3,102 matches
-
statistic, în cazul populațiilor naturale (V.Simionescu) valorile coeficientului de variabilitate situate sub 10 indică o variabilitate restrânsă, pentru valorile cuprinse între 10 si 20 variabilitatea este considerată moderată, iar pentru valori ale coeficientului de variabilitate ce depășesc cifra 20, variabilitatea este considerată accentuată. In analizale statistice ale principalilor indici biometrici calculați la eșantioane apartinând unor loturi de pești de aceași specie și vârstă, valorile acestui coeficient au depașit rareori cifra 10, astfel că am considerat acesta valori ca indicând o
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
este considerată accentuată. In analizale statistice ale principalilor indici biometrici calculați la eșantioane apartinând unor loturi de pești de aceași specie și vârstă, valorile acestui coeficient au depașit rareori cifra 10, astfel că am considerat acesta valori ca indicând o variabilitate mai pronunțată. In cazul puilor de crap obținuti din prima reporoducere omogenă, numai coeficientul Fulton se încadrează în această categorie, fapt lesne de înțeles, știută fiind variabilitatea greutății individuale la indivizii din lot, caracteristică frecvent întâlnită la puii de crap
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
depașit rareori cifra 10, astfel că am considerat acesta valori ca indicând o variabilitate mai pronunțată. In cazul puilor de crap obținuti din prima reporoducere omogenă, numai coeficientul Fulton se încadrează în această categorie, fapt lesne de înțeles, știută fiind variabilitatea greutății individuale la indivizii din lot, caracteristică frecvent întâlnită la puii de crap în vârstă de o vară. Calculul varianței demonstrează de asemenea că variabilitatea caracteristicilor morfometrice la puii de crap Topless în vârstă de o vară este redusă. Prin
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
omogenă, numai coeficientul Fulton se încadrează în această categorie, fapt lesne de înțeles, știută fiind variabilitatea greutății individuale la indivizii din lot, caracteristică frecvent întâlnită la puii de crap în vârstă de o vară. Calculul varianței demonstrează de asemenea că variabilitatea caracteristicilor morfometrice la puii de crap Topless în vârstă de o vară este redusă. Prin urmare, putem considera că valorile principalilor indici biometrici analizați ilustrează asemănarea descendenței cu parentalii, la majoritatea caracteristicilor studiate. Având în vedere că aceste loturi de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a noii varietăți de crap de cultură s-au luat în studiu și câteva caractere meristice, și anume: numărul radiilor inotătoarelor; numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial; numărul și dispoziția solzilor. Formula înotătoarelor la crapul Topless a prezentat o variabilitate destul de mare, ca urmare a faptului că noua formă de crap reprezintă rezultatul unei duble încricișări. Astfel, înotătoarele, la prima generație de pui în vârstă de o vară (ai căror parentali au constituit elementele ultimei încrucișări) au prezentat următoarele formule
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a oscilat între limitele 26-30. Pentru comparație, crapul de Frăsinet a înregistrat pentru acest indice valori cuprinse în intervalul: 25 - 28. In ceea ce privește acoperirea cu solzi, la prima generație de pui obținuți prin reproducere omogenă, s-a înregistrat o variabilitate moderată, dar mult mai mare decât în cazul parentalilor utilizați în reproducere. Din totalul de 200 exemplare analizate la pescuitul de reocltă din toamna anului 2004, 68 % au prezentat cate 2 3 solzi la baza înotătoarei (asemanator parentalilor); 15 % au
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
33. Reprezentarea grafică a cantităților de ADN total, pe tipuri de țesuturi, la cinci exemplare diferite de pui de crap Topless. 149 S-au calculat valorile medii pentru fiecare tip de țesut, eroarea standard a mediei și limitele intervalelor de variabilitate. Tabel nr. 20. Valorile unor parametri statistici, calculați pentru cantitățile de ADN total (micrograme ADN/100 mg.țesut). Parametrul Branhii Splină Ficat Rinichi Mușchi Media 79,39004 93,9737 100,7935 102,8935 32,146 Abat stand. 16,70347 13
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
79,39004 93,9737 0 20 40 60 80 100 120 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 34 Reprezentarea grafică a valorilor medii ale cantităților de ADN total Nu în același mod variază intervalele de variabilitate. Acestea se pot grupa astfel: branhiile, splina și ficatul prezintă intervale relativ asemănătoare, demonstrând o mare variabilitate individuală, pe când intervalul de variabilitate al țesutului muscular se aseamănă cu cel al țesutului renal, ambele ilustrând o variabilitate individuală redusă. 0 20
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
