2,609 matches
-
evenimente coronariene acute care rămâne și după corecția privitoare la extensia bolii coronariene ischemice apreciată coronarografic. Suplimentar față de ateroscleroza prezentă la nivelul coronarelor, mai contribuie și alți factori care creează o tendință la tromboză intracoronariană. Disfuncția sistemului nervos autonom (neuropatia vegetativă cardiacă) poate să contribuie și ea la dezechilibrul balanței între factorii de agresiune și cei de protecție coronariană. 1.2 Mortalitatea în T1DM În T1DM a fost înregistrată o schimbare radicală în momentul introducerii insulinoterapiei în 1922 (imediat după descoperirea
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
a fost determinată de punerea bazelor primei grădini zoologice de către Aristotel, a unei biblioteci și a unui muzeu de istorie naturală. Scopul educației, în viziunea stagiritului, consta în dobândirea virtuții, deoarece numai un om virtuos reușește să-și subordoneze sufletul vegetativ și cel animal sufletului rațional. Concepția sa despre educație nu putea fi decât în concordanță cu propria sa teorie despre suflet care cunoaște trei nivele de structurare: sufletul vegetativ, sufletul animal și cel rațional. Sufletul vegetativ se manifestă prin ceea ce
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
virtuții, deoarece numai un om virtuos reușește să-și subordoneze sufletul vegetativ și cel animal sufletului rațional. Concepția sa despre educație nu putea fi decât în concordanță cu propria sa teorie despre suflet care cunoaște trei nivele de structurare: sufletul vegetativ, sufletul animal și cel rațional. Sufletul vegetativ se manifestă prin ceea ce numim instincte primare, cel de hrănire și cel de înmulțire a speciei, în timp ce sufletul animal mai cuprinde în plus și capacitatea specific umană de a poseda senzații și dorințe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să-și subordoneze sufletul vegetativ și cel animal sufletului rațional. Concepția sa despre educație nu putea fi decât în concordanță cu propria sa teorie despre suflet care cunoaște trei nivele de structurare: sufletul vegetativ, sufletul animal și cel rațional. Sufletul vegetativ se manifestă prin ceea ce numim instincte primare, cel de hrănire și cel de înmulțire a speciei, în timp ce sufletul animal mai cuprinde în plus și capacitatea specific umană de a poseda senzații și dorințe, pentru ca sufletul rațional să-și adauge rațiunea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în plus și capacitatea specific umană de a poseda senzații și dorințe, pentru ca sufletul rațional să-și adauge rațiunea sau intelectul, prin intermediul căruia omul devine nemuritor. Fiecărui nivel ierarhic al sufletului îi corespunde câte un tip specific de educație: sufletului vegetativ - educația fizică, sufletului animal - educația morală și sufletului rațional - educația intelectuală. Între aceste trei tipuri de educație nu poate fi decât o legătură intrinsecă, la fel de strânsă ca și între cele trei ipostaze ale sufletului. Virtuos devine doar acel om care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
morală și sufletului rațional - educația intelectuală. Între aceste trei tipuri de educație nu poate fi decât o legătură intrinsecă, la fel de strânsă ca și între cele trei ipostaze ale sufletului. Virtuos devine doar acel om care reușește să-și domine sufletul vegetativ și cel animal de către sufletul rațional sub influența operațiilor mintale ale gândirii. Fiind încrezător în puterea formativă a educației în vederea dobândirii virtuții, filosoful se întreba care trebuie să fie conținutul învățământului și care vor fi căile de formare ale virtuții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
procesul de formare a acestuia ca ființă socială, afirmație ce demonstra că procesul educativ trebuie să urmeze calea dezvoltării firești, naturale a copilului. Este posibil ca o asemenea convingere să-l fi condus pe Rousseau la ideea așa-numitei ,,educații vegetative”, fiind vorba despre o anumită perioadă din viața copilului, în care educatorul nu trebuie să intervină în dezvoltarea acestuia, lăsând natura umană să-și urmeze cursul. Singura sarcină a educatorului în această perioadă de dezvoltare psiho-socială a copilului s-ar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tremurături cu caracter intențional, toate acestea conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au urmat apoi: tulburările de vedere (chiar cecitate), mioclonii localizate sau generalizate, convulsii tonico-clonice, contracturi în extensie a membrelor, uneori hipotonie generalizată și tulburări 64 vegetative, dintre care cel mai des întâlnite au fost tulburările de respirație și tulburările sfincteriene. Animalele care nu au prezentat semne clinice obiective neurologice, aveau totuși unele modificări de comportament ca: irascibilitate, somnolență, apatie, inapetență și unele - agresivitate marcată. Privind intensitatea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
