2,025 matches
-
realizează schimbul de gaze între sânge și aerul alveolar (hematoza pulmonară), fapt ce asigură eliminarea de CO2 din organism și saturarea cu O2 a sângelui ce va ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și va fi apoi pompat de ventriculul stâng spre întregul organism. Pe lângă această funcție respiratorie esențială, parenchimul pulmonar mai îndeplinește pentru organism și funcții de apărare antitoxică și antimicrobiană, precum și funcții metabolice speciale. 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar Oxigenul conținut în aerul alveolar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Retenția de bioxid de carbon este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii intra-pleurale asupra performanței ventriculului drept. Substanțele care produc contracția mușchiului neted (serotonina, histamina, noradrenalina, etc.) cresc rezistența vasculară pulmonară, dar vasoconstricția este eficientă mai ales când volumul pulmonar este mic (forța de expansiune exercitată asupra vaselor este slabă). Există diverse substanțe care pot relaxa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mențiunea realizării și analizării în fereastra parasternală atât a secțiunii longitudinale (ax lungă cât și transversale (ax scurtă. Structurile vizualizate în ferestrele standard pot fi astfel sintetizate: Parasternală stâng ax lung (PSAL): rădăcina aortei și 2 sigmoide, atriul stâng (AS), ventriculul stâng (VS), septul interventricular (SIV), VM (foița mitrală anterioară și posterioarăă, peretele posterior al ventriculului stâng (PPVSĂ, tractul de ejecție a ventriculului stâng (TEVS), ventriculul drept (VD) și pericardul anterior; Parasternală ax scurt (la nivelul vaselor mari si prin ventriculul
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
transversale (ax scurtă. Structurile vizualizate în ferestrele standard pot fi astfel sintetizate: Parasternală stâng ax lung (PSAL): rădăcina aortei și 2 sigmoide, atriul stâng (AS), ventriculul stâng (VS), septul interventricular (SIV), VM (foița mitrală anterioară și posterioarăă, peretele posterior al ventriculului stâng (PPVSĂ, tractul de ejecție a ventriculului stâng (TEVS), ventriculul drept (VD) și pericardul anterior; Parasternală ax scurt (la nivelul vaselor mari si prin ventriculul stâng la diferite nivele): pereții VS și VD la diferite nivele, tractul de ejectie a
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
standard pot fi astfel sintetizate: Parasternală stâng ax lung (PSAL): rădăcina aortei și 2 sigmoide, atriul stâng (AS), ventriculul stâng (VS), septul interventricular (SIV), VM (foița mitrală anterioară și posterioarăă, peretele posterior al ventriculului stâng (PPVSĂ, tractul de ejecție a ventriculului stâng (TEVS), ventriculul drept (VD) și pericardul anterior; Parasternală ax scurt (la nivelul vaselor mari si prin ventriculul stâng la diferite nivele): pereții VS și VD la diferite nivele, tractul de ejectie a VD și artera pulmonară (AP), atriul drept
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
astfel sintetizate: Parasternală stâng ax lung (PSAL): rădăcina aortei și 2 sigmoide, atriul stâng (AS), ventriculul stâng (VS), septul interventricular (SIV), VM (foița mitrală anterioară și posterioarăă, peretele posterior al ventriculului stâng (PPVSĂ, tractul de ejecție a ventriculului stâng (TEVS), ventriculul drept (VD) și pericardul anterior; Parasternală ax scurt (la nivelul vaselor mari si prin ventriculul stâng la diferite nivele): pereții VS și VD la diferite nivele, tractul de ejectie a VD și artera pulmonară (AP), atriul drept (AD), valva tricuspidă
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
ventriculul stâng (VS), septul interventricular (SIV), VM (foița mitrală anterioară și posterioarăă, peretele posterior al ventriculului stâng (PPVSĂ, tractul de ejecție a ventriculului stâng (TEVS), ventriculul drept (VD) și pericardul anterior; Parasternală ax scurt (la nivelul vaselor mari si prin ventriculul stâng la diferite nivele): pereții VS și VD la diferite nivele, tractul de ejectie a VD și artera pulmonară (AP), atriul drept (AD), valva tricuspidă (VT), aorta cu cele 3 sigmoide; Apicală 3 camere (A3C): permite vizualizarea acelorași structuri ca
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
