3,478 matches
-
funerare, se practică atât incinerația cât și înhumarea morților; în mediul rural, până în secolul al V-lea, predomină incinerația (vechiul ritual zalmoxian), însă după aceea se generalizează inhumația, în urma răspândirii creștinismului. Riturile funerare daco-romane diferă de cele ale migratorilor (noilor veniți) sarmați, goți, gepizi. Persistența în Dacia, după 275, a principalelor tipuri de morminte din epoca romană, demonstrează continuitatea de viață și tradiții a populației daco-romane, latinofonă și creștină. Dacii liberi și Dacia romană Pe teritoriul fostei provincii, îndată după retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se aflau probabil și soldați creștini, care au încercat să răspândească credința și printre locuitorii din apropierea castrelor romane. Pe lângă soldați, au putut să se afle și negustori creștini care-și etalau mărfurile în acele canabae din preajma castrelor, ca și misionari veniți aici din Scythia Minor. În plus, trebuie să avem în vedere și o serie de obiecte paleocreștine puse în evidență de investigațiile arheologice: chiar la Barboși s-au aflat două cruci de sidef, o amforă cu literele inițiale XP (Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cancelariei ungare, susține el, îi amintesc pe români în calitate de coloniști pe pământurile regale în frunte cu cnezii lor, șefii obștilor păstorești. Situația socială a românilor în Transilvania medievală, precizează Roesler, ca șerbi și oameni fără privilegii, îi arată ca noi veniți și de aceea ei nu se pot bucura de drepturile primilor ocupanți, unguri și sași, care găsiseră aici pământul liber. Ocupația de căpetenie a românilor sud-dunăreni, păstoritul, îi arată ca un popor nomad, ceea ce explică și venirea lor târzie din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sudul Dunării. De fapt, susține Brătianu, este vorba despre trei straturi etnice succesive: 1. coloniștii romani rămași în Dacia, după retragerea din 275, al căror număr este imposibil de precizat 2. prizonierii aduși de dincolo (sudul) de Dunăre de către migratorii veniți aici, între 275-602 3. populația romanizată din sudul Dunării, în special locuitorii celor două Dacii aureliene, care trebuie să fi trecut fluviul înapoi, după 602, spre a fugi din calea slavilor ce se instalau în Bulgaria, împingându-i spre Thesalia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
limba română) este dezlipită dintr-o foarte veche latină. Limba română, spune Iorga, are originea populară, pe un singur teritoriu, a primului grai, importat, gata făcut, în Dacia, și lângă care au trăit tot felul de diformări particulare ale noilor veniți, care însă au rămas sterpe. În sfârșit, un învățat belgian precizează și aceasta: "Mai mult decât orice altă limbă romanică, cea românească e bogată în flexiuni și locuțiuni care erau arhaice pe vremea lui Augustus". Pe lângă vechime, unele cuvinte arhaice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
recuperate de urmașul său, așadar, voievodatul devine o instituție ereditară.36 Transilvania sub regii unguri După stabilirea lor în Panonia, ungurii au adoptat creștinismul apusean, în jurul anului 1000, apoi și-au extins stăpânirea asupra teritoriilor învecinate, Slovacia, Transilvania ș. a. Noii veniți au încercat să înlocuiască vechile realități autohtone cu instituții transplantate, ceea ce a dus la suprapunerea peste instituțiile ancestrale a altora noi, ceea ce a conferit Transilvaniei unele particularități. Cele dintâi semne ale schimbărilor au fost în domeniul politic și social-economic. Cetățile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acesteia de către regatul ungar. Cu sprijinul regalității, nobilii își însușesc pământul obștilor țărănești și aservesc țărănimea română, odinioară liberă. Proprietatea nobiliară și bisericească din Transilvania a crescut pe două căi: 1. prin ocuarea pământului obștilor sătești românești de către nobilii nou veniți (unguri) sau prin însușirea lor de fruntașii desprinși din sânul obștilor și 2. prin danii regale din pământurile cucerite. Ambele căi au contribuit la constituirea domeniului feudal în Transilvania, începând din secolul al XII-lea mai ales-stăpânii domeniilor sunt nobili
