5,221 matches
-
îmbolnăvește și nimeni altcineva nu va reuși să-l înlocuiască. Exista la acest om de o rară erudiție un respect condescendent pentru interlocutorii lui de marcă. După o emisiune dedicată lui Celibidache, despre care Iosif discutase cu soția genialului dirijor, Veronica conchidea: „Sigur, știm ce om deosebit a fost Sergiu Celibidache, matematician, dirijor, compozitor. Ceea ce spune soția lui despre el, face parte din farmecul interviurilor din care aflăm amănunte din viața marilor artiști. Eu însă l-am urmărit mai mult pe
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Iosif Sava. Era fericit că poate împărtăși publicului admirația lui personală pentru Celibidache. Am admirat generozitatea și delicatețea cu care punea întrebări și aștepta răspunsurile. Am văzut în el modestia și umilința omului care se consideră obișnuit în fața geniului Celibidache.” Veronica Pavel Lerner are puterea de-a se transpune complet în lumea ficțională la care se raportează, cu o angajare totală, după cum ea însăși recunoaște, afirmând:” atunci când sunt în poziția de consumator de artă, ca spectator sau cititor, intru complet în
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
marele pianist s-a aflat în România că i-au fost amputate degetele, zvon care produsese stupoare în lumea muzicii. După 30 de ani, la Montreal, numele pianistului este anunțat ca făcând parte din juriul unui concursul de pian și Veronica nu ezită să-l contacteze. Va afla din fomulările lui eliptice că, el nu rezistase regimului comunist din China, unde “i s-au dat munci destinate distrugerii dexterității degetelor. Și. I s-a distrus? Da, în mare parte, din nenorocire
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
de unde a putut să călătorească spre Canada, dar însoțit de un medic, care îngrijindu-i mâinile nu putea crede că odată profesorul acesta fusese un solist al clapelor, încă unul de înaltă valoare. Simțind că lucrurile nu puteau rămâne așa, Veronica scrie povestea “Pianistul”, tradusă în engleză și pusă în circulație online; astfel narațiunea aceea face ocolul mapamondului, stârnind o impresie extraodinară. În China ea va fi cunoscută și se vor găsi și sponsorii care să susțină realizarea unor CD-uri
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
de a transfera discurile de vinil cu concertele pianistului pe youtube, pentru a fi pe mai departe ascultate de pe internet în lumea întreagă. Iată ce face adevărata prietenie, dezmărginind frontiere, redând unor personalități frustrate dreptul lor legitim la notorietate. Astfel, Veronica se simte și ea mândră de o asemenea izbândă, căci ”nici distanțele, nici naționalitatea și nici timpul nu au granițe într-o prietenie născută din pasiunea pentru muzică”. Pentru intelectuala care a respirat din evlavia amintirilor pe care sculptorul Nicăpetre
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
un alt capitol de evocare. Pe Ana Blandiana o admiră pentru textele publicate în revista “Contemporanul” la rubrica “Antijurnal” și nu ezită să o invite la o întâlnire în Cișmigiu spre a-i mărturisi admirația. Ce încântare ar fi trăit Veronica să o asculte după 1962 în seminariile de la Facultatea de Filologie din Cluj, unde eu cu Ana eram colege de grupă și avea în intervențiile ei mereu o nuanță mai rafinată în interpretare decât oricare dintre colegii ei? Și totuși
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
colegii ei? Și totuși colega mea Ana Blandiana, tocmai pentru că este atât de inteligentă și plină de talent, a rămas modestă, dezarmant de apropiată, deși este incontestabil vedeta anului nostru de filologi. Cei doi copii în plină formare, Toma și Veronica, purtați pe la casele de creație, tot mamei lor îi datoresc și întâlnirea cu pianistul Dan Grigore, iar colegiaritatea de catedră cu soția lui Mircea Iorgulescu face de neuitat prânzul luat la Paris cu criticul literar care a surprins fenomenul literar
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Categoria Diplomație publică Câștigător: Matei Vișniec Premiul a fost înmânat de către Constantin Chiriac, director general al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, Președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și membru al Juriului Național (categoria Diplomație publică), poetei Carmen Veronica Steiciuc, Directorul Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava. Categoria Memorie și istorie Câștigător: Andrei Muraru Premiul a fost înmânat de către istoricul Mioara Anton, membră a Juriului Național (categoria Memorie și istorie). Categoria Jurnalism Câștigător: George Onofrei Premiul a fost înmânat de către