VD și artera pulmonară (AP), atriul drept (AD), valva tricuspidă (VT), aorta cu cele 3 sigmoide; Apicală 3 camere (A3C): permite vizualizarea acelorași structuri ca în PSAL, la care se adaugă vizualizarea și analiza apexului VS; Apicală 4 camere (A4C): ventricul stâng, valva mitrală, atriul stâng, ventricul drept, valva tricuspidă, atriul drept; Apicala 5 camere (A5C): toate structurile vizualizate în A4C la care se adaugă valva aortic; Apicală 2 camere (A2C): ventricul stâng, atriul stâng; • Suprasternală: aorta, crosa aortei, trunchiul brahiocefalic
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
drept (AD), valva tricuspidă (VT), aorta cu cele 3 sigmoide; Apicală 3 camere (A3C): permite vizualizarea acelorași structuri ca în PSAL, la care se adaugă vizualizarea și analiza apexului VS; Apicală 4 camere (A4C): ventricul stâng, valva mitrală, atriul stâng, ventricul drept, valva tricuspidă, atriul drept; Apicala 5 camere (A5C): toate structurile vizualizate în A4C la care se adaugă valva aortic; Apicală 2 camere (A2C): ventricul stâng, atriul stâng; • Suprasternală: aorta, crosa aortei, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă stângă, artera subclavie stângă
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
vizualizarea și analiza apexului VS; Apicală 4 camere (A4C): ventricul stâng, valva mitrală, atriul stâng, ventricul drept, valva tricuspidă, atriul drept; Apicala 5 camere (A5C): toate structurile vizualizate în A4C la care se adaugă valva aortic; Apicală 2 camere (A2C): ventricul stâng, atriul stâng; • Suprasternală: aorta, crosa aortei, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă stângă, artera subclavie stângă; Subcostală: vena cavă inferioară (VCI) venele hepatice, pericardul, atriile, septul interatrial (SIA), VS, VD, SIV. B. Examinarea în modul M (monoplan). Fereastra parasternală este cel
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
interventricular, peretele posterior al ventricului stâng, valva mitrală, aparatul subvalvular mitral, vena cavă inferioară. Datele obținute în aceste secțiuni sunt de o înaltă utilitate practică deoarece permit o evaluare rapidă și succintă (cu limitele de rigoare) a funcției sistolice a ventriculului stâng, prin calcularea fracției de ejecție a ventriculului stâng (FEVSĂ respectiv a fracției de scurtare (FS). C. Examinarea Doppler. Măsoară viteza fluxului sanguin în strictă corelație cu sensul, pe baza principiului Doppler. Semnalul Doppler receptat e analizat acustic și grafic
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
aparatul subvalvular mitral, vena cavă inferioară. Datele obținute în aceste secțiuni sunt de o înaltă utilitate practică deoarece permit o evaluare rapidă și succintă (cu limitele de rigoare) a funcției sistolice a ventriculului stâng, prin calcularea fracției de ejecție a ventriculului stâng (FEVSĂ respectiv a fracției de scurtare (FS). C. Examinarea Doppler. Măsoară viteza fluxului sanguin în strictă corelație cu sensul, pe baza principiului Doppler. Semnalul Doppler receptat e analizat acustic și grafic. În cardiologie sunt utilizate două sisteme Doppler: pulsat
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
relații despre eventualele colecții pericardice. După poziționarea în esofag, dacă pacientul este în stare gravă și sedat, sonda eco-Doppler poate fi lăsată mai multe zile [190]. Scopul principal al TEE este monitorizarea ischemiei miocardice. În transplantul pulmonar se poate evalua ventriculului drept și edemul anastomozelor arteriale și venoase după implantarea alograftului [97]. Modificările de motilitate ale miocardului ischemic sunt diagnosticate precoce, înaintea modificărilor de segment ST pe ECG [57]. Complicațiile rare, sub 1%, și caracterul neinvaziv al metodei, chiar dacă presupune o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
arterial, venos central și pulmonar. Tehnicile moderne care permit monitorizarea continuă pe cateterul arterial a gazelor sanguine, și a parametrilor echilibrului acido-bazic sunt extrem de utile în timpul intervențiilor majore pulmonare [138]. Ecocardiografia transesofagiană este de asemenea indicată permițând printre altele, evaluarea ventriculului drept, dar și a edemului anastomozelor arteriale și venoase după implantarea alograftului [97]. Conducerea anesteziei. Majoritatea operațiilor de transplant pulmonar se efectuează astăzi fără circulație extracorporală (CEC), evitându-se complicațiile legate de aceasta. Excepție face transplantul de cord-pulmon, de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
