2,508 matches
-
dens format din fibre elastice, colagene și miocite (Stratum myoelasticum). Ultimul strat conjunctiv lax, care leagă endocardul de miocard (Stratum conjunctivum externum), conține capilare sanguine și fibrele Purkynje. Inflexiunile endocardului, fortificate de fibre colagene și elastice, iau parte la formarea valvelor atrioventriculare și semilunare. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a septului interatrial, nodului Keitk-Flack (Râmi
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a septului interatrial, nodului Keitk-Flack (Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1/3 posterioara a septului interventricular, zona paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul pulmonar și urechiușa stânga și după un scurt traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1/3 posterioara a septului interventricular, zona paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul pulmonar și urechiușa stânga și după un scurt traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară în sântul omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează pe fata diafragmatica
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
din urmă. Arteră coronara stânga iriga atriul stâng, partea superioară a septului interatrial, cea mai mare parte a ventriculului stâng, 2/3 anterioare ale septului interventricular, pe o mică porțiune peretele anterior al ventriculului drept și mușchiul papilar anterior al valvei tricuspide. Mai rar vascularizează nodulul Keith-Flack (Râmi nodi sinuatrialis) (45 %) și fasciculul His (Râmi nodi atrioventricularis) (10%). Mai emite Râmi atriales și ramus marginalis sinister. - Ramurile primare ale arterelor coronare, așezate în țesutul grăsos subepicardic, au un traiect sinuos, emanând
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
în unghi drept numeroase ramuri secundare, care pătrund în miocard. Din acestea se desprind în unghi ascuțit buchete de ramuri terțiare și cuaternare, care pot fi urmărite până în stratul subendocardic. - Endocardul parietal nu posedă vase proprii. Cel care acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a lungul cordajelor tendinoase. În privința anastomozelor, fiecare arteră coronara reprezintă un
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Anglia și Germania în 2006. A fost inițiat primul studiu clinic pentru evaluarea metodei. La sosirea cordului D în sala de operație, se extrage steril din protecțiile pe timpul transportului și pe masa de operație se reexplorează final cordul (pereți, cavități, valve, coronare), se administrează cardioplegie cu sânge de la R pe cateterul aortic, după clamparea distală a aortei ascendente și controlul presiunii de adminstrare a cardioplegiei. Echipa chirurgicală de transplant excizează cordul R, după care se introduce cordul D în pericardul R.
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
a cardioplegiei. Echipa chirurgicală de transplant excizează cordul R, după care se introduce cordul D în pericardul R. CARDIECTOMIE RECEPTOR În by-pass cardio-pulmonar total, se clampează aorta ascendentă. Se secționează VCS la joncțiunea cu AD, AO asc. și AP deasupra valvelor. Se incizează AS pe peretele superior și se continuă incizia la stânga înaintea venelor pulmonare stângi, apoi pe peretele lateral al AS, peretele inferior până în apropierea VCI. Se continuă incizia AS superior spre dreapta, înainte de vărsarea venelor pulmonare drepte până la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
eventuala ptoză renală sau formațiune tumorală în loja renală. Manevra Giordano durere la percuția lombelor poate evidenția o suferință acută renoureterală. Se va nota aspectul urinii, diureza, micțiunile, precum și conformația organelor genitale externe. Tușeul vaginal ca și examenul vaginal cu valvele pot evidenția leziuni ale colului uterin, anexelor etc. j. Sistemul nervos central (SNC), organe de simț și glande endocrine; se va aprecia starea de conștiență a pacientului, orientarea temporo-spațială, reflexele osteo-tendinoase, cutanate abdominale, cutanat plantar (Babinski prezent în leziunile piramidale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
artistului e bogată, diversificată și ne surprinde plăcut. O imagistică plină de sensuri abstract-filosofice, precum: copacul „văduv și orfan”, adumbrind pământul, în revărsări generoase de încrustații întușate - repaos arborescent sau trunchiul unui arbore înfrunzit, cu brațe deschise, generos, iluminând două valve ale inimii, totul sub protecția binecuvântată a „crucii sfântului Anton”. Vizualul se mbrățLșează accesorizat, ca un „soi de vârtej al vidului”, printr-o foarte cunoscută replică ionesciană: „Majestate, soția mea și cu mine nu mai așteptăm nimic de la viață. Existența
