2,062 matches
-
Cel mai important argument în favoarea acestor direcții este dat de însăși necesitatea școlii de a răspunde favorabil noilor imperative ale societății actuale. În condițiile în care majoritatea organizațiilor au înțeles că este nevoie de construirea unei politici interne în care valorizarea schimbării reprezintă soluția esențială pentru valorificarea oportunităților, școala nu-și poate permite să rateze această oportunitate. Pentru aceasta se cuvine a conștientiza faptul că aplicarea unor strategii necorespunzătoare este la fel de păguboasă ca și absența totală a acestora. Adoptarea strategiilor schimbării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
implicării active în viața organizației, asigurându-i acesteia și șansa construirii propriei identități. În general, organizațiile care accentuează latura motivațională au șanse mult mai mari de a atrage resurse umane (de exemplu, profesori și elevi), decât organizațiile interesate strict de valorizarea dimensiunii cognitive. Unul dintre posibilele dezavantaje ar fi absența oricăror specificații legate de modalitățile concrete în care vor fi transpuse în practică aceste obiective. În ceea ce privește reprezentanții analizei instituționale, aceștia mizează pe funcția simbolică a obiectivelor, ele având o semnificație majoră
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu stereotipii de gândire și acțiune, educația poate evidenția efectele nocive ale acestora: instalarea neîncrederii și a climatului educațional închis, negativist, scăderea randamentului școlar în rândul elevilor, apariția afectivității negative etc. Conștientizarea acestor repercusiuni ar permite echilibrarea relațiilor interpersonale, comunicarea, valorizarea individului. Pedagogia generală Spre deosebire de celelalte discipline, pedagogia are meritul de a oferi atât un cadru conceptual, cât și instrumentele necesare transpunerii principiilor schimbării la nivelul realității educaționale. Legătura pedagogiei cu schimbarea este conferită prin funcțiile sale una dintre acestea vizând
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
recente (Boomgaarden et al., 2011) indică faptul că acest fenomen se aplică și țărilor europene. Având ca punct de plecare astfel de contribuții, cercetarea de față își propune să demonstreze faptul că încadrarea negativă a politicii în discursul mediatic și valorizarea conflictelor dintre actorii politici îi țin departe pe tineri de politică, scăzându-le încrederea în clasa politică și amplificându-le cinismul. Considerăm că astfel de date ar putea fi extrapolate la nivelul întregii audiențe media din România. 2. O nouă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și beneficii", M = 0,42 (DS = 0,37). Și în acest tip de știri, conflictul este cvasiabsent, înregistrând cea mai mică valoare pentru M = 0,22 (DS = 0,29). Comparând aceste date, reiese un tipar clar în privința relatării politicii interne: valorizarea conflictelor în defavoarea informației axate pe surprinderea consecințelor anumitor decizii asupra situației economice sau asupra costurilor și beneficiilor. În practica jurnalistică, politica poate fi încadrată într-o manieră neutră, factuală, oferind detalii legate de deciziile politice și subliniind atât aspectele pozitive
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sunt evidente: * preponderența rubricilor unde se acumulează informații adesea derizorii despre faptele diverse, viața vedetelor etc.; * înmulțirea formelor de spectacol televizat; * preferința pentru știrile scurte și însoțite de numeroase imagini, ceea ce impune o "lectură" de tip zapping 9 a realității. Valorizarea subiectelor cu mare încărcătură spectaculară, vizarea unor efecte ca suspansul și șocarea audienței devin (întocmai ca în genurile de ficțiune) reguli de bază în organizarea jurnalelor de știri. Caracterul anumitor știri face telejurnalul similar unui serial. Plecând de la niște date
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
persiste pe parcursul întregii vieți (Prior, 2010; Sears și Levy, 2003). Mass-media, ca actor central al scenei sociale, ar trebui să încerce să remedieze o astfel de situație, însă în realitate se întâmplă contrariul. Încadrarea negativă a politicii în media și valorizarea conflictelor dintre actorii politici îi ține departe pe tineri de politică, scăzându-le încrederea în clasa politică și amplificându-le cinismul. Pe scurt, astfel de date traduc încărcătura reală a cadrajelor conflictuale, care, deși pot fi neintenționate bazându-se pe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
că limbajul politic, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor de forță de pe scena politică, poartă amprenta ideologiei, a credințelor și atitudinilor pe care le împărtășește emitentul, recte jurnalistul Eminescu; cea de-a doua premisă este aceea că semiotica, favorizând valorizarea contextului de comunicare, cu numeroasele și variatele lui dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adăugând fațete noi, care îmbogățesc/clarifică semnificația), permite configurarea unei viziuni complexe asupra publicisticii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de atribute și specificări determinate de un pattern global de tipul frame; * argumentativul discurs ce vizează adeziunea la idei particulare, considerate adevărate, pozitive. Relațiile cele mai frecvente sunt de motivare, valorizare, opoziție; suprafața textuală conține indici de coeziune și coordonare precum paralelismul, parafraza, repetiția. Pattern-ul global este de tip plan și diferă de schemă prin faptul că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat. Pe această linie de interpretare, sintagmatica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
decurg dintr-o categorie sau alta de relații funcționale (relații dintre subiect și sarcinile activității). În cazul relațiilor de muncă, problema motivației se pune În legătură cu sensul și rațiunea atribuită de individ rolului său profesional. În funcție de modul În care se realizează valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
decurg dintr-o categorie sau alta de relații funcționale (relații dintre subiect și sarcinile activității). În cazul relațiilor de muncă, problema motivației se pune În legătură cu sensul și rațiunea atribuită de individ rolului său profesional. În funcție de modul În care se realizează valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, 1982. Taylor, John R. și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter, Berlin/New York, 1995. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Tămâianu-Morita, Emma, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, pp. 107-116. Tel Quel, Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, introducere, antologie și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, Univers
