1,632 matches
-
stimulează agresivitatea. Acestea țin de caracteristici ale mediului, cum ar fi: temperatura, zgomotul, densitatea mare a unei populații care duce la dezinvestirea individualității, prezența simbolurilor asociate cu violență (arme, filme violente etc.), reprezentări sociale pozitive asupra violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când ne este foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care reglează comportamentele alimentare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de stres posttraumatic. O persoană rezilientă însă, va face față violenței fără a cădea în patologie. Efectul evenimentului violent, trăit de o persoană rezilientă, va fi unul de schimbare pozitivă, de dezvoltare (Joseph, Linley, 2006, p. 1042): 1. vor fi valorizate mai mult relațiile cu ceilalți, cu prietenii, cu ceilalți membri ai familiei, față de care persoana va manifestă mai multă înțelegere, compasiune și altruism; 2. imaginea de sine va suferi modificări substanțiale privind sporirea încrederii în înțelepciunea, puterea și reziliența proprie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența domestică, în absența unei deprinderi permanente de abordare prin punere în paranteză a fenomenului și a unei chestionări permanente asupra naturii și a consecințelor fenomenului, profesionistul devine tributarul acelorași mituri vehiculate de mentalitatea unei societăți care îngăduie și chiar valorizează dominația celui mai puternic asupra celui mai slab, în diverse forme și cu o încărcătură variabilă de violență. în România, discuțiile despre violența domestică la nivel politic au fost inițiate deja în urmă cu peste 10 ani, cu sprijin UNICEF
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra vieții proprii sau a vieții unei persoane dragi, apropiate, nu ține doar de severitatea evenimentului, ci și de subiectivitatea copilului care percepe în acest fel. Un copil cu siguranță de sine, cu un bun atașament, cu sentimentul că este valorizat și iubit de ceilalți, va trece mai ușor chiar și printr-o situație real-traumatică. Un copil speriat, mereu în alertă datorită simțământului că trăiește într-o lume amenințătoare (sentiment ce poate fi generat de o familie care nu-l protejează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orientări aparent disjuncte, concurente, dar care, în fond, nu reprezintă decât unghiuri diferite din care se poate aborda același fenomen. Joncțiunile cele mai inspirate se pot realiza de către acei specialiști, ce s-au format în ambele orientări și care pot valoriza școlile respective în cunoștință de cauză și mai ales nepartizan, pentru a decanta atât atuurile, cât și fisurile lor. într-o asemenea ipostază privilegiată se află R.T. Vogel, cu dubla sa formație de psihanalist și psihoterapeut cognitiv-comportamentalist, care prin lucrarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evenimentelor sau situațiilor traumatice asupra indivizilor. Șerban Ionescu (2010) menționează patru astfel de cercetări care atestă și consacră conceptul de reziliență. Mai întâi este vorba despre studiul condus anual asupra angajaților companiei Bell din Illinois. Studiul, început în 1975, este valorizat în începutul deceniului al nouălea, când compania trece printr-o perioadă de „cataclism”. Reacțiile celor disponibilizați au variat intre: crize cardiace, accidente vasculare cerebrale, cancer, tulburări mentale, manifestări violente la locul de muncă, suicid, divorț și, la polul opus, o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primul rând sau despre aceea a familiei? Unul din cei mai cunoscuți promotori ai conceptului de reziliență este Michael Rutter, cunsocut pentru cercetările sale axate pe evoluția copiilor adoptați din România, din orfelinate. Definiția pe care o dă el rezilienței valorizează relațiile cu ceilalți: „reziliența nu poate fi văzută ca un noroc ce vine din șansa de a întâlni prieteni care te sprijină, colegi sau parteneri, ci mai degrabă ca un proces continuu de dezvoltare a competențelor necesare pentru a forma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei în pregătirea copilului pentru viitor, pentru viață este educarea lui pentru a-și dezvolta autocontrolul și reflecția. Școala ar trebui să continue dezvoltarea capacității de reflecție a copilului, stimulându-i cunoștințele, învățându-l procedee de analiză a informației și valorizându-i concluziile originale. Nici în familie și nici în școală însă această zestre pentru viitorul sănătos al copilului nu este suficient stimulată în cultura noastră. Unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului în România, este tocmai dreptul la opinie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