din cazuri dacă este efectuat în primele 24 de ore de la hemoragie. Sensibilitatea scanării CT scade progresiv după prima zi. Imagistic, HSA apare ca o densitate crescută (alb) în spațiul subarahnoidian. CT asigură de asemenea următoarele informații [10]: 1. dimensiunea ventriculilor: hidrocefalia apare de obicei în 20% din cazuri cu ruptură anevrismală; 2. hematomul: hemoragia intracerebrală sau cantitate crescută de sânge subdural cu efect de masă pot necesita evacuare chirurgicală de urgență; 3. infarctul; 4. cantitatea de sânge în cisterne și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
13, 5.14) reprezintă un prognostic important al vasospasmului și poate identifica hemoragia pretruncală; 5. în anevrismele multiple CT poate oferi indicații asupra anevrismului rupt (sediul hemoragiei); 6. poate prezice locația anevrismului în 70% din cazuri: a. sânge predominant în ventriculi, în special IV și III sugerează o sursă a sângerării în fosa posterioară, cum ar fi anevrismele de PICA sau disecția de artera vertebrală, b. sânge în porțiunea interemisferică anterioară sugerează un anevrism de AcoA, c. sânge predominant în fisura
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hipertensiunii arteriale. Mortalitatea la 30 de zile este mai mare decât în cazul accidentului vascular ischemic (50% față de 19%) și depinde de volumul hematomului, vârsta pacientului, scorul GCS la internare, localizarea supra- sub- tentorială și prezența de sânge la nivelul ventriculilor. Cea mai frecventă localizare este la nivelul talamusului, ganglionilor bazali, cerebel și punte [6]. PREZENTAREA CLINICĂ [3,5] Simptomatologia depinde de mai mulți factori printre care de localizarea și dimensiunile hematomului, dar de obicei este cu debut brusc, deficit neurologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
lobare; apare cu frecvență egală în hemoragiile infra- și supratentoriale. Vărsăturile apar în 50% din hemoragiile cerebrale, în special în cele subtentoriale. Se datorează creșterii rapide a presiunii intracraniene, a hemoragiei intraventriculare și afectării precoce a sistemului vestibular sau planșeului ventriculului IV în hemoragiile subtentoriale. Alterarea stării de conștiență este prezentă în 40% dintre hemoragiile cerebrale, mai ales în cele cu topografie profundă. Se datorează fie interesării precoce a sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) în hemoragiile talamice și pontine, fie hipertensiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intervenției chirurgicale precoce” față de tratamentul conservator (deși sunt unele beneficii pentru hematoamele aflate la maxim 1 cm de scoarța cerebrală). Spre deosebire de hematoamele supratentoriale, cele de la nivelul cerebelului cu un volum important, ar trebui evacuate datorate compresiunii pe trunchiul cerebral și ventriculul IV [11]. Factorii care ar trebui luați în considerare în favoarea intervenției chirurgicale sunt [12]: - leziuni cu important efect de masă, edem și deviația liniei mediane cu peste 0,5 cm (fig. 5.31); - starea neurologică la prezentare; - leziuni care devin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fără factori de risc pentru apariția unei hemoragii (fig. 5.38). Pe examinarea CT simplă, MAV apare ca o formațiune spontan hiperdensă, care poate fi situată oriunde la nivelul creierului. De obicei are formă aproximativ triunghiulară, cu vârful îndreptat spre ventricul. Prin administrarea substanței de contrast, MAV va apărea net conturată, cu evidențierea arterelor nutritive și a venelor de drenaj [1]. Pe examinarea RMN, leziunile de tip MAV apar ca o zonă inomogenă de hiposemnal, cu aspect de „fagure de miere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori intra- sau periventriculare (papiloame, meningioame, subependimoame, astrocitoame); (d) tulburări de coagulare sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori intra- sau periventriculare (papiloame, meningioame, subependimoame, astrocitoame); (d) tulburări de coagulare sau trombocitare; (e) traumatisme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]