471,565 matches
-
1990, care au pierdut totul, dar nu s-au dedat la murdăriile respingătoare ale miliardarilor comuniști. PSD-ul a colectat, ca o albie rapace, tot ce-a fost mai nesimșit, ticălos și lacom în fostul PCR. Din acest punct de vedere, înțeleg indignarea unora dintre îmbogățiții din jurul lui Năstase de-a fi identificați drept comuniști: așa e, n-am păstrat absolut nimic din obsesia lui Ceaușescu de-a salva aparențele. Urmașii săi nu se mulțumesc să acumuleze averi inimaginabile. Ei trebuie
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
printr-un gest erotic, potrivit ecuației reversibile magie=eros. Că de erotism e vorba, o indică detaliul legării cu brîul, pentru că brîul funcționa altădată ca semn discret al purității sexuale a fecioarei. Dintr-un detaliu mărunt, complet nesemnificativ la prima vedere, Andrei Oișteanu reface o parte din harta mentală a unei lumi, raportul, echilibrul masculin-feminin din interiorul acesteia. Analiza legendei Sfîntului Gheorghe e pusă în relație cu o temă mai amplă, cea a labirintului - autorul descoperă între apocriful creștin și istoria
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
și eseuri: Adio, adio, patria mea, cu î din i cu â din a (Polirom, 2003) și Românii e deștepți (Polirom, 2004), ambele foarte bine primite de critică. Romanul lui, editat de Polirom în colecția celor șapte, pare la prima vedere SF și mulți au strâmbat deja din nas. Nu insist, căci prejudecata minoratului literaturii SF este pe cât de notorie, pe atât de bine împământenită. Dar...Romanul debutează ca un SF clasic, însă după numai câteva pagini realizăm că avem de-
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
că vor să înmatriculeze ceva furăciuni" (sbz.ro). Termenul apare în apoziție, chiar ca element al unor compuse ad-hoc: "vrei un casetofon furăciune" (daciaclub.ro); "câte hoarde barbare de crack-uri, soft-furăciune, DivX-uri prost ripuite" (revistahifi.ro). Din punct de vedere stilistic, cuvîntul e folosit atît în expresii populare, în care substituie sinonimul hoție - "Furăciune ca-n codru. Sunteți niște nesimțiți" (sportplus.ro), cît și în contexte culte, în alăturări contrastante destul de stridente: "descoperim o poveste similară, dar cu elemente de
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
aici nu mai funcționeză nici măcar restricțiile de vîrstă - , ar fi flancat permanent de două prezențe monarhice copleșitoare: fostul rege al manelelor, Adrian, și actualul rege al manelelor, Guță. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, n-ar da tocmai bine din punct de vedere constituțional, măcar și numai la o simplă evaluare aritmetică. Doi la unu pentru manele, adică doi Regi la un Președinte, ar fi un handicap de imagine căruia nici chiar Președintele Teo, manager beton și clown infatigabil, nu i-ar putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
meteorologic, Moldova are o sensibilitate mai aproape de aceea a căutătorului de izvoare, avînd reprezentări subtile, freatico-peisagistice ale umidității. Un alt debutant din Oglinda literară, de data aceasta un bărbat, invocă o lume a umezelii obscure, mai degrabă igrasioase decît la vedere. El șoptește insinuant și senzual: Încet, te rog, încet / sărută-mă pe frunte / să-ți simt umezeala sufletului. / Nu respira! Aburul tău / inspirat de lăcomia mea, / va umezi și sufletul meu./ Contopiți, vom traversa / rîul cu nuferi albi." (Copilărie-umbră) Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
Gheorghe Grigurcu La prima vedere, Petre Pandrea este o "gură rea" precum mai mulți autori munteni, nu o dată străluciți, de la Radu Popescu, cronicarul, la I. L. Caragiale și de la Tudor Arghezi la Zaharia Stancu și Eugen Barbu. Acest fel scormonitor-malițios de-a vedea lucrurile i se
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
bucurie de a ajunge la soare. Grădina mea suspendată nu mi-o ridic din plante cumpărate din piață ci din răsaduri crescute de mine, pe care le iubesc de mici și care mă iubesc, la rândul lor, cu dovezi la vedere. Copii proprii în leagănul lor, fără nostalgia altor grădini și grădinari, îmi recunosc doar mie respirația, undele, aura, blândețea, fericirea și disponibilitatea de a le include în materia transparentă a sufletului meu, în poezia care mă caută prin ele. Grădina
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
la pândă. Iarna, în zarea din spre nord, care și ea îmi e accesibilă din balcon, văd cum nălucește, feeric de la distanță, cu turnurile ei de castel aburos peste lacuri, fosta Casă a Scânteii. Vara, însă, ea dispare din unghiul vederii, acoperită de perdeaua fabuloasă a unor plopi canadieni ce fac podoaba unei stradele cu blocuri fără altitudine și parcă fără locuitori. Nu mă interesează amănuntele, mi-e de ajuns că se întâmplă. Dinspre Herăstrău uneori, alteori dinspre Ștefan cel Mare