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Capitolul 12 CARDIOPATII VALVULARE VALVA MITRALĂ În ciuda unei aparențe de simplă supapă cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Capitolul 12 CARDIOPATII VALVULARE VALVA MITRALĂ În ciuda unei aparențe de simplă supapă cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și pe fața ventriculară. Nici structura și nici funcția VM nu au fost încă complet elucidate. Închiderea valvei mitrale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și pe fața ventriculară. Nici structura și nici funcția VM nu au fost încă complet elucidate. Închiderea valvei mitrale depinde în principal de integritatea anatomică a celor 2 valvule (anterioară și posterioară, aceasta din urmă cu 3 porțiuni, P1, P2, P3 după cum au fost descrise de Carpentier). Prin apoziția lor, prin coaptare realizează închiderea, competența orificiului mitral. Aria
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
valvule sunt mobilizate una către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
una către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și P3 ale valvulei posterioare precum și comisurile dintre cele 2 valvule (antero-laterală și postero-medială) favorizează deschiderea largă și rapidă a valvei mitrale la începutul diastolei. Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de o circulație coronară adecvată prin artera circumflexă stângă contribuie la micșorarea orificiului mitral în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitrală, insuficiența mitrală, leziuni mixte
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitrală, insuficiența mitrală, leziuni mixte), tumori - mixoame atriale stângi, endocardita acută bacteriană sunt cauze de reducere a orificiului mitral și în consecință produc semne de SM. Deși bolile valvulare de origine reumatică au
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
fie cauza unor morbidități și mortalități semnificative în întreaga lume [2]. În țările în curs de dezvoltare se întâlnesc stenoze mitrale la adolescenți și adulți cu toată profilaxia reumatismului poliarticular acut practicată de mai multe decenii în aceste țări. Stenoza valvei mitrale constă în reducerea suprafeței orificiului la valori sub 2,5 cm2 (față de 4-6 cm2 valoare normală) prin îngroșarea valvulelor, sudarea comisurilor, scurtarea, fuzionarea și îngroșarea cordajelor tendinoase și a pilierilor, ascensionarea pilierilor spre marginea liberă a valvulelor. SM împiedică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Frecvența SM este mai mare la femei decât la bărbați - raport F/B 2:1. SM izolată se întâlnește la 40% din pacienții postcardită reumatică, iar 60% dintre bolnavii cu SM au în evoluție reumatism poliarticular acut [3]. Limitarea orificiului valvei mitrale și prezența gradientului transmitral conduc la creșterea presiunii în AS și a presiunii venoase pulmonare (congestie) care se răsfrânge asupra circulației pulmonare. Când presiunea venoasă pulmonară depășește presiunea oncotică plasmatică apare edemul pulmonar [3]. Apare o vasoconstricție compensatorie și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
o hipertrofie a intimei arteriolelor pulmonare, ceea ce conduce la apariția hipertensiunii pulmonare. Pe măsură ce stenoza progresează, debitul cardiac se reduce. Travaliul ventriculului drept crește cu încărcarea VD secundară vasoconstricției pulmonare. VD trebuie să genereze suficientă forță să depășească rezistența generată de valvă mitrală stenotică și să propage fluxul sanguin prin circulația arterială pulmonară în vasoconstricție [1]. Presiunea arterială pulmonară crește de 3-5 ori peste normal, în cele din urmă conducând la insuficiența VD. În repaus leziunile de SM pot trece neobservate, deși
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
și creșterii presiunii AS. Simptomele de insuficiență ventriculară stângă în mod obișnuit nu se datorează disfuncției ventriculare stângi, ci mai degrabă SM propriu-zise cu consecințele sale [1]. În plus, în timp, VS scade în dimensiuni datorită fluxului sanguin diminuat prin valva mitrală. - Insuficiența ventriculară dreaptă apare în cadrul hipertensiunii pulmonare, când VD devine insuficient producând hepatomegalie, turgescență jugulară, edeme periferice, ascită, oboseală [1]. Semnele stenozei mitrale au fost descrise ca: - scăderea amplitudinii pulsului, fibrilația atrială, șoc apexian vizibil; - zgomotul I (S1) accentuat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în cadrul hipertensiunii pulmonare, când VD devine insuficient producând hepatomegalie, turgescență jugulară, edeme periferice, ascită, oboseală [1]. Semnele stenozei mitrale au fost descrise ca: - scăderea amplitudinii pulsului, fibrilația atrială, șoc apexian vizibil; - zgomotul I (S1) accentuat - stenoza limitează închiderea spontană a valvei mitrale, valva rămâne deschisă până la închiderea forțată a acesteia de către sistola ventriculară; tardiv progresiunea stenozei împiedică funcționarea valvei și intensitatea S1 scade [1]; - clacment de deschidere accentuat la marginea inferioară stângă a sternului, după S2 (zgomotul 2), când valva mitrală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]