2,335 matches
-
celor susținute de numeroși autori comuniști, punctul în jurul căruia pivotează totul ar consta în recunoașterea unei opoziții ireductibile între bogăție și sărăcie, aceasta din urmă fiind adesea ridicată la rangul de virtute. Fiecare își mărturisește neputința de a regăsi prima verigă a lanțului, dar toți se situează pe făgașul a ceea ce istoricul Gîrard Walter numește „eforturile disperate ale omenirii în vederea atingerii idealului justiției supreme”. Sunt enumerate anumite comunități evreiești - esenienii din secolul I î.I.H. - și creștinii, utopiile din Grecia antică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din secolul al XIX-lea. Ea se află în centrul structurării mișcării socialiste în jurul Internaționalelor socialiste. și dacă Lenin* se opune marxiștilor ortodocși care nu cred că revoluția este posibilă în țări democratice și industrializate, el consideră Rusia ca fiind „veriga slabă” a lanțului imperialist care va duce în mod ineluctabil la izbucnirea unei revoluții în Europa. De-abia a triumfat revoluția din Octombrie*, abia s-a încheiat primul război mondial, și un val revoluționar străbate Europa. Tensiunile generate de război
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
valorilor și a intereselor sursa evoluțiilor sociale? Intuim, în schimb, ce putea aduce o astfel de antropologie socială proiectului de aservire a societății. Trebuie să admitem însă, și asta în apărarea lui Marx, că acestei mecanici intelectuale îi lipsește o verigă decisivă, adusă de Lenin: o teorie a organizării* revoluționare, piesă intermediară între doctrina marxiană a revoluției și proiectul de reconstrucție integrală a societății. Nu că Marx ar fi fost indiferent față de chestiunea grupării și a autonomiei comuniștilor; el i-a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și național și internațional, spre a măsura starea raportului de forțe la un moment dat, între puterea în exercițiu și revoluționari. Dacă această „corelare a forțelor” - cum va spune Stalin* - este favorabilă și cere ofensiva, trebuie aleasă, în lanțul situațiilor, veriga cea mai slabă și concentrate asupra ei toate forțele cu putință, până când aceasta cedează. Astfel, încă din 1914, Lenin estimează că Rusia este veriga cea mai slabă a sistemului imperialist. Din martie 1917, el recunoaște aici o situație revoluționară și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a forțelor” - cum va spune Stalin* - este favorabilă și cere ofensiva, trebuie aleasă, în lanțul situațiilor, veriga cea mai slabă și concentrate asupra ei toate forțele cu putință, până când aceasta cedează. Astfel, încă din 1914, Lenin estimează că Rusia este veriga cea mai slabă a sistemului imperialist. Din martie 1917, el recunoaște aici o situație revoluționară și își conduce partidul în consecință, utilizând cu un succes fulgerător toate contradicțiile țării, către toamna lui 1917. O dată ajuns la putere, el pune la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
compatibile cu menținerea statu-quoului și care trebuie avute în vedere fie în sine, fie prin compromis. Greșeala rezidă în faptul că nu observă că solicitările succesive, departe de a fi restrânse și rezultatul unor nemulțumiri specifice, nu sunt altceva decât verigi dintr-un lanț la capătul căruia se află răsturnarea statu-quoului. Concilierea politicilor antagoniste pe baza principiilor legale sau morale, ori prin negociere diplomatică este, într-adevăr, marea provocare la adresa unei diplomații care operează de ambele părți în limitele recunoscute ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
53 3.2.1. Particularitățile învățării motrice 55 3.2.2. Etapele învățării motrice - etapele învățării tehnicii sportive 57 3.3. Aspecte particulare ale procesului de învățare a tehnicii probelor de aruncări 61 3.3.1. Mecanismul de bază și veriga principală -conținuturi ale învățării în pregătirea tehnică 61 3.3.2. Greșeli frecvente în învățarea tehnicii probelor de aruncări 65 3.4. Metode de învățare 70 3.4.1. Sistemul metodelor de învățare a tehnicii 70 3.4.2. Metoda
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de reunire a unui număr de părți simple ale deprinderii complexe, care au fost exersate anterior separat. Din punct de vedere al conținutului acțiunii, distingem următoarele: * un element complex se descompune în părți simple, iar fiecare parte simplă constituie o verigă din deprinderea complexă; * părțile simple sunt prezentate prin metodologia de predare a părților simple; * asamblarea, parțială sau totală, trebuie realizată cât mai repede posibil. Asamblarea se deosebește de formare, deoarece în procesul definit de noțiunea de asamblare, fiecare parte este
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
în cercetare, prin care să stimulăm intervenția factorilor adecvați de mediere ( legarea experienței anterioară de rezolvare cu cerințele sarcinii noi). 3.3. Aspecte particulare ale procesului de învățare a tehnicii probelor de aruncări 3.3.1. Mecanismul de bază și veriga principală - conținuturi ale învățării în pregătirea tehnică Mecanismul de bază al procedeului tehnic reprezintă succesiunea logică de acte motrice, obiectiv necesare, în vederea efectuării eficiente a acestuia. Acesta trebuie înțeles ca un sistem de factori (spațiali, temporali, dinamici și energetici), aflați