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
larg, dar întotdeauna cu enunțarea unei judecăți de valoare, filme, spectacole, talk-show-uri, idei din presa franceză sau românească și, mai ales, cărți scoase și trimise ei de autori de toate calibrele în confuza producție editorială post-decembristă. Din acest punct de vedere, acest jurnal seamănă mai mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că acum numărul produselor culturale din țară supuse comentariilor este mult mai mare (fapt firesc în condițiile în care adresa din strada François Pinton nu mai
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
mulți "sburătoriști", în totul nouă persoane: șase evrei și trei ne-evrei (în notațiile sale Lovinescu se înșeală asupra numărului și compoziției exacte, ceea ce e explicabil și lipsit de importan"ă, dar nu și de semnificație dacă se are în vedere ceea ce ține să sublinieze criticul). Era în duminica lui 7 ianuarie 1940, așadar foarte la început de an, într-o zi de Bobotează, fapt care pentru Lovinescu nu conta. Despre biblioteca lui Lovinescu și soarta ei nefericită s-a pomenit
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
din când în când, atât din propriile scrieri cât și ale criticului, volume somptuos legate în piele, ornate cu încrustări decorative, constituind așa-numite "legături de autor". Nu țin minte ca acestea să se fi aflat în biblioteca expusă la vedere, oricum eu nu le-am văzut și e sigur că, dacă le-aș fi văzut, memoria mea nu le-ar fi ignorat; relatez toate acestea din auzite, din mențiuni scrise, întâlnite sporadic și mai ales din comentariile orale ale unuia
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
adevăr în ceea ce mi-a venit la ureche, asemenea obiecte de artă vor apărea într-o bună zi la lumină, întrucât nu cred că vor fi fost puse pe foc. Erau mult prea prețioase și ispititoare... Mai trebuie avut în vedere, așa cum rezultă din Agende, că Lovinescu obișnuia să-și tragă din scrierile sale multe exemplare de lux, adesea legate în învelișuri scumpe, pe care le oferea în dar cui socotea de cuviință, în primul rând anumitor scriitori care frecventau cenaclul
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
mi-a spus rezultă că a notat în acest Jurnal nu numai evenimente sau fapte importante, ci și întâmplări mărunte, persoanele întâlnite în oraș sau care l-au vizitat acasă, esența convorbirilor avute, aprecieri critice despre lectura zilei, puncte de vedere relative la incidentele vieții social-culturale și mai ales artistice. Dată fiind personalitatea lui și calitatea oamenilor cu care a venit în contact, însemnătatea acestui Jurnal apare evidentă pentru oricine se interesează de viața culturală și literară a României dintre cele
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
vorbească omului arta plastică a acestui timp?" se întreabă Mattis -Teutsch, și tot el răspunde: ,,Prin tematica umană-estetică-sufletească " într-o formă care reușește să-l redea pe omul spiritual în cel mai frumos și cel mai măreț, din punct de vedere estetic, moment al existenței". Și iată cum în plină retorică realist-socialistă, în plină iconografie a muncii, a eroismului declarat și a umanismului de paradă, pictorul teoretizează măreția umană ca proiecție estetică și pledează pentru un umanism al esențelor, și nu
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
beneficiul creației simbolice care nu se erodează și nu se epuizează. Toate aceste aserțiuni, făcute cu un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt, un amplu exercițiu al continuității în opera lui Mattis-Teutsch, așa cum și din punct de vedere teoretic se poate observa o continuitate perfectă cu spiritul și, uneori, chiar cu formulările din Ideologia artei. Iar cum spațiul cel mai fertil pentru acest experiment nu-l puteau constitui nici reveriile așezate la limita simbolismului cu spiritul jugendstilului de la
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
Victor Ioan Frunză. Lume multă la Sibiu. Pe străzi, peste tot, un du-te vino parcă fără încetare. Valuri care te înghit în numele teatrului. Am făcut parte din lungul cortegiu al spectacolului de stradă Satiricon, orchestrat din toate punctele de vedere de regizorul Mihai Ranin, cu o dăruire impresionantă față de teatru și față de profesiunea sa, am remarcat-o, încă o dată, pe actrița Ofelia Popii, am urcat în trena lui pe dealurile de la Ocna Sibiului ca să văd, pe ape, Banchetul, tot în
