4,259 matches
-
poate, anotimpul cel mai des evocat. Toamnă, în care „triste frunzele cad” și „vin ploi/ și vânturi grele vin”, toamna care „cântă-n surdina” sau, mai rar, poate renaște, dragă, în inimi. Sau: „E toamnă iubito și sunt / Copacul cu verdele-n berna”. Viața s-a sprijinit apăsat pe sticlă subțire a speranței și, scrie autorul, „nimeni nu poate să umble desculț/ la mine în suflet/ din cauza cioburilor rămase/ din speranțele moarte”. Așadar, pe scurt, un volum „construit” că o „lacrima
TEAR OF LOVE” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344606_a_345935]
-
buzele. Își puse rapid și încălțările, niște pantofi verzi din piele de antilopa, precum și mănușile din dantelă de aceeași culoare. Pe cap așeza o pălărie de fetru, tot verde, întreaga să ținută parcă trădă orientarea să ecologistă, amintind de un verde fraged al pădurii din zonele montane. Dezbrăca cu regret această ținută, gândindu-se că nu este adecvată pentru o cină normală, dar mai ales să meargă așa îmbrăcată pe strada până la stația de taxi și își îmbracă o fustă din
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
lacrimi din destin. Și n-am răspuns și nu am parte, Să știu "de ce " și "cum" cîte puțin. Am să adun frunze și crengi uscate , Si le voi da tăcut la toate foc. Căci voi avea de primăvară parte, Si verdele și viața își fac loc. Referință Bibliografica: ȘUNT CODRUL DESPUIAT / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1250, Anul IV, 03 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SUNT CODRUL DESPUIAT de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344679_a_346008]
-
gladiole și trandafir, prin vigoarea și bogăția florilor, ce amintesc de forma strugurilor grei. În tabloul “Vas cu liliac, margarete și anemone”, Van Gogh încearcă o echilibrare a culorilor de la albastrul ceruleum al vasului, la fundalul ceruleum cu nuanțe de verde crud și violet, la liliachiul florilor obținut din suprapuneri de roz până la violet, culminând cu floarea indigo din lateral, totul părând iluminat de galbenul crom până la oranj al florilor dispuse în partea superioară a diagonalei. Claude Monet “Lilieci sub ceruri
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
apăsătoare, închisă spre orice orizont posibil. Coperta, imaginată de Dumitru Popescu, sugerează, cu exactitate, atmosfera degajată de texte (fiecare dintre acestea este povestea unui destin), cadrul deprimant în care se desfășoară epicul, dorința vagă a eroilor de a evada. Domină verdele închis și rece, asociat cu un pământiu tern, mohorât, pe care câteva figuri geometrice, în verde pal, se proiectează oarecum stingher. Păsări negre zboară neliniștit pe cerul întunecat, mărginit, e drept, de o geană incertă de lumină. Piesele, 14 la
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
de texte (fiecare dintre acestea este povestea unui destin), cadrul deprimant în care se desfășoară epicul, dorința vagă a eroilor de a evada. Domină verdele închis și rece, asociat cu un pământiu tern, mohorât, pe care câteva figuri geometrice, în verde pal, se proiectează oarecum stingher. Păsări negre zboară neliniștit pe cerul întunecat, mărginit, e drept, de o geană incertă de lumină. Piesele, 14 la număr, sunt, în general, scurte și foarte concentrate, cu fraze clare, de mici dimensiuni. De multe
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
profet? Mai stăruie-adevărul Iisusului cel drept Purificând pe omul pâgân în înțelept Și îndemnând lichele rugându-se la zei Să ardă-n iazul morții...micimi și farisei... Perdele de zăpadă mă ning din ceruri azi Și psalmii se strecoară prin verdele din brazi; Mă plânge rugăciunea uitată-n rădăcini. E-acolo de o lume, să nu mai nască vini... Referință Bibliografică: Rugă-n rădăcini / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor
RUGĂ-N RĂDĂCINI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358804_a_360133]
-
renașteri . Dacă lucrurile se așează pe un alt ”postament” trebuie să particip și eu și vreau să înțeleg mișcarea de tăvălugire rapidă care trece și pește noi.Nevoia de a supravețui într-un mod conștient devine concretă. Dar acum freamătă verdele crud în căușul palmelor mele ... http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/ Referință Bibliografica: Cum să devenim nemuritori / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul ÎI, 26 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CUM SĂ DEVENIM NEMURITORI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358817_a_360146]