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și aceasta ar fi trimis prea mult la "cadrele" vorbirii "în general". Tipul de semnificat pe care îl propunem aici se apropie într-un anumit grad de "semnificatul în uz" despre care vorbea lingvistul japonez Tsugio Sekiguchi (Emma Tămâianu Morita, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, p. 111). Insistăm, totuși, asupra faptului că semnificatul pe care îl avem în vedere nu se situează în planul vorbirii individuale (nivelul III al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase răsăritene, ca parte esențială a tradiției religioase europene. Simion Mehedinți, reputatul profesor și membru al Academiei Române, creatorul învățământului geografic modern din România după metodele lui Ritter și Humboldt, cu contribuții originale la stabilirea obiectului geografiei, la determinarea legilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor. Ca idee centrală, trebuie să reținem că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
păstrat. "Noul conservatorism" (de după 1815) a putut cel puțin să pretindă că a găsit un teren comun cu noul liberalism". O reacție firească, motivată inclusiv psihologic, în fața succesiunii rapide de revoluții modernizatoare a fost o acută nevoie de trecut, de valorizare și fie și iluzorie conservare a lui, cu tradițiile, cutumele, prejudecățile care îl definesc. "A fost o amplă mișcare de reabilitare a trecutului și de canalizare a progresului spre matrice cunoscute, solide, încercate. Dorința de a împăca, pe cît de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
facilitarea accesului la seturi de norme de învățare și comportament, ci presupune ca școlile să poată răspunde nevoilor tuturor copiilor lor. 1.2. Incluziunea/includerea Incluziunea/includerea reprezintă esența unui sistem educațional comprehensiv, specific unei societăți care are ca obiective valorizarea și promovarea diversității și egalității în drepturi. Acest sistem este caracterizat prin: relații interpersonale deschise, pozitive, bazate pe parteneriat; flexibilitatea programelor școlare, a strategiilor educaționale și a serviciilor de suport pentru elevii cu dificultăți de învățare; promovarea egalității în drepturi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
suport pentru elevii cu dificultăți de învățare; promovarea egalității în drepturi și responsabilități, precum și asigurarea accesului la oportunități; parteneriat cu familia/părinții; implicarea activă a comunității în programele școlii; încurajarea exercitării dreptului la atitudine și cuvânt. Incluziunea în educație implică: valorizarea egală a tuturor elevilor și a întregului personal didactic; creșterea gradului de participare a elevilor la activitățile școlare, culturale și comunitare, precum și reducerea gradului de excludere a elevilor de la acestea; restructurarea culturilor , politicilor și practicilor din școli, astfel încât să răspundă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și se realizează atunci când copilul cu cerințe speciale dobândește sentimentul de apartenență și participare deplină la viața comunității prin asumarea unor responsabilități sociale. Acest tip de integrare reprezintă nivelul cel mai înalt de acceptare socială și face din inițiativele de valorizare a potențialului fiecărui individ o practică obișnuită, curentă, care nu mai are nimic spectaculos sau inedit în ea. Majoritatea covârșitoare a membrilor unei societăți cu o mentalitate suficient de evoluată consideră normal ca diferențele existente între oameni să fie surse
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
elevi cu cerințe educative speciale, se poate efectua în forme variate, în funcție de circumstanțele particulare și preferințele individuale. Această modalitate de lucru se folosește atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea în grupul școlar a copiilor cu cerințe speciale și de valorizarea lui în activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea de succese/ încurajări la nivelul microgrupului, care să asigure creșterea încrederii în sine a copilului cu cerințe speciale). Se impun câteva condiții pentru ca această nouă modalitate de lucru în clasă să
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
prin managementul pe care îl propune, următoarele: înțelegerea reală și recunoașterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a șanselor persoanelor cu cerințe speciale, și nu ca o simplă plasare a copiilor împreună; recunoașterea legăturilor dintre educația incluzivă și valorizarea diversității umane, prin promovarea unui etos școlar care valorizează toți copiii și familiile lor; favorizarea unui climat de sprijin flexibil și oferirea unor răspunsuri adecvate cerințelor individuale prin oferta educațională a școlii; susținerea implicării comunității locale în dezvoltarea programelor și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Pentru un elev cu dizabilitate locomotorie vizibilă, este foarte important să fie încurajat și susținut în acțiunile sale, în scopul de a-i întări convingerea că poate fi la fel de bun ca un elev normal. Astfel, printr-o atitudine constantă de valorizare, își poate construi o stimă de sine favorabilă, cu efecte majore în procesul adaptării și integrării școlare. Un aspect particular îl întâlnim la cei cu severe deficiențe de auz, care comunică prin limbajul mimico gestual, ceea ce îi face să-și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
realizarea acestui deziderat, este necesar ca educatorii/profesorii să-și dezvolte abilitățile și expertiza necesare identificării nevoilor de învățare și planificării modului în care să ofere răspunsuri corespunzătoare ce vin în întâmpinarea nevoilor identificate, concomitent cu îmbunătățirea mediului școlar și valorizarea tuturor celor implicați în actul educațional; implicarea în schimbarea și dezvoltarea curriculumului pentru dezvoltarea unui mediu incluziv, școlile trebuie să recunoască natura holistică a curriculumului (în procesele de planificare, monitorizare și evaluare se va ține cont de cele două dimensiuni
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]