µg ADN/100mg țesut Fig. 34 Reprezentarea grafică a valorilor medii ale cantităților de ADN total Nu în același mod variază intervalele de variabilitate. Acestea se pot grupa astfel: branhiile, splina și ficatul prezintă intervale relativ asemănătoare, demonstrând o mare variabilitate individuală, pe când intervalul de variabilitate al țesutului muscular se aseamănă cu cel al țesutului renal, ambele ilustrând o variabilitate individuală redusă. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
34 Reprezentarea grafică a valorilor medii ale cantităților de ADN total Nu în același mod variază intervalele de variabilitate. Acestea se pot grupa astfel: branhiile, splina și ficatul prezintă intervale relativ asemănătoare, demonstrând o mare variabilitate individuală, pe când intervalul de variabilitate al țesutului muscular se aseamănă cu cel al țesutului renal, ambele ilustrând o variabilitate individuală redusă. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 35 Intervalele de variabilitate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
mod variază intervalele de variabilitate. Acestea se pot grupa astfel: branhiile, splina și ficatul prezintă intervale relativ asemănătoare, demonstrând o mare variabilitate individuală, pe când intervalul de variabilitate al țesutului muscular se aseamănă cu cel al țesutului renal, ambele ilustrând o variabilitate individuală redusă. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 35 Intervalele de variabilitate ale cantităților de ADN total pentru cele 5 tipuri de țesut. 151 Compararea cantităților
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
variabilitate al țesutului muscular se aseamănă cu cel al țesutului renal, ambele ilustrând o variabilitate individuală redusă. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 branhii splină ficat mușchi rinichi Țesut µg ADN/100mg țesut Fig. 35 Intervalele de variabilitate ale cantităților de ADN total pentru cele 5 tipuri de țesut. 151 Compararea cantităților de ADN decelate în țesuturi indică activitatea metabolică mai intensă a unora dintre acestea (ex. splină, rinichi, ficat), decât a altor țesuturi (cazul țesutului muscular sau
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
este faptul că, în funcție de cantitatea de acid nucleic calculată, în toate cele 5 cazuri (deci la toate țesuturile analizate), se poate stabili o clasificare a celor 3 varietăți de crap, și anume: 153 154 155 In ceea ce privește intervalele de variabilitate, variabilitatea individuală este mai restrânsă la crapul de Podu Iloaiei, medie la crapul de Ineu și accentuată la crapul Topless. Excepție fac doar branhiile, unde crapul Podu Iloaiei are variabilitatea cea mai mare, și mușchii, unde crapul Ineu are cea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
faptul că, în funcție de cantitatea de acid nucleic calculată, în toate cele 5 cazuri (deci la toate țesuturile analizate), se poate stabili o clasificare a celor 3 varietăți de crap, și anume: 153 154 155 In ceea ce privește intervalele de variabilitate, variabilitatea individuală este mai restrânsă la crapul de Podu Iloaiei, medie la crapul de Ineu și accentuată la crapul Topless. Excepție fac doar branhiile, unde crapul Podu Iloaiei are variabilitatea cea mai mare, și mușchii, unde crapul Ineu are cea mai
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
și anume: 153 154 155 In ceea ce privește intervalele de variabilitate, variabilitatea individuală este mai restrânsă la crapul de Podu Iloaiei, medie la crapul de Ineu și accentuată la crapul Topless. Excepție fac doar branhiile, unde crapul Podu Iloaiei are variabilitatea cea mai mare, și mușchii, unde crapul Ineu are cea mai pronunțată variabilitate. Acest fapt era de așteptat, deoarece crapul de Topless este o varietate nou creată, cu caracterele în plin proces de stabilizare. 5.3.2.2. Analiza polimorfismului
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
este mai restrânsă la crapul de Podu Iloaiei, medie la crapul de Ineu și accentuată la crapul Topless. Excepție fac doar branhiile, unde crapul Podu Iloaiei are variabilitatea cea mai mare, și mușchii, unde crapul Ineu are cea mai pronunțată variabilitate. Acest fapt era de așteptat, deoarece crapul de Topless este o varietate nou creată, cu caracterele în plin proces de stabilizare. 5.3.2.2. Analiza polimorfismului transferinelor serice, la noua varietate de crap de cultură Topless. Pentru a completa
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
C.;Shaw,C. 1970). Dacă la alte animale domestice se pot stabili cu precizie valorile unor markeri genetici cum ar fi: grupele sanguine, o serie de enzime, alte proteine specifice, la pești, acești factori sunt greu de analizat, datorită marii variabilități ale componentelor țesuturilor (ex. componentele sanguine), ceea ce conferă de fapt o mare adaptabilitate acestor viețuitoare ce se află la baza scării evolutive a vertebratelor. Transferinele, aparținând gamaglobulinelor, sunt proteine alcătuite dintr-un singur lanț polipeptidic, la care se atașează atomul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
