22,492 matches
-
vizite, iar el va efectua în luna septembrie o vizită la Vatican pentru a aborda această temă. Atunci când, în 1999, la invitația președinților Ion Iliescu și Emil Constantinescu și a Prea Fericitului Teoctist, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat țara noastră, gazdele au primit promisiunea revenirii Suveranului Pontif în România. Revenirea va avea loc cât de curând, la o dată ce se va stabili ținând seama de condițiile proiectării și realizării unei vizite papale. Ne bucurăm să constatăm că invitațiile corespunzătoare
Marga: Suveranul Pontif va vizita România "cât de curând" () [Corola-journal/Journalistic/22245_a_23570]
-
umane și a vieții, a valorilor morale ferme", iar Sfântul Scaun s-a pronunțat în favoarea integrării românilor imigranți în societățile occidentale, îndeosebi în societatea italiană. Președintele suspendat, Traian Băsescu, i-a adresat și el o invitație Papei Benedict de a vizita România încă din 2008.
Marga: Suveranul Pontif va vizita România "cât de curând" () [Corola-journal/Journalistic/22245_a_23570]
-
a caloriferelor sunt tot atâtea locuri mitice, prin care descoperă lumea "Mircică", fiul tehnicianului Costel și al Mariei, muncitoare la fabrica de covoare. De la perimetrul blocului, imaginația copilului avansând în explorarea febrilă a orașului se populează cu obiecte-simbol, care îi vizitează obsedant visurile și memoria: ascensorul, statuile din parc, felinarele, șinele de tramvai, reclamele luminoase, cinematograful, cavourile din cimitir. Demn de atenție este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul cimentat al capitalei. În privirile copilului, privat de întinderile
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
plopii de pe bulevard, leandrul din curtea de mahala, apusurile de soare contemplate de la etajul cinci sau vifornițele bântuind străzile vechi capătă o grandoare stranie și se încarcă de sensuri mitice. Enigmaticul fluture (animal totemic? figură alegorică? frumusețe pură?), care-i vizitează recurent fantezia pare că aduce și el, din depărtări ancestrale fasturile divine ale naturii în orașul cu asfalturi încinse și monștri de beton. Capitala confiscă natura, dar nu pentru a o umili sau ucide ci, dimpotrivă, pentru a-i acorda
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
întâmplarea făcuse ca, împreună cu Vasile Popovici și Adriana Babeți, să ne aflăm la Accademia di Romania, invitați de Marian Papahagi, directorul acesteia. Și tot din întâmplare, o echipă a premierului de atunci vizita Italia. Cu acel prilej, formația ministerială a vizitat și venerabila instituție fondată de Pârvan. Marian Papahagi a profitat de ocazie pentru a prezenta un plan de restructurare a activității Accademiei, devenită o simplă anexă domestică a ambasadei. între altele, el propunea instituirea unor burse pentru studenți români, care
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
Cultură și Cunoștință). În acea perioadă și-a desăvârșit cunoștințele de limba germană pe care o cunoștea de altfel din copilărie și care a fost pentru el o a doua limba maternă, după cum mărturisea unor tineri admiratori care l-au vizitat la Cluj în perioada de ostracizare. După anul 1920 a funcționat că redactor al revistelor „Banatul” din orașul Lugoj și „Cultură” din Cluj, unde s-a stabilit după căsătoria cu Cornelia Brediceanu, descendentă dintr-o familie ce avusese un rol
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
din Copacabana am văzut, lipiți de zid, sub mica streașină de deasupra ferestrelor feerice, patru copii culcați: cel mai mic părea să aibă patru ani, iar lunganul blond din grup să fi avut paisprezece. Știam câte ceva despre Rio, încercasem să vizitez celebrele "favele", dar agențiile de turism și poliția nu înlesneau pătrunderea în acel cartier sordid aproape fără străzi, adăpost de droguri, arme și promiscuitate. Mulți părinți își abandonau copiii pe străzile metropolei și între altele în aria bogătașilor, a hotelurilor
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
ca să vadă mai bine, i se așezau jur-împrejur o mulțime de candelabre pe mai multe mese. Balzac citea neîntrerupt mai departe mergînd de la un fascicol de lumină la altul și continuîndu-și mimica." Consider azi acest "loc excepțional al lui Balzac" vizitat cu decenii în urmă suprema cucerire a Galaxiei de care este pe veci legat numele tipografului Herman Johannes Gensfleisch GUTENBERG, inventatorul literelor mobile, în anul 1440, editînd "în condiții tehnice remarcabile" și Biblia între 1450-1455... Merită să insistăm asupra acestui
