5,858 matches
-
de colectiv, coordonator al unor proiecte, redactor-șef, între 1991 și 1996, la „Revista de istorie și teorie literară”. În 1972 obține titlul de doctor în filologie cu o teză despre literatura epistolară. Tentat inițial de lingvistică, debutează la rubrica „Vocabular regional” a revistei „Cum vorbim” din 1949 și, în aceeași perioadă, scrie versuri, pe care însă nu le publică. Debutul editorial are loc în 1958, cu monografia G. Topîrceanu. Viața și opera. Colaborează, de-a lungul timpului, la „Adevărul literar
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
folosirii în scris a limbii române, este o adevărată filă de cronică și cea mai veche mărturie păstrată a stilului epistolar în limba română. Elementele proprii sistemului vechi de redactare a scrisorilor (adresa, salutația și subscripția) sunt în limba slavonă. Vocabularul și aspectul fonetic al textului sunt apropiate de limba română modernă. Lexicul scrisorii este predominant latin, cu puține cuvinte slave (i pak, ot, za) și turcești. Structura morfologică și sintactică a limbii nu diferă prea mult de cea actuală, cu
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
subliniază că româna provine din latina populară, nu din cea clasică, autorul Țiganiadei mai remarcă rolul substratului în formarea limbilor și ia act de existența în limba noastră a multor vocabule nelatine: slave, grecești, gotice, maghiare, albaneze; în opinia lui, vocabularul limbii române literare trebuia îmbogățit cu termeni regionali, cu condiția ca aceștia să fie de sursă latină. Extrapolarea demersurilor pentru învederarea caracterului latin a dus, prin exponenți din a doua generație ai Ș.A. - Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Ioan Massim
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
române, în special despre începuturile acesteia, urmărind inovațiile lingvistice ale latinei din provinciile orientale ale Imperiului Roman, diferite față de cele din provinciile occidentale (Originile dialectelor române. Starea actuală a cercetărilor, 1931-1932, Le Latin dans l’Empire d’Orient, 1932, Problemele vocabularului român comun, 1934, Albanais et roumain commun, 1938, Latin d’Orient et roumain commun, 1943 ș.a.). Ș. analizează evoluția limbii române în perspectivă istorică și lingvistică, atrăgând atenția asupra faptului că tratarea separată - numai din punct de vedere istoric sau
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
al lui Barbu Slușanschi, scriitor. A absolvit Facultatea de Filologie, secția de filologie clasică, a Universității din București. I-a avut ca profesori și mentori pe Aram Frenkian, Petru Creția, Cicerone Poghirc. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Vocabularul criticii literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În 1965 devine cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București, din 1973 e secretar științific al Asociației de Studii Orientale, iar din 1975 trece la Catedra de limbi clasice a Facultății
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
greu de către copilul de vârstă școlară mică. Folosind jocuri simple de rebus, am incitat copiii în descifrarea lor, am reactualizat și fixat terminologia specifică la adunare și scădere (clasa I, semestrul al II-lea), reușindu-se, în același timp, activizarea vocabularului elevilor. De asemenea, elevii conștientizează că acestea cresc și descresc din 10 în 10 (unități de lungime, capacitate și pentru măsurat masa corpurilor), prin exerciții de calcul (înmulțire, împărțire la 10, 10 x 10, 10 x 100). Se prezintă elevilor
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
-Descrierea cu ajutorul schemelor logice -Descrierea cu ajutorul limbaj pseudocod 2.Structurile de control -Structura liniară -Structura alternativă -Structura repetitivă 3.Aplicații 2.3., 3.1., 3.2.,3.3. -prezentarea elementelor constitutive ale unei scheme logice și a funcțiilor asociate -prezentarea vocabularului pseudocodului -exersarea descrierii acestora cu ajutorul schemelor logice și în pseudocod prezentarea structurilor de bază: structura liniară, alternativă și repetitivă Activ.frontală Activ. individuală Activ. pe grupe Tabla,creta Planșe Scheme Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Autoeval. -Probleme care prelucrează