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
studiez. Dialogul nu este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-numitele omisiuni din seria (virtual infinită) a posibilelor întrebări, din punctul meu de vedere, aparțin registrului jurnalismului investigativ. Senzaționalul și interviul agresiv nu sînt instrumentele de lucru ale politologului. Concluziile analizelor mele despre tranziția din România vor apărea în volumul meu de autor, Democracy - Romanian-style: Parties, Personalities, Ideologies, la care lucrez în prezent. Am
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
alte cuvinte, dacă un comentator onest, publicist în presa de exil ori din țară, ar scrie un eseu cu titlul Ce spune și ce nu spune dl. Iliescu, ar fi absolut OK. Ce nu e OK, din punctul meu de vedere, este să mi se pună sub semnul întrebării (a) dreptul la un asemenea dialog, și (b) buna credință și respectul pentru valorile în care am crezut și cred. Cînd o distinsă doamnă, fostă consilieră a președintelui Constantinescu, mă acuză că
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
doar datorită unui cât de umil sâmbure de neobișnuit, de semnificativ, prin urmare. Momentele și schițele tânărului prozator originar din Mizil nu sunt gratuite și, dincolo de anodin, au un ce al lor, chiar dacă deseori acesta nu e surprins la prima vedere și e dificil de formulat. Detaliul, doar aparent, lipsit de semnificație este principiul textual declanșator. Unui câine comunitar recent dispărut, vânzătorii ambulanți din zonă îi fac pomană distribuind gratuit ziarul ProSport și oferind trecătorilor cafea și cireșe; câțiva tineri vor
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
inerentele stângăcii organizatorice din astfel de întruniri, surprizele n-au contenit a mă asalta. Surpriza aparentei normalități, mai întâi. Profesorii reușesc să-și apere elevii de convulsiile vieții din afara porților școlii. Un efort adeseori ignorat sau trecut prea ușor cu vederea de factorii politici decizionali, care, probabil, îl consideră aproape firesc, obligatoriu. Nu-i deloc astfel. Dincolo de rutina obligațiilor pur informative, ale manualelor, majoritatea dascălilor reușesc să-și ocrotească pruncii primiți spre educare. îi apără de valurile agresivității unei lumi scăpate
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
puțini mai sînt cei dispuși să scormonească prin biblioteci pentru a vedea în mod concret cît din aceste cărți cu aspect jalnic (tipar ilizibil, hîrtie îngălbenită înainte de vreme, coperte lipsite de gust) mai poate fi recuperat astăzi din punct de vedere estetic. Lipsa de timp și teama de eventualele deziluzii majore în fața unor producții literare care ne-au marcat existența în urmă cu vreo două decenii amînă mereu foarte necesarul proces de revizuire a literaturii scrise înainte de 22 decembrie 1989.Romanele
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
români, chiar dintre cei mai importanți?în opinia noastră, Octavian Goga, care e departe de a fi un necunoscut pentru noile generații, fiind de multă vreme studiat la școală, se cuvine examinat sine ira et studio din cîteva unghiuri de vedere care să-i clarifice atît specificul cît și încadrarea în contextul istoric. Departe de-a fi un "vestitor", un "revoluționar", cum au sunat și mai sună cîteva clișee, poetul e un înfocat tradiționalist ce nu aspiră cîtuși de puțin la
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
omisiuni scandaloase. A fost aspru criticat de Negoițescu, de Ierunca. Dar eu mi-l amintesc ca profesor și din restul cărților sale. îl văd și-acum vorbind despre o mulțime de lucruri care îmi erau inaccesibile din toate punctele de vedere, inclusiv din acela al limbii germane, pe care, deși o învățam, în facultate, n-o știam, de ușurința și frumusețea cu care ne vorbea despre estetica nu știu cărui filosof german din secolul XIX, încît mă făcea să cred că, dacă mă
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
ideal pe terestru și de pe reverie pe scrutarea severă a unei existențe precare tocmai se consumă acum prin părăsirea parțială a consacratelor forme simbolice în beneficiul experiențelor și al practicilor neconvenționale. Activ ca prezență socială și responsabil din punct de vedere moral, artistul plastic iese decis din atelier, abandonează sala de expoziții sau, în cel mai bun caz, îi schimbă fizionomia obișnuită, și vine în stradă, recuperează spații uitate sau compromise, polemizează direct sau indirect cu muzeul și cu spiritul academic
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]