amestec encefalitogen. d. Cele mai frecvente simptome întâlnite la animalele bolnave de EAE au fost: deficitele motorii (tetraplegie, paraplegie, monoplegie), tulburări de coordonare și de echilibru, tulburări de vedere, mișcări involuntare de tipul miocloniilor și tremurăturilor, contractură musculară și tulburări vegetative. Se evidențiază că majoritatea acestor simptome se întâlnesc și la om, în SM. e. Atât debutul cât și evoluția simptomelor clinice ale EAE la câine au fost influențate în sens negativ de către fronturile meteorologice. Umezeala, schimbările bruște de temperatură (mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tulburărilor de deglutiție de fonație, oculomotricitate etc. Dacă leziunile sunt multiple la nivelul emisferelor cerebrale, apar tulburări de gândire, emotivitate și alte turburări psihice mai puțin studiate în SM. Prinderea formațiunilor extrapiramidale pot da simptome din cadrul sindroamelor extrapiramidale. Cum sistemul vegetativ este răspândit în întreg sistemul nervos central, atingerea acestuia de către procesul de demielinizare face să apară în SM tulburări sexuale, tulburări sfincteriene, hiperhidroză și alte semne vegetative, aproape la toate organele. Combinarea tuturor acestor simptome dă tablouri clinice foarte polimorfe
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în SM. Prinderea formațiunilor extrapiramidale pot da simptome din cadrul sindroamelor extrapiramidale. Cum sistemul vegetativ este răspândit în întreg sistemul nervos central, atingerea acestuia de către procesul de demielinizare face să apară în SM tulburări sexuale, tulburări sfincteriene, hiperhidroză și alte semne vegetative, aproape la toate organele. Combinarea tuturor acestor simptome dă tablouri clinice foarte polimorfe și handicapuri foarte variate. Nici unul din aceste tablouri nu este caracteristic pentru SM. Astfel că, atunci când descriem tabloul clinic al acestei boli nu putem face altceva decât
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
încântă încă. Pentru celelalte sunt gata să cer scuze... A.B.Dacă ați defini viața? "Viața" spunea filosoful Mircea Sântimbreanu "este o expresie calendaristică nu a instinctului de conservare, ci a poftei noastre de viață...". Există și o viață strict vegetativă, lipsită de bucuria de a trăi, asemănătoare perioadei placentare. Am fi, probabil, toți, cu mult mai tineri... Biografia fiecăruia este aleatorie, putem trăi cu același aplomb, zeci de alte variante. Aceasta deoarece dispecerul fiecărui destin este hazardul, începând cu faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
perioada când se afla la München)5. Care sunt liniile conducătoare ale acestei lucrări, așa cum le prezintă Wikander în rezumat? 1. Reichul înseamnă o națiune cu o conștiință politică puternică și vie, în contrast cu poporul aflat într-o stare de existență vegetativă și inconștientă, opus statului, care este de fapt un aparat birocratic fără putere dinamică - pe scurt, este un ideal care se regăsește la diferite popoare, dar care nu se realizează decât printr-o voință puternică și doar în anumite epoci
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
suprem al inițierii. În colindele de fecior ipostaza mirifică a arborelui lumii este prădată de dulf: „S-a născut și a crescut,/ A crescut un măr rotat/ Cu crenguțele de aur,/ Cu merele de arjint,/ Da frunza de mărgărint”. Ciclul vegetativ al pomului este accelerat, ziua împărătească echivalând cu era cosmică: „...într-o zi, văzu că pomul înmugurește, înflorește, se scutură florile și roadele se arată; apoi spre seară dă în pârguială”. Prădarea zilnică a roadelor șubrezește fecunditatea lumii și anunță
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
s-anvălit,/ S-a sălbătecit,/ S-a năprăsnicit” (Celei - Olt). Pierderea în lume și mișcarea de rostogolire (semnificația lui a alivăni) în spațiul acvatic al prundurilor corespunde abolirii ființei istorice, marcată fizic prin creșterea nestăvilită a părului, ca „manifestare a vieții vegetative, instinctive și senzuale”. Marcă a puterii spirituale, părul lung este urmarea interdicției inițiatice de a fi tăiat: „a pierde părul înseamnă a pierde puterea”. În locul hainelor, trupul se acoperă cu pletele supradimensionate și fecioara ia un aspect bizar, adică se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
curțile țiuiesc și degetul îi rămase într-aurit”. Sucombarea conștientului echivalează în plan inițiatic cu moartea temporară prin coborârea în id, iar restabilirea controlului conștient devine o înviere, cu un statut implicit superior. În plan amplu, leșinul simbolizează epuizarea forțelor vegetative ale universului și restabilirea lor prin accesul liber la frumusețile arhetipale. Statutul consacrat al fecioarei conduse de curiozitate rituală este definitivat de contactul cu obiectele staționare în mit și îi conferă marca superiorității cunoașterii: un deget de aur. Intermediar dinamic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eram pătruns de povara și exigențele pelerinajului. Privind incoana, îmi simțeam acut proprii spini interiori, și nu erau puțini. Dureau și produceau răni și sângerări ale spiritului, ale conștiinței; era propria încoronare cu spini. Sensibilitatea mea exagerată pe fond neuro- vegetativ amplifica totul. Trebuia să fie de față Francisco Goya (pictura icoanei intra în stilul luiî, - să-i explic toată durerea mea interioară și el să transpună întreaga frământare într-un tablou. Dar nu era și nu aveam cu cine dialoga