C0+ TfA, TfD Prin urmare, numărul mai mare de alele transferinice puse în evidență la crapul de Topless în vârstă de o vară, comparativ cu parentalii, este consecința firească a încrucișărilor efectuate pentru a obține noua varietate de crap. Această variabilitate a alelelor transferinice demonstrează un genotip mai complex, oferind un material genetic de valoare pentru lucrările de ameliorare care vor urma. 159 Tabel nr. 24. Frecvența alelelor la locusurile transferinelor. Alela TfA TfB TfC TfD TfE 0,4572 0,0428
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
exemplare la vârste tinere și 30-50 exemplare la remonți și reproducători), prelevate randomizat; pentru acuratețea rezultatelor obținute, calculele privind indicii biometrici au fost prelucrate statistic, calculându-se: media artimetică, abaterea standard, eroarea standard a mediei, coeficientul de precizie, coeficientul de variabilitate și varianța. In ceea ce privește materialul biologic utilizat în experimentări, a constat în două varietăți de crap de cultură: Ineu și Podu Iloaiei, precum și a unei varietăți provenite din lacul de acumulare Stânca-Costești județul Botoșani. 5.Realizarea noii varietăți de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
principalilor indici biometrici studiați au indicat că loturile prelevate pentru măsurători au fost reprezentative (m% < 3), că măsurătorile și calculele au fost bine efectuate (±m subunitară), și media reală este foarte aproape de cea găsită de noi, dar și faptul că variabilitatea individuală în cadrul loturilor experimentale este 174 restrânsă (C < 10) și scade în urma selecțiilor masale multianuale. 5.3.1.2. Indicii meristici analizați au fost: numărul radiilor înotătoarelor, numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial, precum și numărul și dispoziția solzilor. La
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
climatice din nordul Moldovei, cu calități bioproductive superioare. În experimentele derulate a utilizat metoda selecției masale bianuale succesive, după caractere fenotipice bine alese și metoda încrucișărilor. Produșii obținuți inițial din selecția 181 reproducătorilor crapului de Podu Iloaiei având o mare variabilitate a tipurilor de înveliș solzos și performanțe productive reduse, autorul a procedat la încrucișări de absorbție cu femelele de crap de Ineu și ulterior cu masculii de crap de Stânca Costești în scopul creșterii valorii hibride, ceea ce a și reușit
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
GosNIORCH) (Leningrad) 130: 88-102 (R). 149. SMISEK, J. (1978). Genetic investigation of carp in Czechoslovakia in K. A. Golovinskaya ed., Genetika i Seiekeija Ryb. VNIIPRCH, Moscow (RE), pp. 140-147. 150. SMITHIES O., Biochem. J., 1985. 151. STRAT A., Aspecte privind variabilitatea unei populații de crap “Podu Iloaiei”. Pisicultura Moldovei, Iași. 1990. 152. STET, R, J. M., P. KAASTRLMN E. EGBERTS and W. B. van MULSWINKEL. (1990). Characterization of new immunogenetic markers using carp alloantisera: evidence for the presence of major histocompatibility
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Carența de azot a mediilor de cultură este constant corelată cu o densitate maximă a șanțurilor la celulele de Saccharomyces cerevisiae din culturile fazei staționare. De regulă, șanțurile sunt rectilinii și izolate . În funcție de condițiile de cultură, se constată o mare variabilitate a configurației șanțurilor. Datorită prezenței șanțurilor la nivelul plasmalemei are loc o amplificare considerabilă (cu până la 50%) a suprafeței membranei celulare și implicit a potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
au fost imaginate diferite dispozitive ce utilizează: stimuli mecanici (ecteziometre tip Frey), stimuli termici (ecteziometre tip Hardy) stimuli chimici (ecteziometre Cosyns și Gybels). Cu ajutorul acestora au fost stabilite „ hărți” tegumentare cu puncte sensibile și arii nedureroase, ca și existența unei variabilități individuale a pragului la durere, pe care am Încercat să o explicăm În această lucrare, privind lucrurile din mai multe perspective. Chapman (1965), Schelling (1968), Cosyns și Gybels (1972), testând diferite substanțe analgezice, au obținut date ce indicau că pragul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fi influențat de factorii din jur (microanturaj) sau de la distanță. de către sistemul nervos central. De multe ori, pragul nociceptorilor nu coincide cu percepția durerii la om și reacția dureroasă la animal datorită acestor influențe din afară. Există o corelație Între variabilitatea aprecierii suferinței subiective și aprecierea intensității dureroase, față de variabilitatea descărcărilor nociceptive. Calitatea percepției dureroase depinde de repartiția excitației În populația totală a receptorilor, iar intensitatea durerii depinde de numărul de nociceptori activați. Sistemul nervos central poate influența pragul nociceptorilor prin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]