13,100 matches
-
răcoarea și seva de care au nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din zare. Munți goi de verdeață, impresionanți în măreția lor apăsătoare și întunecată, pe care stânci verticale stau sculptate de vânt ca armatele în poziție de atac. Și în depărtări, mici tornade se ridică din nimic, se învârtesc si se destramă într-un dans unduit, stafii de pulbere gata să bântuie orizontul. Uiți atunci că există autostrăzi
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
în fiecare an. Clujul, se pare, are mult mai multe alte priorități! Dominic și verișorul său Radu Stanca, fost-au două flori pe altarul foii de scris. Două flori împădurind timpul în veșmânt de tainică amintire. Două flori - bisturiu tăind vertical două vieți. Două flori - unde de râu, balsam mângâietor. Două flori, cu har și dar. Un adevăr contrazis de-această reflecție, deloc de neglijat: „Darul scrisului îl au mulți; harul scrisului îl au puțini”. (Dominic Stanca). Da, Radu și Dominic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
sociale și trecerii de la o etapă inferioară la cea superioară (mai calitativă); al continuității procesului evolutiv uman intersectat cu valorile morale, spirituale, intelectuale și, nu în ultimul rând, cu supremul scop al existenței umane - Idealul Național care menține pe pozitie verticală o națiune demnă de a fi. În subiectul prezent, Virgil Mândâcanu vine mereu cu un șir de teorii și argumente științifice care, cu certitudine, ne demonstrează că arta educației nu se poate afirma în mod calitativ și autentic, și nu
Renumitul Profesor basarabean Virgil Mândâcanu – la vârsta marilor realizări şi împliniri spirituale [Corola-blog/BlogPost/92780_a_94072]
-
București; Anca Cernea, Fundația “Ioan Bărbuș”; Doina Jela, redactor Curtea Veche Publishing. Cartea de față are menirea de a facilita înțelegerea unei experiențe extrem de dureroase și profund personale, experiență traversată vreme de patru decenii de către unul dintre oamenii cei mai verticali, un om care s-a stins într-o cunoaștere imperfectă - Viorel Baciu, victimă a comunismului. Cartea are ca scop restituirea (fie și numai parțială, fie și numai simbolică) a unui destin confiscat, în cuvintele autoarei, Miorița Baciu Got. Într-un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92819_a_94111]
-
celor așezați pe fotoliile cuvenite se afla generalul de armată Ion Tutoveanu, care a condus armata țării de la de la 26 aprilie 1954, la 15 iunie 1965, cu o demnitate memorabilă, în condițiile în care a fost unul dintre cei mai verticali ofițeri ai organismului militar românesc, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Și afirmația mea nu se bazează pe surse îndoielnice, computerizate, ci pe dialoguri cu camarazi în viață, militari care au învățat de la generalul Tutoveanu capacitatea de a
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
dinspre Est, ori dinspre Vest. Omul Pământului, cum este și firesc, nu ține decât cu PĂMÂNTUL/ȚARINĂ STRĂMOȘEASCĂ. Nu are chef ca, prin găurile din scoarța adâncă a moșiei lor, găuri rezultate în urma fracturării (iresponsabilei răniri a Pământului-Mamă, cu pumnalul, vertical, drept în Inimă!) hidraulice, să se dezlănțuie apocalipsa. Deocamdată, țăranii nu-și mai pot bea apa din fântânile săpate de ei. Va veni și ziua când nu va mai putea hălădui sub soarele Lui Dumnezeu, țăranul cu pricina, precum îl
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
căldurii, apoi fragmente care cad. Lucrarea asta a și fost achiziționată de MoMA împreună cu Deeparture. A fost întotdeauna întrebarea asta: „What’s gonna be next?” Dup-aia, în 2009, a venitTracking Happiness, cu fetele care matură pașii în nisip, si Vertical Attemp, băiatul care taie firul de apă de la robinet. În 2011 am făcut doar filmul asta scurt, I Decided Not to Save the World, tot cu fiul meu. Iar în 2012, Sic Transit Gloria Mundi, iarăși atac masiv, va fi
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
a râs cu condescendență Olimpia. Numai să fie de vanilie cu pișcoturi. Mie, ca de obicei, i se adresase chelneriței Beliov, și nu uita de supliment. Pentru a fi mai explicit în privința suplimentului despre care vorbea, el îndepărtase în plan vertical degetul mare de cel arătător al mâinii sale drepte. M-am lămurit de ce Beliov se interesase câte porții dorim, abia după ce înghețata ne fusese servită. Fiindcă lui chelnerița îi adusese o farfurie plină. Iar alături îi pusese un pahar cu
