1,899 matches
-
poate afirma că dacă, în prima fază a crizei, elitele democratice reușesc să recompună un acord de compromis în privința provocărilor existente, atunci criza va fi depășită. Dacă tentativele de redresare nu au succes sau dacă nu există nicio alternativă, cercul vicios își reia cursul și criza democratică intră în faza a doua, în care apar condiții de bază în vederea prăbușirii regimului. În aceasta privință, este imaginabilă situația în care, dacă radicalizarea (și bi-polarizarea) evoluează (în termeni de structură a partidelor sau
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Pentru a obține puterea (și, în special, controlul resurselor din sectorul public), partidele trebuie să câștige jocul competiției democratice. Odată intrate serios în acest joc, totuși, partidele sunt implicate într-o logică care creează, în termeni de consolidare, un cerc vicios, ce se hrănește cu propria substanță. Competiția dintre partide determină o adaptare a acestora, apariția unor structuri intermediare de reprezentare, precum și articularea structurilor organizate cu societatea civilă. Atunci când societatea civilă a asimilat atitudinile procedurale ale concurenței în contextul normelor și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
În țări precum cele trei indicate mai sus, în absența ancorărilor puternice, caracteristicile consolidării determină variații de legitimitate, și, prin urmare, reacții la problemele economice apărute. La începutul secolului al XXI-lea, criza profundă din Argentina este rezultatul acestui cerc vicios greu de distrus: deoarece consolidarea este în esență bazată pe legitimare, se dorește menținerea investițiilor și a cheltuielilor sociale la un nivel care să elimine nemulțumirile și eventualele proteste. Aceste costuri cresc deficitul bugetar, rezultând - așa cum s-a întâmplat, în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
descurcă etc.). Eticheta primită de un elev va fi recunoscută de cei din jur, care se vor comporta față de acesta în funcție de eticheta deja existentă. în momentul în care eticheta este împărtășită de majoritatea colegilor sau educatorilor, se construiește un cerc vicios care pune elevul într-o situație delicată și greu de depășit, atitudinile și reacțiile colegilor putând merge până la neglijarea, izolarea, marginalizarea și chiar excluderea acestuia din comunitatea școlară (în cazul sistemului nostru de învățământ, reprezentativ pentru situația descrisă anterior este
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Fiecare individ vrea să posede cât mai mult, aceasta constituind esența societății de consum și un factor de progres tehnologic, dar antrenând în același timp o risipă de materie primă și de muncă. În același timp, vorbim de un cerc vicios: producția încurajează achiziția și invers. Motorul societății de consum este productivismul, definit ca ansamblul structurilor socio-economice și de mentalitate care propulsează producția fără a ține cont de nevoile reale ale populației și de durabilitatea produselor. Totuși, nu toate teoriile despre
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau antreprenoriatului construiesc identitățile prin articularea unui sine esențial ideal, a unei poziții subiective idealizate care reflectă în principal interesele organizației și nu ale individului 44. Ideologia managerialistă controlează individul prin bani. Prin urmare, angajații devin parte a unui cerc vicios în care fiecare resursă materială și simbolică și fiecare relație, fie ea organizațională sau privată, sunt folosite ca mijloace utilitariste pentru avansarea în organizație și pentru dezvoltarea organizației 45. Angajații lucrează pentru bani și recompense ca un mijloc de a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nimic altceva decât corelativul necesar ai individualității ei. Seria evoluțiilor se stabilește prin raportare la un sistem de valori sau norme, dar aceste valori însele se desprind numai din contemplarea procesului evolutiv. 341 Există aici, trebuie să recunoaștem, un cerc vicios: procesul istoric trebuie să fie judecat după anumite valori, dar scara vătafilor ea însăși este luată din istorie. *15 Acest lucru pare însă inevitabil, pentru că altfel trebuie sau să ne împăcăm cu ideea unui șuvoi de schimbări fără sens sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
alte cuvinte, spre a descoperi sistemul de referință (în acest caz, genul) trebuie să studiem istoria ; dar nu putem studia istoria fără a avea în minte un sistem de selecție. Cu toate acestea, în practică, putem scăpa din acest cerc vicios. In unele cazuri, ca în cel al sonetului, un criteriu de clasificare extern și simplu (poemul de patrusprezece versuri, cu o formă de rimă fixă) constituie punctul de plecare necesar ; în alte cazuri, ca în cel al elegiei sau al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
