15,959 matches
-
vreme e verbul a revizita, transpunere a lui to revisit. Forma poate fi descrisă ca fiind o traducere - calc de structură (prin echivalarea prefixului și a rădăcinii visit cu vizita) sau calc semantic (prin adăugarea unor sensuri noi celor ale verbului iterativ a vizita, „a vizita din nou”) ori ca un împrumut, cu adaptare fonetică și morfologică. Noul verb a produs și un derivat în -re (pe tiparul „infinitivului lung”), numele de acțiune revizitare, dar este folosit mai ales la participiu
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
calc de structură (prin echivalarea prefixului și a rădăcinii visit cu vizita) sau calc semantic (prin adăugarea unor sensuri noi celor ale verbului iterativ a vizita, „a vizita din nou”) ori ca un împrumut, cu adaptare fonetică și morfologică. Noul verb a produs și un derivat în -re (pe tiparul „infinitivului lung”), numele de acțiune revizitare, dar este folosit mai ales la participiu: „Socialismul realist revizitat” (liternet.ro, 19.10.2010), „Brandingul personal revizitat” (wall-street.ro,18.03.2009) etc. Față de
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
persistentă, convingerea ireductibilă a unei conivențe spirituale profunde și a unei coincidențe interioare tulburătoare? Să fie oare vorba despre solidaritatea tacită, „transnațională” a poeților de pretutindeni - specia aceasta de literați mereu amenințată și mereu subversiv rezistentă - care ar găsi în verbul înflăcărat al lui Fondane argumente solide, strălucitoare și, mai ales, o încurajare nesperată pentru a continua să existe, să se lupte și să-și exercite rolul lor aparent precar și totuși inconturnabil în economia psihică și spirituală a omului modern
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
am devenit cu toții în fața agresivității unei civilizații tehnice aparent atotputernice, a unei culturi de masă pentru moment înăbușitoare, și mai ales în fața unei mentalități materialiste bornate, aparent copleșitoare? A-l citi pe Fondane, poet-filosof și poet-luptător, face bine întotdeauna, căci verbul său teribil de viu, deopotrivă profetic și cald uman, resuscită în toți cei care îl parcurg curajul de a se opune - măcar individual și discret, dar tenace - unei evoluții generale aparent ineluctabile, le dă forța de a cere, chiar a
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
Pandrea reacționează cu același nerv de exagerare: îl preschimbă pe Brâncuși într-un monstru de erudiție umanistă, ba chiar într-un stilist al limbii franceze de rangul lui Cioran. „A avut o cultură enciclopedică și o lectură imensă [...]. Brâncuși mânuia verbul cu îndemînare de mare artist, filosof și războinic. Mînuia săgeta înmuiată în venin a pamfletarului ideologic, sabia dialogului cu interlocutorul prezent, petarda aforismului, harfa șoaptei melancolice și a suspinului, artileria grea a erudiției mascate, pledoaria avocatului ciceronian, cu silogismele furate
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
cu subiect si predicat” (garbo.ro) etc. Folosită în legătură cu enunțul la persoana I, formula a ajuns să devină mai ales un mijloc de emfatizare: „Pot să afirm cu subiect și predicat...” (ziare.com). De obicei, construcția clișeizată se folosește în legătură cu verbele de declarație: a afirma, a spune, a prezenta, a explica, a promite etc. Începe însă să apară și în alte contexte: „eu vreau o anchetă cu subiect si predicat deschisă de procuratura română” (inliniedreapta. net). Faptul că expresia a devenit
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
din textele de aici conțin trimiteri tranșante. Balada sângeroasă a celor 10 părți de vorbire ale gramaticii tradiționale, a lui Gerhard Ortinau, e, printre altele, un rechizitoriu al limbii de lemn: „adjectivele s-au năpustit asupra substantivelor/ adverbele au sufocat verbele/ numeralele au luat locul unor pronume/ prepoziția și conjuncția au depus plângerile/ articolul a plecat să facă trotuarul pentru că/ interjecția s-a suit/ sinistru de tăcută/ pe/ tron” (p. 68). Cu Pantofii mei (datat 9 martie 1973), Rolf Bossert se
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
expresive ale poeziei și prozei românești, Mircea Iorgulescu subliniază, în eseurile sale, inventivitatea autorului, noutatea operei și locul ce i se cuvine în ierarhia literară. Cărțile sale de istorie și critică literară, atâtea câte sunt până acum, surprind prin acuitatea verbului critic și, evident, printr-o nouă și elegantă grilă de determinare a talentului sau nontalentului în arta de a concepe universuri imaginare. Biografia, atât cât se cunoaște, începe să se întregească cu noi și extrem de valoroase informații, note și precizări
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