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Acesta trebuie înțeles ca un sistem de factori (spațiali, temporali, dinamici și energetici), aflați în strânsă corelație, care determină o eficiență crescută acțiunii motrice (Mihăilescu, L., Mihăilescu, N., 2006 pag. 279). În tabelul 7 am prezentat mecanismul de bază și veriga principală la cele trei probe de aruncări, conform autorilor citați. Fiecare aruncare cuprinde elemente tehnice diferite în cadrul mecanismului de bază. Noi am sintetizat elementele tehnice pe fiecare aruncare, suliță, disc, așa cum sunt prezentate în tabelul 8. Fiecare aruncare cuprinde elemente
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
cadrului didactic; * nivelul de pregătire a colectivului de elevi, dar și al fiecăruia dintre ei; * structura personalității elevului; * formarea unei imagini corecte a atacului sau acțiunii ce urmează a fi învățate; * stăpânirea mecanismului de bază al mișcării; * însușirea corectă a verigii principale a acțiunii motrice respective; * inducerea motivațiilor învățării. Odată cu folosirea instruirii programate din ce în ce mai mult nu numai în scopuri experimentale, ci și ca un mod independent de instruire, discuțiile destul de aprinse cu argument “pro” și “contra” s-ar părea că au
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
din diferite activități. Pe lângă aportul de substanțe nutritive, vegetația contribuie și la refacerea structurii solului, a capacității de filtrare și sedimentare, la creșterea activității microflorei și microfaunei solului ce duc în final la ameliorarea fertilității solului și la refacerea unor verigi importante din circuitul diferitelor elemente în natură. Funcția de protecție climatică este exercitată de toate spațiile verzi sub diferite aspecte: moderarea amplitudinilor și a variațiilor termice, micșorarea vitezei vântului, ameliorarea umidității aerului; ameliorarea intensității radiațiilor solare. Modelarea amplitudinilor și a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ele); 3.3.1. Structurile ierarhic liniare Se fundamentează pe trei principii: principiul ierarhiei, care indică faptul că omul ocupă un loc strict delimitat în structura respectivă, că el se încadrează într-un lanț de comandă format din mai multe verigi în care subordonările sunt precis stabilite; principiul diviziunii muncii precizează activitățile, acțiunile, operațiile pe care trebuie să le execute omul, conferindu-le un anumit „loc” în structura organizației; principiul permanenței indică faptul că atribuțiile și legăturile dintre participanți, odată fixate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest model organizațional este specific organizațiilor militare. De asemenea, el este frecvent întâlnit în organizațiile religioase, în cele polițienești și a diferitelor servicii civile. Principala problemă care se pune în cazul structurilor în linie este, desigur, cea a numărului de verigi (niveluri ierarhice) pe care le conține sau trebuie să le conțină lanțul organizațional. Din acest punct de vedere, constatăm că, în practică, unele organizații utilizează structuri liniare cu puține niveluri ierarhice (binivelare, trinivelare), în timp ce altele sunt organizate pe principiul prezenței
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
financiară, altele de natură administrativă, altele de natură psihosocială, asupra cărora intenționăm să stăruim mai mult. Printre avantaje am putea enumera: simplitatea ei, din care, ca un efect important, va decurge economicitatea ei; un grad mai mare de stabilitate a verigilor lanțului; o cunoaștere precisă a lor de către fiecare individ, ceea ce va permite disciplinarea comportamentului subalternilor, care se vor adresa întotdeauna aceleiași persoane ce întruchipează în ochii lor autoritatea supremă; se creează posibilitatea și condițiile optime pentru procesul luării deciziilor, acestea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
extensie și profunzime; în sfârșit, cunoașterea anticipată a obligațiilor, recompenselor, legăturilor dintre oameni, care au o anumită stabilitate, contribuie la creșterea atașamentului față de organizație. Dezavantajele sunt în strictă dependență de lungimea liniei ierarhice. Când aceasta este suficient de lungă, cu verigi numeroase, apar condiții favorabile pentru tulburarea procesului comunicării. Astfel, pot interveni erori în transmisie sau recepție, deformări ale conținutului informațional, pierderi de informație și mai ales de timp. Structura presupune o oarecare rigiditate, în sensul că întotdeauna o informație trebuie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în grupul învecinat. În felul acesta se creează posibilitatea ca forurile înalte de conducere și decizie să fie încărcate cu rezolvarea unor probleme secundare, ce cu ușurință ar putea fi rezolvate la alte niveluri intermediare. Totodată, poate să scadă prestigiul verigilor intermediare, care devin, în anumite situații, doar