9,893 matches
-
N. Pătrașcu, Cântece de Crăciun, manuscris, Greblești, 1980; 24Șt. Cojocaru, Elemente specifice în folclorul literar-poetic din comuna Câineni, județul Vâlcea, manusris (lucrare pentru gradul didactic I, Universitatea din Craiova - Facultatea de Filologie, 1980); 25G. Ifrim, Brezoi - oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende, Editura Silviana, Râmnicu Vâlccea, 2011; 26Pe Calea Mare, la intrarea în Greblești dinspre Câinenii Mici, este un loc prăpăstios, cu o curbă dublă și un pod înalt de piatră, care se numește Colțu’ Călimării. Acest toponim
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Facultatea de Științe Socio-Umane, Catedra de Filosofie; secretar literar în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești; reprezentat al Editurii Alean a acestei instituții ACTIVITATE LITERARĂ: Membru al cenaclului Juventus din Pitești Debut: Suplimentul „Argeșul în blugi”, 1999. Revistele: „Luceafărul”, „Vatra” , „ Convorbiri literare ”, „ Cafeneaua literară ”, „Discobolul”, „Argeșul” , Revista româno-germană „Agero-Stuttgart” „Juventus”, „Socrate”, „Forum-V” etc. „Luceafărul”, „Vatra” Convorbiri literare Cafeneaua literară „Discobolul”, „Argeșul” Revista româno-germană „Agero-Stuttgart” „Juventus”, „Socrate”, „Forum-V” etc. Volumele colective: Ucenicii vrăjitori (II, IV, V), Juventiada (2002, 2006
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
Pitești; reprezentat al Editurii Alean a acestei instituții ACTIVITATE LITERARĂ: Membru al cenaclului Juventus din Pitești Debut: Suplimentul „Argeșul în blugi”, 1999. Revistele: „Luceafărul”, „Vatra” , „ Convorbiri literare ”, „ Cafeneaua literară ”, „Discobolul”, „Argeșul” , Revista româno-germană „Agero-Stuttgart” „Juventus”, „Socrate”, „Forum-V” etc. „Luceafărul”, „Vatra” Convorbiri literare Cafeneaua literară „Discobolul”, „Argeșul” Revista româno-germană „Agero-Stuttgart” „Juventus”, „Socrate”, „Forum-V” etc. Volumele colective: Ucenicii vrăjitori (II, IV, V), Juventiada (2002, 2006, 2008), Zăpezi de crini (Slatina), Conexiuni (Sibiu 2004, 2005, 2006), Caietele mălinene (Suceava), Exerciții de realitate
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
de Sus. Marele premiu Concursul național de proză, poezie și reportaj "Pe aripi de dor domnesc", Domnești-Argeș, 2009. Premii internaționale: Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga” - Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeș, 2005. Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga”; premiul revistei „Vatra”; premiul revistei „Discobolul” - Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeș, 2006. Referință Bibliografică: Alexandru Mărchidan / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 151, Anul I, 31 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
documentele slavo-române: « na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8 ianuarie 1392 purtând pecetea și iscălitura domnitorului Țării Românești, prin care acesta dăruiește și întărește danii Mănăstirii Cozia, transmite, peste vremuri, prima menționare documentară a județului Vâlcea: „Eu, cel în cel Hristos Dumnezeu, binecinstitorul și de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
în suflet și în gând, Te port în inima-mi ce geme Când trec hotarele plângând Și las în urmă doar blesteme. Tu ești al moșilor pământ Lăsat, ca moștenire sacră, Cu obiceiuri și-al lor cânt Statornicite-n astă vatră. Tu-mi dai putere să trăiesc În aspre vremi de sărăcie, Când peste granițe muncesc, Lăsând în lacrimi sfânta-mi glie. Tu-mi dai chemare să revin Din lumea rece și stupidă, Să umplu cupele cu vin, Să ard gunoi
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