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]
-
Gheorghe A. STROIA) *** APOSTU PANAITACHE VULTUREANU (Comănești, Bacău): VISAREA VIEȚII Inedită este și viziunea poetului asupra arhitecturii vieții și creației. Construindu-și, după propria percepție o altă valență a piramidei lui Maslow, poetul ridică pe un rug, cel mai probabil vertical ascendent, așezând stratificat: nevoile sale spirituale, idealurile, sentimentele, produsele gândirii, stările, iubirile, anotimpurile și, de ce nu, valorile (ca principii imuabile). Valoarea supremă nu poate fi alta decât prietenia, așezată la bază și constituindu-se ca temelie a tuturor lucrurilor. Prietenia
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
a limpezit mintea. Ce vrei să spui? Întrebă Teofilo. — Ceea ce acum mi se pare evident - Dante Își purtă iarăși degetele, cu Încetineală, peste urmele lăsate pe masă. Nu vi se pare că Ambrogio ar fi putut scrijeli trei scurte trăsături verticale, urmate de Începutul unui alt cuvânt, pe care n-a mai izbutit să-l ducă până la capăt? Că s-ar fi străduit, așadar, să scrie III COELUM, „al treilea cer“? Din nou tăcerea urmă cuvintelor sale. — Ciudată coincidență, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
căpătat experiența lucrurilor, și vreau să-ți vorbesc despre asta. Abia atunci observă Dante veșmântul straniu pe care prietenul său Îl purta, asemănător cu uniforma vreunei confrerii. Pe piept avea brodat un scut, unde cinci culori se succedau În benzi verticale. Probabil că Guido Îi observase privirea, pentru că arătă spre propria inimă. — Există cinci monștri pe drumul tău, Îi zise. Apoi schiță un pentagon În văzduh. Degetul său lăsa o dâră de sânge ca aceea de pe pieptul lui Ambrogio. — Ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
va fi fiind taina cumplită pe care El a dezlegat-o și pentru care este vânat? Nu cumva a avut revelația că nici măcar Tatăl și Stăpânul Lui nu este Dumnezeu cel ultim și infailibil, ci tot o verigă din lanțul vertical al unor divinități suprapuse Într-o ierarhie demiurgică fără sfârșit? Nu cred că vom avea vreodată răspuns la această Întrebare, dar dacă lucrurile stau, Într-adevăr, În acest chip, toate speranțele oamenilor Într-o oricât de Îndepărtată izbăvire sunt deșarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În creier și-mi vine să mă dau cu capul de toți pereții. Hai să-ți arăt... În primă instanță, am grupat nenorocitele alea de litere două câte două, punându-le unele sub altele. A ieșit, firește, un dreptunghi poziționat vertical, uite așa: A C D E L M N R U X Citit, de data asta, nu pe linii, ci pe coloane, șirul arată astfel: ADLNUCEMRX E altceva decât ACDELMNRUX, valorile numerice, exceptându-le pe prima și ultima, se modifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bibliotecă. Episodul 164 VISUL LUI IOVĂNUȚ Pe la trei noaptea, după ce preacuviosul Metodiu se răsuci în sfârșit într-o poziție surprinzătoare, terminând cu ucigătorul lui sforăit, începu să viseze și novicele Iovănuț. Visă că ajunsese la Porțile Raiului, după un zbor vertical și lin ce-i umpluse urechile cu bobițe de rouă, căci trecuse prin nori-albi și pufoși în care vedea dispărând în răstimpuri piciorușe roz de îngeri. Apoi ieși deasupra norilor și zări o alee cu pietricele sidefii ducând spre Marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pierde slujba, spuse francezul. Iar dacă vrem să ne păstrăm slujba, cel mai bine ar fi să începem să căutăm soluții, în loc să căutăm vinovați. — Ai vreo idee? — Deocamdată, nu. — Bine! spuse Alex Fawcett, luând un creion și trasând o linie verticală pe o coală de hârtie. Prin urmare, ne înfruntăm cu două probleme total diferite - făcu o cruce în partea stângă a foii. Pe de o parte, avem șase ostatici pe care nu-i putem elibera deoarece nu putem oferi ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