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
pe Mihalache că îi încredințează formarea guvernului cu condiția - știa că imposibil de realizat - de a-l alcătui împreună cu gruparea lui Vaida Voevod. Argetoianu s-a plictisit atîta cu așteptarea deciziei regale (un informator al său din cercurile palatine îl vizita periodic, ținîndu-l la curent cu intențiile suveranului care vorbea, invariabil, la superlativ despre fostul și viitorul ministru) încît îl încondeia, batjocoritor, în jurnal, și pe acesta, și pe Duduia lui. În 19 aprilie 1936 e primit în audiență la rege
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
vedere intelectual". Tatăl său i-a pregătit o casă la marginea orașului, înconjurată de o mare grădină, putînd sta, pe patul său cu rotile, pe terasă înfofolit toamna, primăvara și iarna, la soare. Îl ruga insistent, să vină să-l viziteze, putîndu-și face chiar vacanțele la Roman. Oricum, era exasperat de gîndul de a nu deveni o povară pentru acest nesperat prieten. "Te rog însă să nu-ți fie teamă de expresia mea, nu voi abuza niciodată de tine și voi
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
gratitudine extraordinare, împărtășindu-i gîndul că romanul e scris pentru marele său prieten ("dacă e adevărat că "scriem întotdeauna pentru cineva" atunci Exerciții sunt scrise pentru tine"). În sfîrșit, pe la sfîrșitul lui aprilie 1935 Bogza și prietena sa l-au vizitat pe Blecher, la Roman, în noua sa casă. Au stat acolo cîteva zile, un adevărat balsam pentru Blecher. La 5 mai le scria: "Ieri toată ziua am fost nespus de trist și n-am izbutit să scriu un singur rînd
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
și autorul nu pregetă să adauge lui Bogza gratitudinea pentru "cîte ai făcut tu pentru mine și ce-ai făcut tu din mine". Boala îl împresura tot mai nemilos. În decembrie 1936 i-a mărturisit lui Sebastian, care l-a vizitat a doua oară, că s-ar sinucide dar, țintuit cum e în patul cu rotile, n-are cu ce. Apoi, în martie 1937, a fost internat în sanatoriul bucureștean Saint Vincent de Paul și, după alte suferințe atroce, în martie
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
din acei moroi care bîntuie prin noaptea rațiunii nu fiindcă le-ar sta în fire să revină veșnic, ci fiindcă (așa spune credința poporului) nu s-au făcut cele de cuviință mortului. Așadar de noi atîrnă să nu mai fim vizitați niciodată de strigoiul Karl Marx?
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
proiect și potențialitate de care ne simțim direct responsabili. E de presupus că Revel și Ricard au avut numeroase prilejuri de a-și lămuri cele întîmplate, pe parcursul anilor scurși de la plecarea fiului în Tibet, unde de altfel tatăl l-a vizitat în cîteva rînduri. E tot atît de limpede, însă, că această carte reprezintă un apogeu al încercării de înțelegere și reapropiere între două ființe pe care, iertat să-mi fie patetismul exprimării, le despart secole de gîndire și civilizație deși
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un fel de Hatman." Trăia ca un marginal, își cunoștea bine contradicțiile sale, inactivitatea sa îl exaspera dar se complăcea în ea, vorbea mult de defectele românilor care îl tot vizitau și trăia pe apucate. Cu acest al treilea volum, ediția aceasta românească a Caietelor lui Cioran, traduse excelent de d-nii Emanoil Marcu și Vlad Russo, se încheie. Ni s-a oferit un dar neasemuit, cel al lui Cioran în intimitate
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
asemenea împrejurări, PDSR și dl Iliescu își pot face liniștiți campania electorală, de vreme ce politic se văd în situația nesperată de a arbitra indirect în această dispută. În timp ce PNȚCD și PNL își consumă energiile în lupte locale, dl Adrian Năstase a vizitat America încercând să obțină simpatii politice, iar dl Ion Iliescu, a dat o raită în Germania, mișcări inteligente urmărind rezolvarea handicapului de imagine externă pe care îl au și PDSR-ul și dl Iliescu. Ca o dovadă că, politic, poate
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
legionari, pe care Antonescu nu-i putea deocamdată stăpîni. Regele domnea formal. Iar Antonescu, socotindu-l prea tînăr, nu-l consulta deloc, toate deciziile luîndu-le el, conducătorul statului, în problemele interne și externe. Regina mamă a fost însărcinată să-l viziteze pe Hitler, cu care a convorbit, indecis, vreo jumătate de oră, la 10 decembrie 1940, adică atunci cînd mariajul generalului cu legionarii era încă în toi, deși vrajba era arhicunoscută. Hitler a prevenit-o despre fiul ei că "un om