ne rescrie istoria: Thank you, Larry L. Watts! Contestatarii lui Larry Watts apără istoria și memoria KGB-ului. Capitolul V - Interviuri: România, între incertitudini predictibile și riscuri neprevăzute; Interviu realizat de Nicolae Balint pentru Revista AGERO, Stuttgart. Capitolul VI - Transilvania vatra neamului românesc și a tuturor popoarelor Europei: Alocuțiune la lansarea Fereastra Serviciilor Secrete, la Cluj- Napoca, 7 dec. 2011 Biblioteca Centrală Universitară. Boală incurabilă de care suferă statul lui... Escu nu este nouă. O retrospectivă: Ideia națională a Școlii Ardelene
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
foame. Uncheșul făcea un foc mare pe câte o cioată de fag, Ne încălzeam. Ne mai trimitea sus, acasă, să aducem niște cartofi și o căniță cu brânză de oi. După ce aduceam cartofii, uncheșul le punea pe cărbunii fierbinți din vatra focului. Cartofii se frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CASA PĂRINTEASCĂ NU E DE VÂNZARE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 15 Ianuarie 2010 Ni se duc părinții și în urma lor Se răcește spuza Dorului în vatră, Nu-i auzi cum strigă după ajutor? Uită-mi întrebarea, Doamne, și mă iartă! Dar oprește-mi Timpul- trecerea mă doare Și ferește lutul nostru de îngheț, Casa părintească nu e de vânzare, Casa părintească nici nu are preț! Chiar dacă
CASA PĂRINTEASCĂ NU E DE VÂNZARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348161_a_349490]
-
urmărește evolutiv parcursul scriitorilor din partea de nord a județului Dolj și județul Vâlcea “. Prezenta crestomație, având caracter de istorie literară și dicționar, scrisă cu acribie și arașament sufletesc , cuprinde un vast evantai de creatori din arealul unei zone pitorești, cu vetre de cultură dezvoltată în Mănăstiri, încărcate de istorie, scriitori care s-au remarcat în literatura română, în știință, artă, cultură, pe parcursul timpului, prin operele și faptele lor, aceștia înscriindu-se cu numele în Panteonul spiritualității românești. Lucrarea, dedicată de Florentin
GENEROZITATEA FAŢĂ DE CONFRAŢI SE CUNOAŞTE DUPĂ FAPTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347542_a_348871]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUȚĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CÂRMACII de Alexandru Vlahuță Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de Voichița Pălăcean Vereș Mihai Eminescu, poetul nepereche, sărbătorit la „Vatra Românească” Marți, 21.01.2014, la sediul din Bulevardul Eroilor nr.
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de Voichița Pălăcean Vereș Mihai Eminescu, poetul nepereche, sărbătorit la „Vatra Românească” Marți, 21.01.2014, la sediul din Bulevardul Eroilor nr. 2 al Uniunii „Vatra Românească”, clujenii l-au cinstit prin stihuri și cânt pe Poetul Nepereche. Cuvântul de bun venit l-a adresat Ioan Traian Balotă, președintele „Vetrei Românești
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de Voichița Pălăcean Vereș Mihai Eminescu, poetul nepereche, sărbătorit la „Vatra Românească” Marți, 21.01.2014, la sediul din Bulevardul Eroilor nr. 2 al Uniunii „Vatra Românească”, clujenii l-au cinstit prin stihuri și cânt pe Poetul Nepereche. Cuvântul de bun venit l-a adresat Ioan Traian Balotă, președintele „Vetrei Românești” Cluj, care și-a exprimat bucuria de a descoperi în sală un public numeros, în mijlocul
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
la „Vatra Românească” Marți, 21.01.2014, la sediul din Bulevardul Eroilor nr. 2 al Uniunii „Vatra Românească”, clujenii l-au cinstit prin stihuri și cânt pe Poetul Nepereche. Cuvântul de bun venit l-a adresat Ioan Traian Balotă, președintele „Vetrei Românești” Cluj, care și-a exprimat bucuria de a descoperi în sală un public numeros, în mijlocul căruia se găseau acad. Dumiru Protase, prof.univ. Teodor Tanco, prof.univ.dr. Barbu I. Bălan, Emil Tătaru, Eugenia Radu, Doina Reteșan, Viorica Barbu, Ioan Bojan și
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