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moldoveni, dar și aceștia, ca și muntenii, erau români. Dacă domnia lui Dragoș era o "stăpânire patronată", cea a lui Bogdan era o "stăpânire liberă" românească. Întemeierea Moldovei, concluziona și Panaitescu, n-a însemnat "nici emigrare, nici cucerire a noilor veniți, ci alegerea lui (Bogdan) ca apărător și domn al țării est-carpatice". În privința momentului pătrunderii lui Bogdan în Moldova, istorici renumiți au susținut (afirmat) că aceasta s-a petrecut (întâmplat) în anul 1359, dată cvasiunanimă, oficializată prin manuale școlare, cursuri universitare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cerințele tehnicii moderne, Dinții lui Cronos (1975), bunăoară, fiind un volum de referință. Personajul este un arhetip, adesea purtând și un nume simbolic: Ulise călătorul - ce se reîntoarce din Ithaca la Troia, alchimistul Tristan - ce se volatilizează din fața oamenilor regelui veniți să-i ceară aurul produs, vrăjitoarea Mela, „cea neagră” - care naște lumile pieritoare prin puterea gândului, iar el, personajul, evoluează în situații ce dobândesc caractere arhetipale. Capacitatea scriitorului de a inventa astfel de situații pare inepuizabilă, pornind de la cele cu
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
unui avion/ca o albeață în ochiul albastru al cerului - / întoarce-te liniștit pe partea cealaltă...// Pentru azi nu mai ai nici o poliță de plătit.” C. comentează cu empatie și aplicație multe cărți ale confraților de generație, precum și ale noilor veniți, situați în consonanță cu promoția „aerului cu diamante”. Pe de o parte, Mahalaua, de azi, pe mâine (2000) cuprinde „poeme trăite” și editate în colaborare cu Dan Mircea Cipariu, de cealaltă, Hotel Urmuz (2000), include articole și recenzii despre Mircea
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
se înregistrau 60.000 de morti pe saptamana[...]în timpul verii, pe când ciumă devasta Londra, au existat câteva focare și în afara capitalei. Deoarece frică de ciumă creștea tot mai mult în ținuturile învecinate Londrei, refugiații din capitală erau din ce in ce mai puțin bine veniți. Orașele au instalat chiar și gardieni înarmați pentru a-i ține la distanță[...]Mii de londonezi, care au trăit pe bărci, pe râul Tamisa, în timpul apogeului epidemiei au reușit să supraviețuiască."<footnote http://www.london.allinfo-about.com , accesat la data
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
În care nu preoții, ci vânt și cobe cântă, E sufletu-mi. În el icoane șterse cu fețele pătate Sânt visurile mândre ce le-am avut odată... Cari ca vechi icoane din zilele bătrâne Arătau visuri mândre doară din ceri venite, Ci-n sufletu-mi acuma stau stinse și urâte, Coprind încă ca mumii iconostasul lor Până ce vîntul-moarte le-a mormînta-n ruină, În ruina pustie a capului meu nins De vreme. - Altarul de-o pală rază-ncins E inima mea tristă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ochii lumii trebui chiar a judeca... [SCENA] IV POPOR, MARIA [MARIA] Ei, lăsați-mă să vorbesc, căci ceea ce se-ntîmplă nu mai poate păta un om... O, te văd în sfârșit, Lăpușnene - fiară tu pe tron de aur... Vino norod, veniți aprozi, veniți voi boieri și ascultați ce se-ntîmplă unui om în Moldova {EminescuOpVIII 212} ... Haide, eu nu vă cer milă... Unde-i mila, unde-i mila mea în această lume? Nu cer dreptate. Pentru ce v-aș cere-o? Eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumii trebui chiar a judeca... [SCENA] IV POPOR, MARIA [MARIA] Ei, lăsați-mă să vorbesc, căci ceea ce se-ntîmplă nu mai poate păta un om... O, te văd în sfârșit, Lăpușnene - fiară tu pe tron de aur... Vino norod, veniți aprozi, veniți voi boieri și ascultați ce se-ntîmplă unui om în Moldova {EminescuOpVIII 212} ... Haide, eu nu vă cer milă... Unde-i mila, unde-i mila mea în această lume? Nu cer dreptate. Pentru ce v-aș cere-o? Eu sunt singură
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi ca s-o serbăm, E o nuntă cum se-ntîmplă numa-n vremuri mari... Așa e? [BRAN] Lăpușneanu-i Lăpușneanu și amara lui bătaie De joc e [î]n toate cele... [SCENA] V Scena cu mortul [SCENA] VI [LĂPUȘNEANU] Ei, boieri, veniți acuma, este veselă serbare, Nunta o dă Lăpușneanu, nunul este foarte mare. O cucoană care lumea și-o dorește și pământul O cucoană care sfarmă cerul și [............... ], Cea mai mare, cea mai mândră și puternică din lume, Ceea ce nu are
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
larmă. " (CHIPUL dispare) (el se urcă [în] luntre și-și dă drumul pe mare) (se-nsenină, s-aude glas de corn ) REGELE SOMN Răsună corn de aur și împle noaptea clară Cu chipuri rătăcite din lumea solitară A codrilor... în cârduri veniți, genii șagalnici, Ce-acum împleți pământul cu sunetele jalnici, Acum ascunși în umbră sau tupilați sub foaie Pișcați picioarele-albe a fetelor bălaie. Și zimbrii zânei Dochii pe frunți cu stemă mare Și voi, cai albi ai mării cu coame de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-a vrut Dumnezeu și nu știu cum să fac. HAPLEA Preanălțate împărate, a adus slugile pe baba rea, vrăjitoare osândită la moarte, și mărturii și juzi - să vadă și împărăția Voastră cum și ce. Î[MPĂRA]T[UL] Dac-au venit, veniți să fie. Intre. [SCENA II] [ÎMPĂRATUL, ÎMPĂRĂTEASA, ] STROLEA, PEPELEA, HAPLEA, BABA CASSANDRA, ERMOLACHIE CHISALIȚĂ, [BALAUR] PEP[ELEA] Bine V-am