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
practicat dreptul în Maramureș și Prahova, este și scriitor, autor al romanului Anchetatorul apatic, a emigrat în Israel cu un an înaintea căderii lui Ceaușescu, are un frate critic literar, și el plecat, stabilit la Paris unde după 1990 îl vizitează. Aceste potriviri și încă altele îndreptățesc constatarea că Virgil Duda s-a proiectat în carte cu multe date ale existenței personale. O carte care, cu toate acestea, nu este una de memorii ci un roman, adică o alcătuire narativă care
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
nici măcar ironic-binevoitoare; e ceva răutăcios, doar, un fel de cruzime superioară, tipică personalităților ajunse sus pe scara valorilor și care cu timpul încep să se hrănească, probabil în mod inconștient, dintr-o hipertrofiată considerare a propriei valori... Cînd l-am vizitat odată, eu, care îl admir, și care îi sînt un fel de ucenic, de care glumește tot așa cu un haz îngăduitor, - "Costică,... Costică,... fă lampa mai mică!"... Prin urmare, vizitîndu-l odată să-l felicit pentru o carte recent apărută
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
fie prezenți. întrucât reuniunea a fost deosebit de costisitoare, a trebuit să se apeleze la ajutorul Fundației "Konrad Adenauer". Se poate spune însă că investiția "a rentat", întrucât dezbaterile au fost pasionante și fructuoase. în ziua de Florii, participanții l-au vizitat la reședința sa pe Mitropolitul Daniel al Moldovei. S-au făcut, de asemenea, excursii în împrejurimile orașului, deși vremea nu era favorabilă. în final, s-a votat o Moțiune prin care se cerea guvernului rus să înceteze războiul din Cecenia
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
se lupta cu cea mai teribilă dintre fantomele care pot bîntui într-un teatru: nostalgia tinereții, a frumuseții, a succesului născut de trăirea solidară. în anul 2000, Liviu Ciulei nu a regăsit teatrul părăsit în anii 70, nici măcar pe cel vizitat în 1990. Pentru noii veniți, legenda a fost mai puternică decît omul. Și poate că și Prospero a obosit de cînd tot primește oaspeți pe insula lui, arătînd vremii - așa cum cere Hamlet - "forma și limitele ei"... Hamlet de William Shakspeare
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
încercat pe marea argonauților acostează în portul Constanța. Ce găsește aici nu e foarte măgulitor pentru noi, un oraș devastat în urmă cu treizeci de ani care încă nu și-a revenit, case cu acoperișul aproape de pămînt pe care le vizitează ca pe niște curiozități, în totul o impresie de pustiu, de stepă nelocuită; la fel în Cernavodă, "o mîndrețe de oraș în ruină". Andersen ascultă înfiorat ca un alt Ovidiu poveștile unui hangiu despre asprimea climei, dar își noteză numele
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
fost bogat l-aș fi luat îndată sub ocrotirea mea" (184). Citit simbolic, fragmentul e insuportabil de trist. Dar farmecul reportericesc și alertețea notelor lui Andersen ne feresc de așa ceva. Nu ne putem exprima decît regretul de a nu fi vizitat Bucureștiul și de a nu fi fost un turist mai oficial și mai lent prin ținuturile românești, de a nu fi întîlnit personalități locale, un Ion Ghica, de exemplu, proaspăt întors de la Paris în 1841. Hans Christian Andersen, Bazarul unui
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
Oricît de mare ar fi bogăția materială a unei țări și oricît de puternică ar fi puterea ei armată, în fața istoriei omenirii acea țară nu va avea nici o însemnătate, dacă nu va aduce lumii contribuția ei literară, artistică și științifică... Vizitînd acea frumoasă realizare a colegului Nicolae Iorga care este Universitatea de vară de la Vălenii de Munte, am exprimat hotărîrea de a deveni un voievod al culturii. Năzuința mea cea mai mare este de a duce cu toată energia lupta pentru ca
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
de exemplare, în 8-16 pagini, cu aceleași pilde și ziceri altfel formulate, și că acestea se desfăceau bine laolaltă cu bietele sale mărfuri, excelent prezentate oral. Devenise foarte cunoscut și îndrăgit în București și în alte orașe (pe care le vizita în zilele de tîrg), pînă a i se atribui apelativul "vestitul în Țara Românească". Moses Gaster, care, firește, l-a cunoscut și îi stima cărticelele, a relatat că îl vedea de sărbătorile evreiești în curtea sinagogii unde oficia tatăl său
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]