cunosc câteva limbi moderne. M-am apucat, la un moment dat, să fac studii slavistice și bulgara, de pildă, am învățat-o mai întâi după un manual german de Gavriisky. Țin la dispoziția oricui, caietele, în care am început cu verbul sâm și imam (a fi) și (a avea). Am tradus din poeții bulgari, din convingerea că sunt interesanți și că cultura, arta și literatura unui popor vecin, cu care, de altfel, am trăit veacuri împreună și ne-am influențat reciproc
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
fenomenologie a iraționalului, un tărâm al misterelor pe care îl vizitează doar poeții și profeții. Amândouă lumi determină destinul omului, de a fi „despărțitor” ad imaginem Dei al luminii de întuneric, precum și vocația lui de „slujitor” al celor două. Căci verbul ebr. a despărți (badal) din versetul „și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric” (Gen., 1, 4) se mai traduce și prin ‘a sluji’. O servitute care implică nu doar somma luce preamărită de Dante și explicată astfel de o glosă
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
întrevede o babilonie care face aproape imposibilă comunicarea. Deseori, nu înțelegem ce vrea vorbitorul să spună. În fine, sub raport gramatical, se răspândește ca o molimă dezacordul. Așa-numitul acord după înțeles s-a generalizat. Persoana a treia singular a verbului ia tot mai des locul persoanei a treia plural. Pronumele de întărire și articolul genitival tind spre forma unică de la feminin singular pentru toate genurile și numerele. La originea trogloditismului lingvistic se află limba de lemn din perioada comunistă (limba
Caliban și limba română by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3438_a_4763]
-
le-a scos din câmpul observației proaspete” ( p. 236). Marcus relevă că această mirare este specifică și poetului și matematicianului: „Dar oare poetul nu face același lucru, mirându-l [se în fața unor, textul în italice din paranteză urmează în original verbul „a mira” - aici am găsit una dintre puținele erori dactilo ale volumului, o redundanță care, în fapt, exprimă o căutare stilistică] fapte intrate pentru cei mai mulți în rutină” (p. 236). Creativitatea poetului matematician devine astfel o poartă de intrare în paradigmele
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
precedent.” Prin anii ‘80 ai secolului trecut, am descoperit poezia lui Benn Panorama poeziei universale contemporane a lui A. E. Baconski. Un stil aristocrat, în care materialul straniu al poemului era clătinat în retorte rafinate, demne de un alchimist al verbului, versuri constelate de o enigmă și o stranietate care mă urmăresc și azi. Mi-a rămas în minte o strofă din poemul Sinteza, cu versurile de final ca o lovitură de ciocan dată inimilor slabe înainte de a simți cum poezia
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
ce are existența mai misterios și mai nocturn.” Întâlnindu-se cu teoria creației din estetica lui Liviu Rusu, poetul german credea că „geniul este o anumită formă de degenerare pură care declanșează creativitatea” - și cu toate astea și-a pus verbul sub flamuri naziste, printr-un paradox al spiritului care socotește normalul ca fiind abnormul. Așadar, o ființă irațională, așa cum este inclusiv poetul care se hrănește intuitiv din straturile prelogice ale existenței, cele care „adăpostesc dionisiacul și prin aceasta și puterea
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
într-o țară europeană, cei pregătiți zdravăn, morali și drepți, fără susținere politică, fără afaceri necurate și oameni pătați în spate. Interesele sînt complet cu semn schimbat. Un sistem de învățămînt adevărat pregătește indivizi liberi, cu opinii și cultură, cu verb și principii, cu spiritul competiției și al performanței strecurat aproape genetic în sînge. Avem noi nevoie de astfel de specimene? Ferească- ne Cel de Sus! În spectacolul acesta grotesc și costisitor am găsit, ca Alice spre Țara minunilor, și cîteva
Despre susținere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3467_a_4792]
-
simțului comun al unui popor care s-a născut creștin și care, iată, se încăpățânează să rămână creștin", a subliniat IPS Bartolomeu. Acesta a adăugat că expresia "e o impietate și față de limba română", existând "o gravă inadvertență gramaticală între verbul «a trece» și substantivul «neființă»". "«A trece» înseamnă mișcarea de tranziție dintr-un mediu în altul, de la o stare la alta, de la un mod de existență la alt mod de existență. Or, în cazul de față, verbul nu are și
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