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
am început pe cont propriu munca de librar, până azi... când nu mă pot obișnui cu gândul lichidării librăriei, a sta și a mânca...“ Mărturisirea amară de la urmă, a omului neîmpăcat nici la o vârstă înaintată cu perspectiva unei existențe vegetative („a sta și a mânca“), este prilejuită de lichidarea obligată a librăriei, în primăvara lui 1951, ca urmare a măsurilor de etatizare integrală a comerțului luate de regimul comunist. Dar la episodul acesta voi reveni. Copil încă în primii ani
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
În vegetație și fructificarea vor cere multă energie. Cartoful va apela la o polimerizare avansată, formând amidonul, tot pentru la anul când, din fiecare tubercul mai precis mugure al acestuia, va răsări o altă plantă. Cerealele, care nu se Înmulțesc vegetativ, vor acumula tot amidon, dar În semințe, ca rezervă pentru urmași. Plantele perene, ca pomii, Îl depozitează În tulpină și rădăcină; e premisa faptului remarcat de oricine: pomii Înfloresc Înainte de a da frunza, În baza acestei rezerve energetice. Necesitatea rezervei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o artă. După opinia sa, înnoirea pedagogiei, transformarea ei într-o artă, este cu putință numai prin abordarea problemelor educației din perspectiva "științei spirituale". Dezvoltarea ființei umane este înțeleasă ca un proces de creștere și metamorfoză prin care forțele cosmice vegetative, animale și psihice se dezvoltă progresiv. Filosoful austriac împarte copilăria și adolescența în perioade de cîte șapte ani. La încheierea primei perioade, structura organismului copilului este încheiată, iar forțele "eterice", care au stimulat alcătuirea acestei structuri, se metamorfozează în forțe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Noaptea dormim cu ferestrele deschise și tot e cald. Dar căldura de aici, spre deosebire de București, e plăcută, mângâietoare. Iată deci modul nostru de viață. Mai citim un pic, dar foarte puțin. 10 august 1954 De o săptămână la Satulung... Viață vegetativă, compusă aproape numai din instincte primare: foame, oboseală, soare, curvăsăraie, diferite jocuri de noroc până la abrutizare... Preocupări literare: corespondență și puțin Herodot (foarte puțin). Astă-noapte l-am visat mult pe Mihai. De fiecare dată aveam anumite ascendente asupra lui și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de Fiziologie, în cadrul căreia a lucrat până la pensionare, în 1994. În cele peste cinci decenii de activitate științifică a abordat o gamă variată de teme actuale de fiziologie normală și patologică, aducând contribuții originale la: fiziologia și farmacologia sistemului nervos vegetativ; studiul sistemului renină-angiotensină de origine extrarenală (creier, hipofiză, epifiză, cord, vase și glob ocular al mamiferelor); identificarea și rolul fibrei nervoase purinergice din măduvă, trunchiul cerebral și hipotalamus; rolul modulator al endoteliului și oxidului nitric în reactivitatea vasculară; rolul epiteliului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
au fost publicate în peste 293 lucrări de specialitate, în reviste de profil din țară și străinătate. A elaborat și publicat ca prim autor sau în colaborare opt monografii, din care trei au fost onorate cu Premiul Academiei Române (Sistemul nervos vegetativ, în 1975; Hormonii locali, în 1983 și Transmiterea sinaptică, în 1999). Monografii editate: Medicația neurovegetativă (Editura Medicală, București, 1959); Produse farmaceutice românești cu acțiune vegetativă (1964); Sistemul nervos vegetativ (Editura Medicală, București, 1975); Sistemul renină-angiotensină (Editura Junimea, Iași, 1978, în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în colaborare opt monografii, din care trei au fost onorate cu Premiul Academiei Române (Sistemul nervos vegetativ, în 1975; Hormonii locali, în 1983 și Transmiterea sinaptică, în 1999). Monografii editate: Medicația neurovegetativă (Editura Medicală, București, 1959); Produse farmaceutice românești cu acțiune vegetativă (1964); Sistemul nervos vegetativ (Editura Medicală, București, 1975); Sistemul renină-angiotensină (Editura Junimea, Iași, 1978, în colaborare cu Gh. Petrescu și D. Brănișteanu); Patologia sistemului nervos vegetativ (Editura Medicală, București, 1982, în colaborare cu L. Popoviciu); Hormonii locali (Editura Junimea, Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din care trei au fost onorate cu Premiul Academiei Române (Sistemul nervos vegetativ, în 1975; Hormonii locali, în 1983 și Transmiterea sinaptică, în 1999). Monografii editate: Medicația neurovegetativă (Editura Medicală, București, 1959); Produse farmaceutice românești cu acțiune vegetativă (1964); Sistemul nervos vegetativ (Editura Medicală, București, 1975); Sistemul renină-angiotensină (Editura Junimea, Iași, 1978, în colaborare cu Gh. Petrescu și D. Brănișteanu); Patologia sistemului nervos vegetativ (Editura Medicală, București, 1982, în colaborare cu L. Popoviciu); Hormonii locali (Editura Junimea, Iași, în colaborare cu D.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]