-
o coardă, Parc-ar vrea și parcă nu, Să se stingă ori să ardă. Din copaci se-nălță-n roiuri, Scâncete în mii de soiuri; Vântul trece și se pierde, Parc-ar vrea și parcă nu, Să se coloreze-n verde. Se trezește din somn vremea, Scutură și-alungă lenea; Se întind pe ramuri plozii, Parc-ar vrea și parcă nu, Să țâșnească în explozii. Iarăși mă apucă frica; De va roboti furnica Și-o să-mi spună: "Fă ca mine!” Parc-
PARC-AŞ VREA ŞI PARCĂ NU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358860_a_360189]
-
fac loc râului de munte să ajungă la mare. Ceeace dăruiesc acestea le este răsplătit însutit. Deoarece torentul care se rostogolește zgomotos în vadul lui lasă în urmă darul fertilității și al abundenței. Iarba de pe malurile lui este de un verde mai proaspăt, copacii au un frunziș mai bogat, florile sunt mai exuberante. Când căldura toridă a verii face ca pământul să fie uscat și sterp, cursul râului este marcat de un culoar de verdeață; iar câmpia care si-a deschis
LEGEA SFÂNTĂ A DATORIEI... de IONEL CADAR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358915_a_360244]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE NOAPTE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 471 din 15 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului de noapte. Oasele cuvintelor au început să trosnească și liniștea surdă bea din verdele crud, pe tâmplele munților venit-au cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre se-mpletesc în visele florilor cu
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
grai, de port și strachina de lut De lingura de lemn stăpână, Tânjesc la moștenirea ce-am avut La coasa grea ce o țineam în mână. Mă sting încet de dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia înflorată ce-o purtam. Miros de roade putrede
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Semeț peste un pisc de vreme privesc în jos, zăresc trecutul, o pajiște, un verde de smarald. Croiesc cu aripi drumul falnic, destinul îl curbează-n spirală, răscruci cu cedri sunători, ce plâng cu-al lacrimii suspin, privind la frunza lor cuprinsă-n vânt. Un arc de luna se arată, e prins într-un alai
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]
-
cum se aude vocea liniștii.E dulce că o atingere de clopot ce se prelungește dincolo de minte.Asta am descoperit privind un copac.Mergeam fără țintă și mi-am zis ”stop”. Soarele se frunzărea în fața mea .Vântul se alinta prin verdele atârnat de ramurile viguroase .Privirea mea se posterna în fața frumuseții lui.A venit noaptea și că ziua în oglindă mă fermeca conturul frunzelor în cerul șters. Griul neuniform se adâncea pe brațele vânjoase și turbioanele minții s-au odihnit oprindu
VOCEA LINIŞTII de DALELINA JOHN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359065_a_360394]
-
poeți români contemporani, s-a născut în 29 martie 1941, la București. În 1961 s-a căsătorit cu poetul Adrian Păunescu cu care are doi copii, Ioana și Andrei. “N-aș fi putut speră, copac al vieții,/ să-mi duci verdele crud din primăvară/ pulberi și flori ce tandre adiară/ spre alt final decât cel al blândeții// blând tu în tot și-n fiecare frunză/ duios că pasărea ce vrea să moară/ de ea văzut în ultima ei oară/ miraculoasă masă-ntinsă-strânsă
CONSTANTA BUZEA, UNUL DINTRE CEI MAI MARI POETI ROMANI CONTEMPORANI, A PLECAT IN CERURI, LANGA ADRIAN PAUNESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359073_a_360402]
-
februarie 2013 Toate Articolele Autorului Am rostit cuvântul în amvonul pădurilor de paltin ascultând lemnul până-n fibra viorii. Fiecărui copac i-am șoptit sunetul adăugat în auz chiar dacă limba nu era coaptă și nu va vorbi niciodată. Conjur frunza și verdele înalt sunetul inimii să însemne părți uscate rupte de tăcere pe umăr lângă bărbie puse. Din trupul subțire fără așchii pe care lumina alunecă deasupra cutiei cu întuneric, cântecul mângâie inimi flămânde. La sărbători unde îngerii petrec bucuria și durerea
LEMNUL VIORII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359276_a_360605]
-