istorie literară, Geschichte der deutschen Ode (Istoria odei germane) de Karl Viëtor și Geschichte des deutschen Liedes (Istoria cântecului german) de Günther Müller. *26 Ambii autori au reflectat temeinic asupra problemelor pe care le tratează. *27 Viëtor recunoaște dar cercul vicios, dar acesta nu-l sperie: el înțelege că istoricul literar trebuie mai întâi să sesizeze intuitiv, deși provizoriu, ceea ce este esențial în genul de care se ocupă și apoi să meargă la originile genului pentru confirmarea sau corectarea ipotezei sale
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
exprimă convingerea că dorim să ne eliberăm de păcate, ci este Împlinirea unei simple forme care nu are nici o valoare În lucrarea mântuirii. Pentru pocăință avem la Îndemână mijloace duhovnicești ca: postul, rugăciunea, privegherea etc. Pentru a ieși din cercul vicios plăcere-durere este necesar să ne Împăcam cu Dumnezeu, cu noi Înșine și cu aproapele. Unicul mijloc pe care Îl deține omul pentru a răspunde chemării lui Dumnezeu și pentru a primi harul Său nu este calitatea morală, ci pocăința lui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
comunitate. El trebuia să-și dea bunurile toate în grija unui supraveghetor dar fără a avea acces la resursele comunității. Dacă se dovedea destoinic și zelos, atunci după al doilea an primea dreptul de membru al comunită- ții. Păcătoșii și vicioșii alungați din frăție nu mai primeau averea pe care au donat-o, la intrare iar dacă gura vorbea fără ei, erau uciși pentru hulă. La vîrsta de 25 de ani putea să ocupe o funcție în sfatul frăției, și nimeni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
față de obiectul lor, cît și față de principiile și de metodele pe care și le-au stabilit. Potrivit lui H.-R. Patapievici, care reia argumentația lui C.S. Lewis 1 și a lui Leo Strauss 2, obiectivitatea științifică devine, în acest caz, cerc vicios, fiindcă exclude tot ceea ce nu presupune. Deci nu e obiectivitate, chiar dacă demersul ei are toate aparențele unui demers științific. Spre pildă : științific e să nu crezi în Dumnezeu ; deci Dumnezeu nu există știința nu îl poate găsi, deoarece îl exclude
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de plecare pentru Marx. În acest sens este relevant să remarcăm relația dintre ideea acumulării nelimitate a proprietății, la Locke, și dorința individului uman de a-și mări neîncetat puterea, la Hobbes. Locke face distincția dintre oamenii raționali și oamenii vicioși care încalcă fără limite legea naturală; se înțelege că "rațional" înseamnă a trăi în acord cu legea naturală. În primul stadiu al stării naturale, o conduită rațională înseamnă a lua pământul în posesiune și a face din el obiectul muncii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
acestei intervenții chirurgicale, recursul la histerectomie - preferat în 4 din cele 6 cazuri mai sus prezentate, ca intervenție chirurgicală alternativă unde nu ar fi fost nevoie de atâtea aprobări și proceduri, reprezintă o posibilă soluție de ieșire din acest cerc vicios 55. Aceasta constituie o ipoteză de cercetare ce va fi verificată statistic într-un viitor studiu. Pentru moment să reținem că întotdeauana "decesul s-a produs din vina femeii...". Bibliografie I. Surse primare Abrevieri: AMS - Arhiva Ministerului Sănătății Documente Analiza
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
terapie intensivă, unde ajung datorită unui accident medical major precum infarctul de miocard, accident vascular cerebral, insuficiență renală cronică etc. Relația infecției cu diabetul este bidirecțională: diabetul favorizează infecția, iar infecția induce și întreține un dezechilibru metabolic prelungit. Întreruperea cercului vicios poate fi făcută numai abordând concomitent ambele componente ale acestui lanț, utilizând măsurile terapeutice specifice (18). 2. Capacitatea de apărare a diabeticului Numeroase studii experimentale au arătat că, printre factorii care scad capacitatea de apărare a diabeticilor se numără: alterările
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care sunt acele instituții ale societății ce sunt responsabile de asemenea efecte? Răspunsul larg împărtășit este: organizațiile voluntare. Teoria capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
reciprocitate, angajament civic și bunăstare colectivă. Aceste trăsături definesc comunitatea civică. Absența acestor trăsături din comunitățile necivice este și ea auto-regenerantă. Înșelăciunea, neîncrederea, eschivarea, exploatarea, izolarea, dezordinea și stagnarea se intensifică una pe cealaltă, într-o atmosferă sufocantă a cercurilor vicioase" (Putnam, 2002: 199). Diferența dintre dezvoltarea Nordului și Sudului par să vină tocmai din diferența dintre angajamentul civic din cele două regiuni, normele și rețelele angajamentului civic impulsionând creșterea economică: "timp de două decenii după formarea guvernelor regionale, regiunile civice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