găsit, împărate, {EminescuOpVIII 369} [ÎMPĂRATUL] Bine ați venit. Ei, ce se mai aude? PEP[ELEA] Bună pace, împărate. STRO[LEA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cuprinderea de spațiu) impenetrabilitatea, când zicem "forță" 950 {EminescuOpXIV 951} {EminescuOpXIV 952} {EminescuOpXIV 953} noțiunea aceasta are ceva necunoscut, nepătruns, ipotetic. Poate că pentru amicii unui chip clar de-a vedea natura, fără ipoteze, să nu le fie tocmai rău venită încercarea aceasta de-a concepe noțiunea forței cu aceeași preciziune cu care concepem noțiunea materiei. Puteri sânt cauze. În privirea lor deci se aplică pe deplin principiul: causa aequat effectum. Daca cauza c are efectul e, atunci c == e; iar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
declare de partea Americii". Oamenii vin aici în număr foarte mare căutând libertatea, decența, civilizația. Veniți să vă bucurați de miile de restaurante și muzee, și de competițiile noastre sportive, și de cumpărăturile în magazinele noastre, și de Broadway. Dar veniți, de asemenea, să luați atitudine împotriva terorismului. Apelul este sec, iar brutalitatea este senin justificată prin excepționalismul împrejurărilor: orice moment de criză cere decizii rapide și opțiuni tranșante. În mod clar, argumentul se deschide în registrul rațional (pasul 1), făcând
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
costurile reducerii libertății". Concluzia sa: "Singura exigență rațională față de cei care dețin frânele puterii legislative și judiciare este de a cântări costurile la fel de atent ca și beneficiile"40. În ultima vreme, se fac însă auzite tot mai des critici vehemente, venite mai ales de pe băncile puternicului curent de opinie libertarian. Pentru reprezentanții săi, respectarea drepturilor individuale consacrate în cel de-al XIV-lea amendament al Constituției este un sine qua non, ce nu poate fi alterat de nici un fel de circumstanțe
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
e naturalmente mai ieftenă pentru a plăti dări cu banii; cine-l face pe țăranul viier să-și piarză recolta în același chip; cine-i ia pălmașului vaca, care-i hrănește copiii, pentru a o da pe nimic celui întîi venit - acela e vrăjmașul de moarte. Toate aceste le face însă în Ungaria un perceptor, un executor. Plânsete și vaiete domnesc pretutindenea unde s-arată. De aceea niciodată un om care simte omenește sau un funcționar cumsecade nu se oferă a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în capcană și pe Abate, împreună cu o mică garnizoană imperială despre care se spunea că se alăturase în chip neașteptat călugărului. Blocada durase aproape zece ani, timp în care fusese străpunsă însă de nenumărate ori, în primul rând de clone venite să regăsească meleagurile despre care își aduceau atât de bine aminte de pe vremea Corpului celor O Mie de Voluntari. Indisciplina lor era trecută cu vederea fiindcă, asupra celor mai multe, efectul peisajului de pe Vechea Terra fusese exact cel pe care îl încercase
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
exemplu, ca numărul ziarelor pariziene să crească foarte repede de la 6 la 140. Înmulțind, ipso facto, instigările la omor, delațiunea, violarea vieții private etc. Cum și unde putem fixa limita între libertate și exces? Ca dovadă, și interdicțiile, sancționate penal, venite să moduleze legea din 1881, lege de o toleranță dublată de un regim represiv, care nu omite pedeapsa pentru "strigăte sau cîntece instigatoare" proferate în public, care consideră delicte "ofensa adusă președintelui Republicii", ordinii publice, bunelor moravuri, moralului armatei etc.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dezvoltat manufacturile, ceea ce creștea forța de atracție exercitată de spațiul urban asupra celor care erau respinși din mediul rural de sistemul bazat pe clacă. Este (nsă mai degrabă semnul unei rurbanizări, (n condițiile (n care mare parte a celor nou veniți se ocupau tot cu agricultura. Cu toate (ncercările făcute, (n (ntreg secolul al XIX-lea a existat un decalaj pronunțat (ntre dezvoltarea economică din Rom(nia ș( țările Europei Occidentale. Exista, ca ș( astăzi de altfel, interesul (ncetinirii dezvoltării economice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Au făcut-o alții și rezultatele le trăim noi. Au ales net, deși nu aveau dreptul să o facă. Iar Vulcănescu nu le-a mai văzut, oferind un ultim exemplu de devotament uman prin chiar sacrificiul său în închisorile celor veniți să confiște (și) dreptul de a alege. Având experiența sovietică în atenție, era evident că proletarizarea țărănimii era un fenomen ce trebuia împiedicat prin diverse acțiuni. Dintre acestea, Vulcănescu le considera mai potrivite pe cele legate de cooperație, dar fără
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]