simple verigi de transmisie. Se favorizează o disociere între conducere, care devine în acest caz „creierul” organizației, și executanți, care devin „brațele” organizației. Un alt fapt care ar putea îngreuna funcționalitatea acestor structuri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca forurile înalte de conducere și decizie să fie încărcate cu rezolvarea unor probleme secundare, ce cu ușurință ar putea fi rezolvate la alte niveluri intermediare. Totodată, poate să scadă prestigiul verigilor intermediare, care devin, în anumite situații, doar simple verigi de transmisie. Se favorizează o disociere între conducere, care devine în acest caz „creierul” organizației, și executanți, care devin „brațele” organizației. Un alt fapt care ar putea îngreuna funcționalitatea acestor structuri este următorul: conducătorul direct ar trebui să posede un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a urmări realizarea lor. Taylor consideră că într-o întreprindere industrială opt funcții sunt importante: asigurarea disciplinei, calcularea timpului, instruirea, calcularea plății, întreținerea, controlul, reglarea, promovarea. El fixează apoi de o parte muncitorul, de cealaltă conducerea, iar între ei, ca verigă intermediară, acest „șef complet”, însă „divizat” în funcții specializate și realizate de persoane diferite. În final, un muncitor intră în contact cu opt persoane diferite, iar prin intermediul acestora cu directorul (vezi Taylor, 1957). În figura 11.5 redăm grafic (apud
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de structură funcțională așa cum a fost el schematizat de prietenul și discipolul său Gilbreth. Fig. 11.5 Structurile funcționale se bazează pe două principii: principiul divizării funcțiilor de conducere, care sunt apoi atribuite mai multor persoane; principiul limitării numărului de verigi intermediare în plan ierarhic și înmulțirii lor în plan orizontal. În literatura de specialitate se precizază că structurile funcționale sunt rareori întâlnite în practică, de aceea ele ar avea doar un interes istoric și teoretic (Olteanu, 1969, p. 62). După
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Pornind de la această idee, Likert schițează o structură organizatorică bazată pe principiul asocierii și integrării grupurilor între ele la diferite niveluri ierarhice. Este vorba de o structură ierarhică bazată pe grupuri suprapuse, legătura dintre ele realizându-se prin intermediul așa-ziselor verigi de legătură, adică a acelei persoane care face parte din mai multe grupuri deodată, din grupul său, dar și din grupul imediat superior („pinionul” de legătură dintre grupuri). Liderul unui grup nu-și poate executa suficient de bine sarcinile sale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de altă parte, valoarea lui, faptul că în deciziile șefilor superiori trebuie să se țină seama și de ceea ce spune el. Așadar elementele importante pe care pune accentul Lickert sunt, pe de o parte, comunicarea efectivă între membrii grupurilor, prin intermediul verigii de legătură, iar pe de altă parte, legăturile interpersonale ce se pot stabili între membrii diferitelor grupuri. Iată cum este redată grafic această structură organizatorică. Fig. 11.7 Aplicarea unei asemenea structuri organizatorice ar duce, după Likert, la obținerea următoarelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupului. Însă structura organizatorică propusă de Likert nu este lipsită de inconveniente. Unele dintre cele semnalate mai înainte la structurile liniare rămân valabile și aici. Problema care se pune în noua structură este aceea a influenței pe care o are „veriga de legătură” asupra vârfului piramidei. Unii autori au constatat că ea este foarte slabă, ceea ce determină constituirea la subordonați a unei atitudini defavorabile față de proprii lor șefi. La aceasta s-ar putea adăuga și un alt fenomen: faptul că „veriga
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
veriga de legătură” asupra vârfului piramidei. Unii autori au constatat că ea este foarte slabă, ceea ce determină constituirea la subordonați a unei atitudini defavorabile față de proprii lor șefi. La aceasta s-ar putea adăuga și un alt fenomen: faptul că „veriga de legătură” are o poziție oarecum dublă în scara ierarhică ar putea conduce la punerea acesteia într-o situație destul de dificilă: fie la suprasolicitarea ei de ambele grupuri, într-o asemenea măsură încât este greu de făcut față în mod
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
excesivă a structurilor organizatorice nu reprezintă soluții eficiente. Când vorbim de flexibilitatea structurilor avem în vedere în principal dinamismul echilibrat al structurilor, condiționat și necesitat de cerințele progresului social și tehnic. Suplețea structurilor decurge din numărul de niveluri ierarhice, de verigii ale lanțului organizațional. Din acest punct de vedere, unele structuri dispun de un număr mare de niveluri ierarhice, cel mai adesea inutile, fapt care le face greoaie, mult prea încărcate, în timp ce altele dispun de un număr de niveluri ierarhice strict
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]