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
creta Calculator Formativă Sumativă Unitatea de învățare: Elemente de bază ale limbajului de programare Nr. ore: 6 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Noțiuni introductive -Structura programelor 2.Descrierea sintaxei cu ajutorul diagramelor de sintaxă 3.Vocabularul limbajului -Setul de caractere -Identificatori -Separatori și comentarii 4.Tipuri simple de date (standard) -Integer -Real -Char Booleean 5.Constante.Variabile.Expresii 6.Citirea/scrierea datelor 2.4., 3.1., 3.2.,3.3. 2.4., 3.1., 3.2
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Exemple de activități de învățare 3.1 să utilizeze corect simbolurile, prescurtările și terminologia specifică atât domeniului informatic cât și matematic -găsirea unor sinonime pentru termenii de specialitate asimilați care să probeze înțelegerea acestora; -analiza etimologiei cuvintelor noi crearea unui vocabular de termeni de specialitate explicați 3.2 să recunoască semnificația și sfera de utilizare a unor termeni specifici celor două domenii -realizarea unor discuții pe marginea unor probleme matematice pentru descrierea modalităților de rezolvare a acestora cu ajutorul pachetului Microsoft Office
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
mixtă, predominant motorie Durata terapiei: Pe toată perioada școlarizării PLANIFICAREA INTERVENȚIEI: SCOPUL INTERVENȚIEI: Elaborarea, organizarea și dezvoltarea limbajului ca sistem fundamental al vieții psihice. PROGRAMUL TERAPEUTIC PROPRIU-ZIS care are în vedere: COMPONENTA FONETICĂ cu etapele: 1.Etapa prefonematică 2.Învățarea vocabularului 3.Învățarea structurilor gramaticale COMPONENTA LEXICO-GRAFICĂ cu următoarele etape: 1.Dezvoltarea abilităților necesare însușirii scris-cititului. 2.Inițierea în scriere și citire. 1. COMPONENTA FONETICĂ OBIECTIVE GENERALE: Înlăturarea negativismului față de vorbire Elaborarea, organizarea și dezvoltarea limbajului Dezvoltarea praceselor psihice ale copilului
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
în experiența de viață a copilului. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Deblocarea aparatului fono-articulator Pregătirea organelor fono-articulatorii pentru învățarea pronunției Pregătirea copilului pentru receptarea vorbirii prin formarea atenției auditive și vizuale, prin centrarea privirii asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator: pentru mobilitatea feței: clipirea ochilor, umflarea obrajilor, suptul obrajilor, mișcările globilor oculari; pentru maxilare: închiderea și deschiderea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
III. Rută școlară: Grădiniță specială Clasele I-III - Șc. Specială „Constantin Păunescu” - programă adaptată pentru deficiență mintală severă și tulburări asociate; IV. Evaluare C.P.C. - S.E.C. și alte detalii legate de evoluția și dezvoltarea copilului: Deficiența mintală moderată spre severă, heteroagresivitate, vocabular slab dezvoltat, dificultăți de comunicare, tulburări instrumentale, dificultăți de adaptare, tulburări de comportament și bizarerii comportamentale; Crize epileptice V. Evaluare psihopedagogică (rezultatele evaluărilor inițiale și finale anuale): Clasa I: rezultate medii în ceea ce privește programa școlară adaptata; rezultate pozitive în ceea ce privește adaptarea elevului
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