inadvertență gramaticală între verbul «a trece» și substantivul «neființă»". "«A trece» înseamnă mișcarea de tranziție dintr-un mediu în altul, de la o stare la alta, de la un mod de existență la alt mod de existență. Or, în cazul de față, verbul nu are și nu poate avea obiect, de vreme ce neființa e negarea oricărui mediu, a oricărei stări, e negarea oricărui mod de existență și a existenței însăși. În neființă nu se poate trece, pentru că nu ai unde, cum și în ce
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
exact acela în care autoarea s-a făcut remarcată în primul rând ca poetă. Membră a selectului club din jurul revistei „Echinox,” alături de congeneri ca Petru Romoșan, Emil Hurezeanu sau Ion Mureșan, ea debuta chiar în 1981 cu un volum, Aduceți verbele, entuziast primit de critică (prima cronică fiind semnată chiar de Nicolae Manolescu). Avea să urmeze, doi ani mai târziu, în 1983, o a doua carte de versuri, Dimineața tinerelor doamne. E greu de crezut că, exact în această perioadă de
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
românește să ni se propună mai multe devieri de sens: „Grindina mare acoperind pietrele rotunde// Ce se transformă vara în picături/ Ascuțite, întinse...”, dovadă că traducătoarea nu cunoaște în nuanțe limba din care traduce, în rezultat confundând substantivul vară cu verbul a zbura. Într-un alt poem al aceluiași autor, dna A. O. propune traducerea prin „tovarăș pașnic de pahar”. Aș! Rusul nu s-ar fi mulțumit cu o „restrângere” atât de drastică a amplorii și viziunilor sale, pentru că poetul se
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
diletantistice este lectura atentă a primului volum de memorii ale lui Mircea Eliade în limba franceză: Fragments d'un journal (traduit du roumain par Luc Badesco, Gallimard, 1973). Una din vocabulele care revin adesea în scrisul lui Mircea Eliade este verbul a fascina, care capătă caracterul confesional la forma participială "fasciné". Am subliniat-o de fiecare dată, amintindu-mi de vechiul sfat al neuitatului meu profesor de la École Pratique des Hautes Études, eminentul seizičmiste Mr. Abel Lefranc: "Notați-vă, la lectura
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
de a fi parnasian... Și, totuși, cine va spune vreodată tragedia neputinței de a comunica gândirea, chiar dacă ai grijă să folosești cuvintele rostite de...„toată lumea”, cele din dicționare, și mai ales transformările, devierile, mutilările pe care ea le suportă devenind verb! Alung arbitrarul ca să mă exprim ca „toată lumea”, adică asocierile întâmplătoare ale cuvintelor care, mai mult decât altele, sunt supuse modelor și școlilor literare. Dar, tocmai în măsura în care acest arbitrar țâșnește din straturile adânci ale sincerității, nu ne permite el, oare, să
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
Nichita Danilov Poezia este matematica sufletului; prin forța verbului, ea ne deschide porțile tainice ale ființei și neființei, ale cognoscibilului și incognoscibilului. Matematica operează cu cifre, poezia cu sentimente, cu stările cele mai ambigue prin care trecem și atunci cînd simțim, fie și pentru o clipă, bucuria de-a
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
științei, Simion Mehedinți. A vizitat Basarabia ca să inspecteze școlile și cursurile de limba română. A intrat și la mine la un curs și anume la o grupă de neromâni. I-am dat cu câteva minute înainte unei rusoaice să conjuge verbul a se însănătoșa (sic. n.n.) "Continuați", îmi spune ministrul. Iar eu, la rândul meu îi zic rusoaicei să continue și ea cu conjugarea. Și a început: "Eu mă însăta...însătă", și cu aceasta s-a isprăvit. Iar ministrul "dar eu
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
timpuriu pentru maxima: „Uneori adevărul e mai ciudat decât ficțiunea”. 11. Împinge Keisha Blake nu se gândise niciodată că prietena ei, Leah Hanwell, avea un anumit fel de personalitate. Așa cum se întâmplă cu majoritatea copiiilor, relația lor era bazată pe verbe, nu pe substantive. Leah Hanwell era gata să facă tot felul de lucruri pe care era gata să le facă și Keisha Blake. Împreună alergau, săreau, dansau, cântau, se bălăceau, colorau, mergeau cu bicicleta, strecurau o felicitare de Valentine’s
Zadie Smith: NV by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3744_a_5069]
-
gueule) ou tu va t’faire marie-trintingner!” Într-o traducere aproximativă: „Tacă-ți fleanca sau o să pățești ce-a pățit Marie-Trintignant”, actrița, adică, și fiică a marelui regizor, ucisă de concubinul ei, cântăreț și el, Bertrand Cantat. Trintingnier este un verb inventat de OrelSan, pornind de la numele actriței, pe modelul lui indigner, a se indigna. OrelSan a crezut că scapă invocând libertatea de expresie prevăzută de Convenția europeană pentru Drepturile Omului, dar judecătorii, din nou, mai aproape de adevăr, i-au notificat
Vinovat de sexism () [Corola-journal/Journalistic/3475_a_4800]