Campania OAMENII TIMPULUI 2015 și-a desemnat câștigătorii! () [Corola-blog/BlogPost/339313_a_340642]
-
și poetul Lucian Blaga înregistrează sensul marilor iubiri roditoare de creații unice, fundamentale, precum cea dintre Dante și Beatrice, Faust și Margareta, la care trimit chiar unele versuri astfel inspirate, sau aceea care l-a legat pe Mihai Eminescu de Veronica Micle. Autoarea însăși, care mărturisește că intrase în această “poveste” cu o oarecare reticență, ajunge să trăiască împreună cu cei doi protagoniști convingerea fermă că iubirea și creația sunt absolute și strâns legate, deasupra tuturor experiențelor umane. De altfel, replicile care
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
tristețe și l-a trezit, simțind că noua femeie, intră încet în sufletul lui ca o nălucă: “Astăzi ea mă înconjoară,/ astăzi eu blestem și fug./ A mea inimă fecioară/ N-a primit-Azi nu voi jug.” Dar poetul se înșela. Veronica Micle pătrundea în sufletul lui încet-încet ca o necunoscută himeră. După trei luni, Veronica Micle părăsi Viena, lăsându-l pe studentul Eminescu dezamăgit. Nemaiavând bani și neinteresându-l examenele, rătăcitul sentimental se lipsi de examenele pe care trebuia să le
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
ca o nălucă: “Astăzi ea mă înconjoară,/ astăzi eu blestem și fug./ A mea inimă fecioară/ N-a primit-Azi nu voi jug.” Dar poetul se înșela. Veronica Micle pătrundea în sufletul lui încet-încet ca o necunoscută himeră. După trei luni, Veronica Micle părăsi Viena, lăsându-l pe studentul Eminescu dezamăgit. Nemaiavând bani și neinteresându-l examenele, rătăcitul sentimental se lipsi de examenele pe care trebuia să le dea și se întoarse în țară , dezamăgind atât pe taică-său cât și pe
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
te mira, frațioare, de această schimbare. Vei intelege, când vei afla că Amor, zeul atotputinte, mi-a cuprins inima, și fără să vreau sunt sclavul lui.” Dacă atât de mult îl robise acestă ființă, nu putea să fie alta decât Veronica Micle, care-i rămăsese în minte de la Viena. Așa se face că poetul părăsește Berlinul și în august 1874 intra în țară cu conștiința efemerității strădaniilor de studii din ultimii cinci ani, fără titlul de stat, dezamăgindu-l pe Maiorescu
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
Dna Burlă , azi Poni, câteodată, de tot rar, la Dna Micle , pe care Eminescu o știa încă din timpul petrecut la Viena. El ținea dar să fie totdeauna “spelcuit”...” Intrând ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Iași , ajungea la Veronica Micle , prin soțul ei care era rectorul Universității. Miron Pompiliu, secretarul Universității, îl ținea la curent cu Veronica, fiind și confidentul ei. De multe ori în vizită venea cu el și Mihai Eminescu, care o admira pe frumoasa soție, discutau
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
timpul petrecut la Viena. El ținea dar să fie totdeauna “spelcuit”...” Intrând ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Iași , ajungea la Veronica Micle , prin soțul ei care era rectorul Universității. Miron Pompiliu, secretarul Universității, îl ținea la curent cu Veronica, fiind și confidentul ei. De multe ori în vizită venea cu el și Mihai Eminescu, care o admira pe frumoasa soție, discutau, schimbau păreri despre poezii, și, când avea ocazia de a rămâne singur cu ea, îi fura și câte
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
poezii de dragoste, închinate Veronicăi. Pe o filă din “Amartalon sotiria”, manuscris popular din colecția sa, procurat de la botoșeneanul Costache Vasiliu, poetul și-a însemnat, cu cerneală violetă, momentul fatal când și-a dat seama că o iubește puternic pe Veronica Micle. Ea îi dăruise flori, și poetul în cerul fericirii sale, o asemuia madonelor rafaelice.: “Ziua de 4/16 fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
seama că o iubește puternic pe Veronica Micle. Ea îi dăruise flori, și poetul în cerul fericirii sale, o asemuia madonelor rafaelice.: “Ziua de 4/16 fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea mi-a dat flori albastre pe care le voi ține în toată viața mea”. Cartea cu pricina a fost cerută de Mozes Gaster și Eminescu a șters însemnarea intimă, trecând
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
mult o iubește. Petru Rezuș o descrie astfel pe femeie în acestă perioadă: “Femeia era excepțional de frumoasă în acei ani. Poate forma nasului umbrește ușor gingășia chipului ( ne referim la fotografia din atelierul lui Nestor Heck din Iași, când Veronica avea 19 ani, 1869)- altcum, are un păr bogat și superb, mai mult castaniu decât blond, urechile puțin îndepărtate de cap cu loburile fără rotunjime, lipite de obraz. Nu este nicidecum voluminoasă; nici mai târziu în 1888 nu va fi