-i spunem factorul X), atunci factorul X trebuie să fie mult mai strâns corelat cu tradițiile civice decât cu dezvoltarea economică anterioară. O dată atinsă, prosperitatea poate stimula civismul, în timp ce sărăcia probabil îl va descuraja, într-o intersectare de cercuri pereche, vicioase și virtuoase". Din moment ce regiunile civice nu au fost dintru început mai bogate, și nu au fost întotdeauna mai bogate, dar au rămas constant mai civice începând cu secolul al XI-lea și au devenit pe parcurs mai dezvoltate, cauzalitatea s-
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a administrației și partidelor politice, afectate de corupție și lipsă de pricepere. Cetățenii acestor societăți nu sunt deloc mulțumiți de felul în care merg lucrurile și au puțină încredere în cei aleși. Cercul relației dintre aleși și alegători devine unul vicios, în care apatia și dezinteresul cetățenilor se combină cu corupția și indiferența aleșilor pentru bunul public. Performanța modestă a aleșilor nu este balansată de acțiunea civică a unor cetățeni interesați de sistemul politic. Nu ne vom ocupa aici de primul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sociale, cu niveluri înalte de cooperare, încredere, reciprocitate, angajament civic și bunăstare colectivă. Contrariul ar fi un tablou sumbru în care înșelăciunea, neîncrederea, eschivarea, exploatarea, izolarea, dezordinea și stagnarea se intensifică una pe cealaltă, într-o atmosferă sufocantă a cercurilor vicioase. Studiile despre consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est s-au concentrat prea mult asupra designului instituțional și a comportamentului elitelor, consideră Marc Morjé Howard (2002). Desigur, recunoaște autorul, democrația are nevoie de elite favorabile, dar și de cetățeni
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
este procesat de aparatul politic și transformat în output, în răspuns. Este mai probabilă existența unui sistem politic responsabil și dispus la răspuns în cazul existenței unor cetățeni participativi, decât în cazul unora pasivi. De altfel, acesta este mecanismul cercurilor vicioase și fericite de care vorbește Putnam (2002) în cazul italian. Se presupune că un sistem mai responsabil și mai eficient va determina cetățeni mai mulțumiți și mai activi. Aceștia vor face presiuni pentru o funcționare cât mai responsabilă și eficientă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lobby, toate generează efecte instituționale favorabile democrației. Cererile cetățenești legitime și moderate așteaptă răspunsuri adecvate de la politicieni responsabili și onești, generând la rândul lor mulțumire cetățenească și o participare civică crescută. Aceste cercuri virtuoase sunt în evident contrast cu cercurile vicioase care-i leagă pe politicienii corupți, aroganți, cinici și iresponsabili de cetățenii apatici, neîncrezători și alienați politic, așa cum am văzut deja în descrierea mecanismului funcționării democrației la Robert Putnam (2002). Importanța presupusă a participării pentru democrație a dus le numeroase
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care sunt acele instituții ale societății ce sunt responsabile de asemenea efecte? Răspunsul larg împărtășit este: organizațiile voluntare. Indiferent de caracterul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
blocată întro curriculă demult stabilită, a cărei actualizare nu se mai produce. Dar cartea însăși poate fi un bun profesor, mai ales pentru profesor. Și despre ce să vorbească mai mult cartea, dacă nu despre... cărți? Nu este un cerc vicios, ci o resetare continuă, o diluție continuă a conținuturilor, ca-n homeopatie. Din cărți se pot recolta cantități impresionante de admirație și atașament pentru ceea ce rămâne valoros în toate timpurile. Nu-i destul să preluăm nectarul minții celor geniali, avem
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de foști membri P.C.R. (care cu familiile lor reprezintă aproape jumătate din populația țării) vor fi trași la răspundere, ca să se înregistreze, între altele, și rezultatul alegerilor din 1992. Psihoză vindicativă e o parte, hiper-psihoză defensivă, de alta. Acest cerc vicios este pe punctul să se rupă. Dar în primii doi ani după 1989, el a făcut adevărate ravagii. Cunoaștem foarte bine și toate dificultățile produse de foarte mulți intelectuali ajunși, într un fel sau altul, în viața politică: egocentrismul (când
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]