raționamentele absurde ale lumii, această gaură minusculă apărută În cauciucul balonului și balonul găsind resurse de adaptare și scofîlcindu-se și Îngroșîndu-și pielea și Înroșindu-se mai tare și fîsÎind, descoperindu-și forme noi de manifestare, parcurgînd În fond același drum vertical pentru care lusese programat, În sens invers - nu spunea cineva că desăvîrșirea există nu numai În sus, ci și În jos și infinitul nu se află numai În dreapta, ci și În stînga lui zero? Trebuie să parcurgem și să asimilăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În tine un singur procent de homosexualitate, tot trebuie să Încerci măcar o dată În viață delictul pederastiei“. Recunosc că nu a fost o sărbătoare adevărată. Această carte este conformă cu fotografia mea. Ca În toate fotografiile, dacă trasați o linie verticală care să separe exact chipul din imagine În două jumătăți egale, veți constata nu numai că ele nu sînt identice, dar că se și resping. Iată partea stîngă, obrazul rotunjit, adipos, ochiul iscoditor, lacom, colțul gurii ridicat de un Îndemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cosmeticelor, strălucea ca și cum ar fi avut un bec înăuntrul feței. Liniile din jurul ochilor, delicate și înguste, nu făceau decât să-i scoată și mai mult în evidență netezimea feței. Abia i se vedea vreun rid pe frunte, avea două linii verticale aproape invizibile deasupra nasului, acolo unde sprâncenele ei se întâlneau gânditoare. Lee era întruchiparea sentimentelor senine. Vocea ei era liniștită și calmă și fiecare gest eficient. La ea nimic nu părea să fie de prisos. îmi fusese profesoară la Colegiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în drum spre lumea cealaltă, cu contururi albastre în jurul corpurilor supte parcă de o nouă stare. Cavalerii care își exersaseră arta războiului o viață întreagă sfârșiseră prin a cădea în somnul de veci pe spatele cailor, ca într-un mormânt vertical. Era pace în lume, dar în același timp război. Asta pentru că purtam aceste duble trăiri în mine? Avea trecutul o dublă structură, ca și prezentul, în care ne puteam odihni și înfricoșa alternativ? După o lună m-am întors în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ne așezam la masa cu douăsprezece lumânări și o sticlă de vin roșu. Datoriile soțului meu crescuseră între timp și el căuta acum o cale suprarealistă de a ieși din mizeria amenințătoare. Umplea cu mare răbdare foi întregi cu cifre, vertical și orizontal, formând o caligrafie fină. Trăsăturile feței lui erau umbrite parcă de ramuri de copaci ce veneau de la jocul de lumini și umbre al lumânărilor. În acel chip încercam să pătrund și să mă scald toată noaptea. Avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
crescuse o iarbă pipernicită. Se apropie de aceasta și scormoni cu piciorul. Sub stratul subțire de vegetație era numai pietriș mărunt și nisip. Ocoli grămada de pietriș pornind voinicește în sus spre marginea luminișului. Muntele se ridica de aici aproape vertical, într-un arc semicircular ce înconjura poiana. Molizi groși acopereau peretele de stâncă scufundat în umbră. Călcă pe ceva și, coborându-și privirea descoperi două șine ruginite așezate pe traverse improvizate de lemn. Simți cum îl cuprinde bucuria și, exaltat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un moment dat iar el ar fi pierdut și mai mult timp. În sfârșit, în dimineața aceasta izbutise să-și vadă visul cu ochii. Aruncase în vagonet ultimii bolovani ce ascundeau capătul galeriei. Se afla în fața unui perete neregulat, aproape vertical. Urme adânci rămase de la sculele de forat se vedeau pe suprafața acestuia. La partea de sus, imediat sub tavan, era o gaură strâmtă, aproape circulară, ce părea să ducă spre inima muntelui. Crișan plimbă repede lumina lanternei de o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
copaci. Pârâul scobise în stânca de dedesubt un șanț adânc ce se bifurca în două brațe. Cursul de apă se despărțea în două șuvoaie ce se scurgeau năvalnic la vale. Zgomotul apei se auzea înfundat, atenuat de pereții ravenelor. Malurile verticale păreau formate din coloane butucănoase din calcar cenușiu. Deasupra, deoarece lumina soarelui pătrundea nestingherită de frunziș, de sub covorul de frunze veștede ieșeau firișoare de iarbă și ferigi ce se aplecau peste adânc. Privi în jos la apa ce se năpustea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
veștede ieșeau firișoare de iarbă și ferigi ce se aplecau peste adânc. Privi în jos la apa ce se năpustea înspumată printre bolovanii de pe fund. Îi era imposibil să treacă pe acolo. Distanța dintre maluri era prea mare iar pereții verticali nu puteau fi coborâți. Dacă voia să-și continue drumul trebuia să meargă mai departe pe firul apei. Porni la deal urmărind albia pârâiașului. După douăzeci de minute, pădurea se termină brusc. În față se întindea coasta golașă a munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]