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
aflase și începuse bârfele. Alteori recurge la proiecte de teatru și în scenele istorice, eroinele lui au fizicul Veronicăi, colindând Suceava și Iașii medievali, iar îndrăgostiții declamă propriile pasiuni. Pe manuscrisele eminesciene apar încercări de a desena din memorie pe Veronica Micle și jocuri de cuvinte din semnele grafice ce compun onomastica poetei, prin schimbarea ordinelor literelor, alcătuiește ingenioase familii de nume: Veronica, Acinorev,iubit prieten, Verona, Anorev, Aronev, Aquinora, Aquinore, Irena, Aroniqua, Enorvica, Vicenora, Acivrone, Civraneo, Neocivra, Vranceora, Norviace, Narvioce
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
Iașii medievali, iar îndrăgostiții declamă propriile pasiuni. Pe manuscrisele eminesciene apar încercări de a desena din memorie pe Veronica Micle și jocuri de cuvinte din semnele grafice ce compun onomastica poetei, prin schimbarea ordinelor literelor, alcătuiește ingenioase familii de nume: Veronica, Acinorev,iubit prieten, Verona, Anorev, Aronev, Aquinora, Aquinore, Irena, Aroniqua, Enorvica, Vicenora, Acivrone, Civraneo, Neocivra, Vranceora, Norviace, Narvioce, Vreona, Voerna, Vanoer, Arnoev, Aernoev, Aornev. Lângă manuscrisul poemului “Rugăciunea unui dac”, Eminescu adresează spontan chemarea: Verena! du! De asemenea în Kamadeva
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
propria lui făptură în poezie iar pe marginea foii compune anagrama Uxe Nime care răsturnată dă Eminescu: “Părul negru, chipul oacheș,/ Și obrazul arămiu,/ Ochii mari se uit cu sete,/ Lucesc negri, moale, viu.” Henrieta insinuează că legăturile poetului cu Veronica Micle au început de la Viena ( și este adevărat n.n.), ba chiar că de pe atunci ea îl “turmenta” pe Mihai, pentru că acesta s-a fotografiat la Viena numai pentru “ hatârul” ei. Este adevărat că s-a păstrat o versificare a lui
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
pe Mihai, pentru că acesta s-a fotografiat la Viena numai pentru “ hatârul” ei. Este adevărat că s-a păstrat o versificare a lui Eminescu “O dată te văzusem”, o dată însemnând Viena, iar “adoua oară” ar însemna Iașul. Eminescu devenise și pentru Veronica “un vânător de talente.” În familia Micle se făcea și muzică, dar mai ales se făcea literatură. Veronica Micle era o bună versificatoare. Dar pe vremea aceea, poeziile Veronicăi nu atinseseră corzile unei adevărate arte. Poeziile ei nu erau mai
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
păstrat o versificare a lui Eminescu “O dată te văzusem”, o dată însemnând Viena, iar “adoua oară” ar însemna Iașul. Eminescu devenise și pentru Veronica “un vânător de talente.” În familia Micle se făcea și muzică, dar mai ales se făcea literatură. Veronica Micle era o bună versificatoare. Dar pe vremea aceea, poeziile Veronicăi nu atinseseră corzile unei adevărate arte. Poeziile ei nu erau mai prejos de ale Matildei Cugler-Poni. Deși colaborase cu poezie și proză le reviste ca “Noul curier roman” sau
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
poeziile “Fugi îți zic” și “În zadar” lui Iacob Negruzzi să le publice în “Convorbiri literare” .Lui Eminescu i-a produs o mare bucurie publicarea acestor poezii, destinul ei literar, împletindu-se cu destinul literar al poetului. Între anii 1875-1877, Veronica Micle va publica în “Convorbiri literare” 55 de poezii dintre care menționăm pe cele legate de destinul ei cu al lui Eminescu: “Când îmi plec”, De-ai ști...”, “Fugi...”, Ar fi destul...”, “Singură”, “Pe ceruri...”, “Ai plecat...”, “Și pulbere, țărână
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
meu cel gingaș și mititel, și nu te-i supăra că nu-ți scriu imediat, nici că nu-ți scriu mult. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care-l cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu ești regina stelelor din cerul meu și regina gândurilor mele...” Deci Eminescu în acest an 1882 încă lucra intens la Legenda Luceafărului
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu ești regina stelelor din cerul meu și regina gândurilor mele...” Deci Eminescu în acest an 1882 încă lucra intens la Legenda Luceafărului. Pe cerul lui de Luceafăr, Veronica era „regina stelelor, graziosa, graziosissma donna.”. Amândoi poeții populau cerul nopților, el Luceafărul, ea regina stelelor. Pe 17 aprilie 1882 îi comunica faptul că „lucrarea mea e sfârșită și n-am decât s-o copiez...” El se mută pe Podul
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]