vorbit despre ecourile creației eminesciene în contemporaneitate. În finalul întâlnirii, acad. Dumitru Protase a punctat câteva idei despre geniul literaturii române și a recitat câteva strofe din creația poetului nepereche. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: Mihai Eminescu poetul nepereche sărbătorit la Vatra Româneascăsa / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV, 22 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DUREREA DESTINULUI 2 Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1084 din 19 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cum pot să fiu acum cinstit când mi-au furat pâinea din vatră? așa sărac eu am muncit orfan de mamă și de tată. Cum a-ș putea să mulțumesc lui Dumnezeu că calc pământul? în suflet știu că mai găsesc lumina lui și legământul. Trăiesc și eu ca voi în țară așa
DUREREA DESTINULUI 2 de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347582_a_348911]
-
și lui Nicolae! - Nu mi-e foame! strigam eu, parcă arsă. Tatamare, unde e câinele? Fața i se lumină și se îndreptă spre șopron. Șopronul era lipit de bucătărie, care, de fapt, era o casă cu două încăperi: bucătăria cu vatră și țăstul, din paie, pământ și balegă de vacă, atârnat oblic în cârlig, dulapuri, o măsuță cu trei picioare care stătea și ea în cui, după ușă, mașina de gătit cu petrol, scăunele mici, făcute de tatamare, dar care erau
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
CARE MĂ FEREȘTE DE NEDREPTĂȚILE VIEȚII...” (Regina MARIA a DACOROMÂNIEI) În Țara Bucuriei a Daciei Mari în care a odrăslit Nemurirea, în Neamul în care a înverzit și cântă Primăvara, în Nația în care a înflorit prima oară Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
lor. • Fiecare Trandafir majestuos își prelinge parfumul suav din petalele purpurii, peste mărgăritarele de rouă, ce se prind ca niște rubine în cununa sufletului lor românesc. • Fiecare falnic Stejar răsare ghinda rădăcinilor sale ce se înfig ca o veșnicie în vatra zămislirii iubirilor aprinse. Fiecare Cireș gătit de sărbătoare își scutură corola peste dorul lor, brodându-le sufletele pe borangicul cald al clarului de lună. • Fiecare Liliac se prinde ca o broșă de turcoaz pe umerii de nard ce le poartă
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
este garantul inviolabilitățiii frontierelor României de azi, cea momentan vitregită de Bucovina de Nord, Basarabia de Sud și arealul celui de-Al Doilea Stat Românesc/ Republica Moldova. Cotidianul „Cuvântul liber”, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Despărțământul Județean Mureș al Astrei, Revista „Vatra Veche” au organizat, în zilele de 27 și 28 decembrie 2013, ediția a IV-a a colocviului „Cuvântul liber”, derulat sub genericul „Punți de lumină”. O viziune inedită asupra unei lumi care este una a complementarităților necesare, multinaționale, nicidecum a
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
pentru mult așteptata bătaie cu zăpadă. Casele să fie înzăpezite până la geamuri, iar din garduri să se mai vadă doar parii. Nicăieri să nu se mai zărească nici urmă de cărări! Nimeni să nu cuteze să părăsească focul sobei din vatră; doar niște copiii să-și pună căciulile pe cap și să scoată săniile în mormanele de nămeți. Zgomotoși, ei să atace munții de zăpadă, croind galerii spre derdeluș, sau spre gardurile de uluci unde, când și când, să răsară iepuri
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
astăzi răstignit,dar moartea nu i-a fost pedeapsacăci pentru noi pe ... XXII. DUREREA DESTINULUI 2, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1084 din 19 decembrie 2013. Cum pot să fiu acum cinstit când mi-au furat pâinea din vatră? așa sărac eu am muncit orfan de mamă și de tată. Cum a-ș putea să mulțumesc lui Dumnezeu că calc pământul? în suflet știu că mai găsesc lumina lui și legământul. Trăiesc și eu ca voi în țară așa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]