impactul unor adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o incapacitate de a-și mai găsi locul printre ceilalți. Sprijinind copilul în sensul de a păstra relațiile sociale, de a le valoriza, îl educăm pentru a fi rezilient. Tendința de a reacționa prin ruperea legăturilor cu ceilalți este o caracteristică a copilului maltratat. O nemulțumire față de o situație îl face să explodeze, „punându-i la respect”pe colegi, pe ceilalți copii. Părintele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reacționa prin ruperea legăturilor cu ceilalți este o caracteristică a copilului maltratat. O nemulțumire față de o situație îl face să explodeze, „punându-i la respect”pe colegi, pe ceilalți copii. Părintele și apoi educatorii din învățământ au posibilitatea de a valoriza în ochii copilului relațiile cu ceilalți colegi și prieteni. în situația de mai sus, copilul poate fi îndrumat de părinte să vadă pierderea ce o va suferi căci certându-se cu prietenul care i a luat mingea, a doua zi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Legăturile emoționale se exprimă în principal prin gradul de implicare al familiei și prin calitatea interacțiunilor părinte copil. Implicarea afectivă, activă, a familiei este un corelat important al rezilienței familiei. Implicarea afectivă se referă la măsura în care membrii familiei valorizează și arată interes față de activitățile altor membri ai familiei. Gradul de implicare al unui membru al familiei cu un alt membru al familiei este evidențiat de comportamentul acestora. Implicarea poate fi minimă sau, la polul opus, poate fi totală. Epstein
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Valori de afiliere: reziliența se bazează pe relațiile cu ceilalți Orientare în raport cu stadiul vieții (ciclul) familiei: normalizare prin contextualizarea adversităților și a tulburărilor Sentimentul coerenței: criza are sens, poate fi înțeleasă, este o provocare căreia putem să-i facem față Valorizează criza, tulburarea apărută, precum și recuperarea după criză: credințele familiei pot facilita/frâna procesul de recuperare 1.2. Privire pozitivă Speranță și vederi optimiste: încrederea că greutățile vor fi depășite Curaj și încurajarea celorlalți: concentrare pe forțe, pe potențial Activă, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de traumă, ci și ulterior evenimentului. Ce se întâmplă cu experiența dobândită involuntar de comunitate. Comunitățile sunt obligate să funcționeze, să și protejeze membrii, într-o lume dinamică, în schimbare, adesea impredictibilă. Evenimentele ce apar forțează comunitatea să se schimbe, valorizează potențialul de adaptabilitate și flexibilitate a comunității. O conștientizare a condițiilor dinamice curente și o antrenare a abilităților și resurselor va favoriza reacțiile adecvate și reziliența comunităților, în confruntare cu situația de criză. O reprezentare grafică a posibilelor situații de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimb poate fi evaluată În relație cu următorul set de constante conceptuale (vezi exemplul nr. 2): a) un set de actori noduri (indivizii, grupurile, ansamblurile agregate de indivizi etc. care participă la relațiile de schimb); b) o distribuție de resurse valorizate Între actori; c) pentru fiecare actor există un set de oportunități de schimb cu alți actori În rețea; d) un set de relații de schimb - subset al oportunităților de schimb. Prin rețeaua de schimb Înțelegem structura socială specifică formată din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
LegSch. Însă niciodată numărul legăturilor de schimb nu poate fi mai mare decât numărul oportunităților de schimb. Conexiunea pozitivă: K.S. Cook identifică și definește două tipuri de conexiuni: cele pozitive și cele negative. Conexiunea pozitivă apare atunci când schimbul de resurse valorizate dintr-o relație de schimb este influențat de schimbul de resurse valorizate ce are loc În cealaltă relație. Cu alte cuvinte, ceea ce se Întâmplă Într-o relație de schimb determină ceea ce se Întâmplă Într-o altă relație de schimb. De
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
esențial] pentru firm].) În societ]țile de mici dimensiuni instituțiile sunt adaptabile, îndeplinind simultan mai multe funcții, si nu pot fi separate cu ușurinț] din cauza nivelului mare de relevant] reciproc]. (În astfel de societ]ți un schimb economic poate fi valorizat mai mult pentru câștigul social pe care îl aduce decât pentru câștigul material.) Sistemul moral al unei astfel de societ]ți nu poate fi g]sit într-un sistem de gandire unic, ușor identificabil și coerent. Că o categorie abstract
