folosirea substanțelor și produselor toxice în condiții care pot pune în pericol sănătatea animalelor și sănătatea publică; 12. neorganizarea și neefectuarea acțiunilor de strîngere și lichidare a cîinilor vagabonzi sau supranumerari din teritoriu. C. Cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei; 13. neridicarea, la timp, a cadavrelor de animale și deșeurilor de origine animală; nerespectarea măsurilor stabilite de autoritățile de stat sanitare veterinare privind destinația, industrializarea
HOTĂRÎRE nr. 789 din 22 noiembrie 1991 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108072_a_109401]
-
gratuit celor mai săraci dintre săraci, indiferent de credință, rasă, naționalitate și cultură. Principalele acțiuni pe care aceasta le va desfășura, pentru realizarea scopului sau, sînt: - să îngrijească bolnavi și muribunzi; - să adune și să-i învețe carte pe micii vagabonzi (copiii străzii); - să viziteze și să aibă grijă de cerșetori, pacienții leproși și copiii acestora; - să îngrijească pe cei nedoriți, neiubiți și singuri pe lume. În realizarea scopului sau, filiala va organiza case pentru: - copii abandonați și copii handicapați fizic
HOTĂRÎREA nr. 710 din 6 noiembrie 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a Filialei Asociaţiei "Misionarele Caritatii" India. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108899_a_110228]
-
palma pe umăr, ușor, nu sarcastic, personaj modul de a-i trata, bătrînul alungat pe hol, edentat, trag de un picior, tusea, vorbim tare în colț, cei mai mulți bărbați tac îndoiți de somn, zeci de călători, să cumpere o umbrelă neapărat! vagabonzi strecurați aici! ăsta cînd se urcă în autobuz zice "Tatăl nostru", ăsta, ăsta cu bej pe spate! tuse, cum se va auzit! apoi pe stilul indirect liber, că ei pleacă la 3,25, că nu știu ce la Tulcea, Medgidia, pe stilul direct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu bej pe spate! tuse, cum se va auzit! apoi pe stilul indirect liber, că ei pleacă la 3,25, că nu știu ce la Tulcea, Medgidia, pe stilul direct legat că ce făceam, mă, stăteam așa cu capul aicea, și el vagabondul s-a așezat așa, întreabă dacă l-a ajutat pe omul ăsta, aicea, sau cum a zis baba aia, hă, hă, să mute picioarele, că pute! lasă oamenii în pace, te văd așa, om serios! plouă, plouă tare, bă, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nicăieri, dorm în gară! ieși afară, nu poți să dormi în gară! mi-am ridicat stîngul pe calorifer, rezist excepțional într-o semipoziție cocostîrc yoga, personalul la linia întîi, nici rușine și nici frică de Dumnezeu! sînge și carne, bătrînul vagabond ce era înainte de betoane? tăind lămîia felii peste peștele șprot afumat, cu efect mare, agitația alienatei, încă un halat vișină putredă, tremur din picioare, un parkinson lîngă ușă, mustăciosul în ochii triști, de la teniși privirea fixă, ce vagon avem? locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu fumează nimeni! încet-încet vine tot personaj reflector, schimburile de replici n-au sens, Pașcani, domnu'? mai e patru stații pînă la Pașcani! naveta de cărbune întîi locomotiva de la nivelul roților, iese în partea lunii strecurătoarea Alice în Țara Minunilor, vagabond, crezi că eu nu te cunosc? chei din fața mea, să nu te văd! pe tine te-am văzut cu toți țîganii și cînd spuneai tu că nu știu ce și nu știu ce! păi ce p... mea! ori ești om deștept ori ești om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cunosc? chei din fața mea, să nu te văd! pe tine te-am văzut cu toți țîganii și cînd spuneai tu că nu știu ce și nu știu ce! păi ce p... mea! ori ești om deștept ori ești om la locul tău ori ești vagabond! dacă ești cu diavolul cu diavolul să te duci! să chei din fața mea c-am fost uo doamnă cu tine! adică tu ce crezi, că pe mine mă crezi fraieră? nimic! am vrut să te fac om, da' nimic! ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau simbolice ale) campusului universitar. Însemna, totodată, abordarea abruptă, fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau "focarele de infecție" din interiorul corpului social: prostituatele, vagabonzii (Anderson, 1923. The Hobo: the Sociology of the Homeless Man), bandele de la colțuri străzii (Whyte, 1943. Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum), și alte grupuri marginale de acest gen. Părăsirea sociologiei de cabinet făcută din comoditatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe ușa opusă. Cît o fi așteptat mogîldeața nu știu, dar la reîntîlnire m-a dojenit cu blîndețe. I-am dat cei doi dinari, tariful pentru harbuz și mi-a ținut de urît pînă acasă. Nemaipomenit de multe știa micuțul vagabond, îl cunoștea toată lumea și parcă îl și respecta. După vreo șase luni a început să refuze banii, intrase într-o afacere cu miere de albine, el fiind distribuitor ambulant. Așa se face că aveam acasă vreo douăzeci de borcănele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu privirea fixată pe bombeurile pantofilor, Alfaro vorbea singur pe stradă. Ce chestie, dom'le! O fată ca ea, curată ca spuma mării și frumoasă... Doamne, nici nu visam s-o ating, și cînd colo... Cînd colo ce? îl întreabă vagabondul străzii, un vlăjgan fără căpătîi și bătăuș notoriu. Alfaro se temea ca de naiba de hojmalăul ăsta și din acest motiv a început să vorbească tîmpenii: Ei, Macias, dacă ai ști ce aventură am avut! Nu, zău, Tirbușon, ce aventură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mea și mă ascultă. O ultimă strînsoare de ceafă parafează înțelegerea și Tirbușon o întinde ca din pușcă. Să nu uiți, Alfaro, țipă amenințător Macias. Băiatul a uitat de aventură și era înspăimîntat de faima rea pe care o avea vagabondul străzii. A doua zi se duce iarăși pe la fată și scena de ieri se repetă. De data asta, parcă, fiind mult mai conștient de ce i se întîmplă. Spre seară, ies la plimbare în parcul Victor Hugo. Pustiu ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
greu de suportat. De atunci a abandonat școala. Avea 13 ani și începuse să se transforme în femeie. Vagabonda cît era ziua de lungă prin portul Brăila și accepta cu un soi de plăcere remarcile marinarilor, hamalilor și a tuturor vagabonzilor care își duceau pe acolo traiul. Într-o zi a venit un vapor din Cuba. Pe acolo cubanezii nu prea așteaptă coacerea fructelor și un marinar, trecut binișor de patru decenii, a ademenit-o pe Ioana. Cu un ceas, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
extatic, de impasibil, încât pare mort. Ceea ce văd e o lecție de destindere rituală, un salt, aproape mistic, în afara vârtejului înconjurător. Prin comparație, toți trecătorii care ocolesc silueta canină par o adunătură de agitați. Ei, oamenii, sunt, de data aceasta, „vagabonzii“, vietățile fără stăpân și fără rost, în vreme ce câinele adormit la soare are „stabilitatea“ unui călugăr Zen. Aș vrea să am îndrăzneala, libertatea interioară, inteligența de a mă întinde lângă el și de a mă sustrage, astfel, împrejurărilor curente, vremurilor, asfixiei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e vina lui: are biocâmpul la antipod, iar gâzgăniile asta așteaptă. Chiar și puricii... Cum supraviețuiește cățelul aflat În situația pisoiului? După feleșagul predecesorilor lui hoitari: lupul, șacalul... scurmând În gunoaie. Și are destule. À propos: Mare prostie faceți adunând vagabonzii din drum și-i țineți apoi pe mâncare, deci pe cheltuială. Vin alții să ocupe locul gol de lângă tomberon. Nu-i mai simplu să vă descotorosiți de gunoaie În mod civilizat? Atunci vagabonzii vor hălădui doar la vărsătoare și, când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]