Genele grele și întoarse dădeau ochilor o formă amețitoare. Tenul creol și mat și obrazul oval erau de o frumusețe divină. Gropițele din obraji dădeau un farmec irezistibil chipului ei. Iar ultima frumusețe desăvârșită, amețitoare, erau ochii ei de un verde ireal, strălucitor. Acesta era tabloul care se lăsa privit atunci când mergea pe stradă, sau prin piață, sau când scotea cele două capre la păscut pe marginea șoselei. Hayfa l-a ascultat pe Omar, a tăcut puțin încurcată, și într-un
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
Hayfa apăru în uralele zgomotoase ale mulțimii. Îmbrăcămintea ei era de vis. Rochia lungă verde din atlas lucitor care-i contura cu fidelitate trupul dăltuit se potrivea perfect cu cerceii, dar mai mult decât orice, cu ochii mari de un verde adânc. Și pantofii din năbuc negru aveau un buton verde din atlasul rochiei, totul arată frumusețea desăvârșită, fără egal. Când a coborât treptele înspre sală, publicul s-a ridicat în valuri. A rămas și ea înmărmurită, cu toate acestea a
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ET IN ARCADIA EGO Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Undeva, cândva, la o margine a bărăganelor, o copilă, cu ochii rotunzi ca niște bumbișori, privea din verdele câmpiei la semeața înfățișare albastră a munților ce se profilau departe în zare și de care se simțea atrasă irezistibil și gândea cum e să zbori între verde și albastru, Era acolo, parcă de la începuturi și, cu urechea trează, prindea
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
a bărăganelor, o copilă, cu ochii rotunzi ca niște bumbișori, privea din verdele câmpiei la semeața înfățișare albastră a munților ce se profilau departe în zare și de care se simțea atrasă irezistibil și gândea cum e să zbori între verde și albastru, Era acolo, parcă de la începuturi și, cu urechea trează, prindea torsul cunoscut al unui tractor, unul special, numai al ei, care-i aducea seninul pe față, pentru că numai acolo simțea acea iubire profundă de tot și de toate
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
mei ” : „Iubirea am simțit-o-ntâi/ în pâinea de pe masă/și-n glasul mamei, grijuliu/ce mă striga prin casă.” și unde, cu siguranță, cei mai mici decât ea o chemau dulce: dădico!. Pentru că și pâinea aceea venea tot din verdele dăruit al câmpiei privegheat de albastru, pentru că acolo, în taina grădinii se creștea primăvara, adică ea: „..o primăvară plina de mister / Pe câmpuri, în livezi și prin păduri. /Mă-mpodobesc cu flori de măr: Tu, verde drag, iar inima îmi
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
mâinile tale mereu dăruinde.” și căreia îi va păstra o recunoștință profundă peste ani. Acolo Ioana Dobre se afla în ținutul de legendă al fericirii și , cu siguranță, poate spune acum “Et in Arcadia ego.”. Între pământ și cer, între verde și albastru în ținutul acela ferice se zămisleau speranțe, speranțe ce vor răbufni ca niște furtuni verzi și albastre prin mări de cuvinte, fiindcă Dumnezeu, în marea Sa milostenie, i-a dăruit acelei copile de odinioară lumina sa și a
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Tonalitati > INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului PREFATA „Două lucruri îmi umplu sufletul cu veșnic nouă și crescândă admirație și venerație, cu cât mai des și
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
face decât să predispună cititorul la o trăire emoțională profundă. Sensibilă, deținătoare de rezerve spirituale, poeta caută „semne” în tot ce o înconjoară, semne care să o ducă spre adevărul ființei, spre adevăratul scop al existenței. Volumul de versuri „Între verde și albastru,” purtând semnătura poetei Ioana Voicilă Dobre, semnifică spațiul în care „domnește sufletul” - suflet care are parte de clipe nenumărate de fericire dar și de multe răscruci ce pândesc rătăcirea...Poeta Ioana Voicilă Dobre își duce existența oscilând între
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
neclare, misterioase ale unui spațiu imaginar. Fire curioasă „autodidact”, iubește slova, cartea, dreptatea și adevărul. Mereu surprinzătoare și plină de optimism afirmă că este în continuă grabă să prindă „clipa în poezie.” Vă recomand cu căldură volumul de versuri „Între verde și albastru”, volum în care își face loc „un univers al esențelor” și în care vă veți regăsi trăirile de fiecare zi. Valentina Becart-25 ianuarie 2010 Referință Bibliografică: INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]