de după întâlnirea cu tatăl; progrese în adaptarea la programa școlară; VI. Alte date/ observații semnificative: Are certificat de persoană cu handicap - gradul accentuat; 1. Rezultatele evaluării complexe inițiale, pe toate domenii le de dezvoltare: Deficienta mintală moderată spre severă, heteroagresivitate, vocabular slab dezvoltat, dificultăți de comunicare, tulburări instrumentale, dificultăți de adaptare, tulburări de comportament și bizarerii comportamentale; dezorganizare senzorio-perceptivă dislalie polimorfă motivație scăzută pentru activități școlare, negativism, refuzul activității școlare dificultăți de relaționare și comunicare agitație psihomotorie crize epileptice autonomie personală
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
masă; Clasele II - III la Șc. Specială - programă adaptată pentru deficiență mintală severă și tulburări asociate; IV. Evaluare C.P.C. - S.E.C. și alte detalii legate de evoluția și dezvoltarea copilului: Deficiență mintală moderată spre severă, eșec școlar, sindrom hiperkinetic, dislalie polimorfă, vocabular sărac, hipoprosexie, hipomnezie, dificultăți de adaptare; Manifestări heteroagresive grave, grad ridicat de negativism, microcefalie; V. Evaluare psihopedagogică (rezultatele evaluărilor inițiale și finale anuale): Clasa a II-a: alexie, agrafie; dificultăți de adaptare; rezultate medii în ceea ce privește programa școlară adaptată; negativism accentuat
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
nivel II. PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZATĂ Numele și prenumele elevului: D.M. Clasa: a III-a, Vârsta: 12 ani 1. Rezultatele evaluării complexe inițiale, pe toate domenii le de dezvoltare: Deficiență mintală moderată spre severă, eșec școlar, sindrom hiperkinetic, dislalie polimorfă, vocabular sărac, hipoprosexie, hipomnezie, dificultăți de adaptare; a. microcefalie b. capacitate redusă de înțelegere a mesajelor c. autonomie personală și socială slab dezvoltate d. hipomnezie, atenție slabă; agitație psihomotorie e. motivație scăzută pentru învățare f. manifestă negativism puternic față de activităților școlare
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
de creștere a motivației. LOGOPED: exerciții generale pentru educarea respirației, auzului fonematic, memoriei, atenției; exerciții pentru îmbunătățirea mobilității aparatului fonoarticulator; exerciții pentru impostarea sunetelor; exerciții de corectare a sunetelor pronunțate incorect; exerciții de analiză și sinteză fonetică; activizarea și dezvoltarea vocabularului. ASISTENT SOCIAL: dezvoltarea relațiilor cu familia naturală și lărgită; dezvoltarea responsabilitătilor afective, formarea și dezvoltarea aptitudinilor referitoare la luarea decizilor; stimularea și antrenarea în activități din cadrul comunității; controlul comportamentelor. 7. CONCLUZIILE INTERVENȚIEI: ameliorarea comportamentelor inadaptive; s-a realizat parțial autocontrolul
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
stabili obiectivele și activitățile de învățare. Data de elaborare a planului: septembrie 2006 Informații educaționale: Comportament cognitiv: nu sunt formate deprinderile de scris - citit dar recunoaște o mare parte din litere, scrie și citește cuvinte monosilabice dar în mod mecanic Vocabular sărac, posibilități de exprimare reduse, tulburări semantice accentuate Parțial realizate deprinderile de numerație 1-20 Nu sunt realizate deprinderile de calcul mintal în limita 1-10 Realizează parțial în plan concret adunări și scăderi cu suport intuitiv, în activitățile dirijate de profesorul
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
și nu se supără dacă alți copii refuză să se joace cu el sau îl ceartă. Salută pe toți cunoscuții și îi place să vorbească cu oricine se întâlnește. Dificultăți de pronunție mai ales în din grupa sigmatismelor și rotacismelor.Vocabularul copilului este slab dezvoltat. Folosește propoziții simple pentru a se exprima. Folosește un limbaj greoi, incorect gramatical. Recurge des la limbajul gestual pentru a-și exprima dorințele, interesele. Înțelege mesajele scurte, iar în cazul unui consemn mai lung apare neînțelegerea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