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale deșertului. Ei au reușit s] fac] fâț] aceastor condiții prin folosirea unui inventar restrâns de cultur] material] și a unei bog]ții de cunoștințe cu ingenuitate și cu o simplitate elegant] și eficient]. Puterea și bogăția material] nu sunt valorizate la fel de mult ca și în cultura noastr]. Ei au descoperit o securitate social] și psihologic] foarte diferit] de ceea ce ne dorim noi. Au f]cut acest lucru utilizând aproape același aparat cultural pe care îl avem și noi, iar felul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale. Bineînțeles, morală furnizeaz] un set de orient]ri, ajutând astfel la crearea și menținerea unor aștep]ri coerențe referitoare la comportament, dar opereaz] la nivel impersonal deoarece nu mai exist] aceeași capacitate de negociere. Astfel, morală tinde s] fie valorizat] mai mult ca scop în sine și mai puțin ca mijloc de atingere a unui scop. Concluzia care se desprinde nu este c] societ]țile de mici dimensiuni ar avea sisteme morale mai puțin dezvoltate. S-ar putea susține chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea se susține c] toți indivizii sunt egoiști, iar egoismul nu este întotdeauna valorizat negativ. Putem vorbi aici de dou] abod]ri majore. Prima dintre ele, care face obiectul acestei secțiuni, este egoismul psihologic: o teorie care susține c] toți indivizii sunt egoiști în sensul c] acțiunile lor sunt motivate întotdeauna de interesul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existau doar un Picasso, doar un Dali, doar un Giacometti, mă rog, și un De Chirico, și un Chagall, cam atît. Lucrurile pe-atunci stăteau mai simplu, nu? reperele fiind mai puține, tabloul general părea mai ușor de înrămat, de valorizat din toate punctele de vedere. Din cel al comodei noastre ierarhizări, întîi. Recursul acesta comparativ la trandafiriul răstimp e provocat, printre altele, de teribila devălmășie a momentului actual. În marginea căruia pare imposibilă pînă și o firavă aproximare de criterii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care stăpânesc natura" și la o imagistică păgână, reziduală în mitologiile locale și în imaginarul popular creștin (Durand, Aventurile imaginii 137). După criza teologiei creștine din secolul XVI, moment la care a aderat burghezia în ascensiune și care a fost valorizat nu doar printr-o reformă instituțională și dogmatică, ci și printr-o afirmare economică și socială, Contra-Reforma constituie al treilea moment major pe care îl cunoaște iconodulia în civilizația occidentală. Împotriva tezelor lui Martin Luther și Jehan (Cauvin) Calvin, la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cognoscibilă. I-am spus acestui loc, cum am menționat și în Introducerea generală, dat fiind faptul că el este dimensionat doar prin ideea-regulă referitoare la unitatea de nezdruncinat dintre judecată și adevăr, "judicativ constitutiv" sau "dictatură a judicativului". Filosofia a valorizat, uneori, potențialul non-judicativ al noțiunii și raționamentului, desprinzându-le de "regula" judicativului constitutiv; un exemplu potrivit este filosofia lui Hegel. Dar dificultatea de a rupe firul judicativ al tradiției, turnată în întregul ei în formele specifice dictaturii judicativului, nu a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
piața internă, exporturi pe piața externă etc.), obiectivele generale ale strategiei dezvoltării durabile a României putând fi mai mult, mai puțin sau deloc contingente cu obiectivele individuale ale capitalului străin; avantajele comparative și competitive ale firmelor cu capital străin sunt valorizate în primul rând potrivit unor interese economice și financiare care pot fi, prin politici publice adecvate, compatibilizate cu cerințele ieșirii României din criză și ale relansării creșterii sale economice; în structurarea relației dintre ISD și ansamblul economiei românești, pe cele
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tip greenfield. În perioada 1990-2012, volumul investițiilor străine directe a crescut relativ rapid în România ca urmare a nivelului acestora aproape inexistent, în perioada de început a tranziției și datorită oportunităților relativ mari de profit pe care le au putut valoriza în România investitorii străini, fie prin investiții de tip greenfield, fuziuni și achiziții sau investiții de portofoliu pe piața emergentă a capitalului. Dacă investitorul în fuziuni și achiziții a presupus actul de vânzarecumpărare 10 în cadrul negocierilor de privatizare, investițiile greenfield
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
piețelor, care sunt cele mai răspândite și urmăresc capacitatea de creștere a piețelor receptoare, din perspectiva avantajelor oferite de apropierea de clienți, absența barierelor tarifare sau netarifare, eliminarea sau diminuarea costurilor de export etc. Investițiile străine directe din această categorie valorizează avantajul locațional strategic pentru a crește puterea pe piață a companiei. Scopul acestora este identificarea de oportunități mai bune pentru a pătrunde și extinde activitatea pe noi piețe, fie pentru satisfacerea cererii locale, fie pentru export în terțe țări. În
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]