spațiu și a capacității de percepție; dezvoltarea lateralității; organizarea, orientarea și structurarea spațiului temporal; dezvoltarea psihomotricității generale și a psihomotricității mâinii, a coordonării bimanuale și oculo-manuale; corectarea pronunție sunetelor exprimarea corectă, folosirea propozițiilor simple și dezvoltate modalități de dezvoltare a vocabularului dezvoltarea abilităților de comunicare Secvențe în desfășurarea programului prin evidențierea progreselor copilului Săptămâna 19-23 februarie OBIECTIVE PRIVIND SCHEMA CORPORALĂ să ia cunoștință de corpul său să se diferențieze de altă persoană să-și formeze sentimentul personal OBSERVAȚII Copilul colaborează, fiind
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
metodă este extrem de utilă și în cadrul orelor de limbi moderne, unde scopul profesorului este adesea acela de stimula elevii pentru a se exprima liber în acea limbă. Această metodă poate fi aplicată în studiul limbii franceze pentru asimilarea unorstructuri de vocabular, de exemplu pentru a vorbi despre cele patru anotimpuri. Elevii se împart în 4 grupe de câte 4 și primesc, pe fișe, un text în care sunt descrise cele patru anotimpuri, urmând ca elevii cu numărul 1 să analizeze fragmentul
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
și de utilă în cadrul orelor, prin aplicabilitatea sa la diferite materii și chiar prin legăturile transdisciplinare pe care le poate realiza dacă se aplică,de exemplu, pe un același subiect - studiul unei părți de vorbire sau unei anumite teme de vocabular - la ora de limba română și la ora de limba franceză. Și, cu siguranță, cel mai important avantaj al acestei metode, pe lângă cele enumerate deja mai sus, este spiritul de cooperare, după cum demonstrează Adrian Neculau și Ștefan Boncu: „Esențială pentru
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
rol deosebit de important în toate componentele fenomenului educativ: în educația intelectuală, estetică, morală, civică. Educația intelectuală pare a fi cel mai cunoscut rol al limbajului în formarea și dezvoltarea capacității de gândire și a volumului de cunoștințe. Proprietatea termenilor în vocabular și organizarea adecvată a construcțiilor sintactice dovedesc o gândire clară și asigură înțelegerea exactă a ideilor transmise. Fiecare om știe să vorbească, poate comunica prin cuvinte din primii ani, dar este evident că între diverși vorbitori există importante deosebiri de
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
este evident că între diverși vorbitori există importante deosebiri de ordin calitativ și cantitativ. Aceste deosebiri țin de educație. Cultura lingvistică se face în școală, cu ajutorul tuturor disciplinelor de învățământ. În clasele gimnaziale se fac adevărate „salturi în predarea - învățarea vocabularului, care crește într-un ritm extraordinar, pe măsura abordării unor noi discipline. Această educație se transmite prin numeroase activități: lecturi, emisiuni radio și de televiziune, din diverse aspecte ale practicii școlare. Fiecare om întâlnește adeseori în vorbire cuvinte și construcții
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
gamă variată de exerciții pe care le putem grupa după diferite criterii: a. după modul sau forma de efectuare, pot fi: exerciții orale și scrise; b. în funcție de natura faptelor de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
respectivă nu mai sunt îndrăgite de către elevi, care devin apatici, fie recalcitranți.” (2) Un nou tip de exercițiu ce se face complet abia în clasa a VIII-a este analiza lexicală. Scopul efectuării acestei constă în consolidarea cunoștințelor despre: componenta vocabularului, structura morfologică a cuvintelor, mijloacele de îmbogățire a vocabularului, clasificarea cuvintelor din punct de vedere a vechimii lor în limbă (arhaisme, neologisme). A ariei de circulație (regionalisme, cuvinte tehnice), a diferențierii lor semantice (sinonime, antonime, omonime), în legătură cu familia de cuvinte
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]