1,862 matches
-
ampla mișcare de emancipare de sub jugul rusesc ce izbucnise În mai toate republicile sovietice, mai puțin În Federația Rusă, evident. Viitorul anchetator mai era interesat și de „...persoanele care Îl vizitează la domiciliu” precum și de „...preocupările sale literare”, jivina informativă „Vrabie” urmând a citi cuvânt cu cuvânt scrierile lui Sofianu pentru ca nu cumva să se fi strecurat „...idei cu caracter tendențios”. Citind stufoasa „literatură” securisto-milițienească realizată de-a lungul timpului de ticăloșii săi Înaintași, Olaru a propus iarăși „...instalarea la domiciliul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
grohăit insinuante, pe care personajul său din Talentatul domn Ripley o dădea întrebării : Cum merge voyeurismul, Tom ? ) și sunetele pe care le produce în Capote (cuvinte care dau din coadă ca pudelii unei babe, cuvinte care se sting ca niște vrăbii în ger) sînt un motiv suficient de a cumpăra bilet. Inițial, virtuozitatea asta de suprafață poate părea prea copleșitoare te întrebi dacă o interpretare atît de pirotehnică va putea să se dezvolte în profunzime, dacă Hoffman va putea să unească
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pentru a nu fi acuzat de lipsa de modestie.). Când am ajuns acasă în poartă, eram deja hotărât să plec. Ai mei m-au încurajat, la fel și colegii de la catedră. Singura reținere și la unii și la alții era "vrabia din mână pe cioara din par". Acum, după ani și ani mă felicit pentru decizia luată. Iașul este un oraș minunat, cariera universitară e minunata, dar întotdeauna m-am simțit atras de necunoscut, perceput ca o provocare. M-am prezentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acasă la ora cinci dimineața, de la maternitatea de lângă Bayerischer Platz, unde te dusesem cu două ore În urmă. Flori de primăvară Împodobeau portretele lui Hindenburg și Hitler În vitrina unui magazin care vindea rame și fotografii colorate. Grupuri stângiste de vrăbii țineau ședințe zgomotoase În lilieci și tei. Zorile limpezi despuiaseră complet o parte a străzii pustii. Pe cealaltă parte, casele erau Încă vinete de frig și diverse umbre lungi se turteau treptat În acea manieră degajată În care tânăra zi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sub alba ie de borangic. E o dimineață luminoasă la început de primăvară, în curtea interioară a Cetății Suceava înconjurată de ziduri negre, roase de vreme, dar înveselite de un val de iederă în care se zbenguie un stol de vrăbii gureșe. Voichița stă pe o banchetă joasă și mângâie ușor strunele unei alăute, fredonând un vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică și un zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
parte păgână... Când voi înceta să port pe umerii mei aiastă povară, atunci veți ști... o știți, dar nu vreți s-o știți..." Ștefan către solii poloni ce reclamau Pocuția 11 Apusul apune. "Pax Ottomanica?!" Pe fereastra spătăriei năvălește zarva vrăbiilor gureșe ce se bucură de primele raze de soare ale primăverii. La Stambul se adună nori negri, glăsuiește Ștefan, încruntat, măsurând cu pași rari spătăria și boierii, cu capetele plecate, tac. S-au înturnat păsările noastre călătoare. Și nici Apusul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-și pot permite să cadă prea des și cum ferestrele sunt prevăzute cu plase împotriva țânțarilor, de obicei se rezumă la a scoate un sunet cu totul special, un fel de clămpănit de ciudă neputincioasă, de jalnică furie. Viteze cu vrăbiile, se tem, în schimb, de enormii guguștiuci, a căror apropiere le face să se tupileze și să bată în retragere. * Pot afirma cu certitudine că pisicul cel mic învață de la pisicul cel mare‚ îl imită. Astfel, într-o zi, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dumnezeu. E simplu ca bună ziua. Crezi că dacă Dumnezeu ar fi creat lumea, am fi avut această monstruozitate numită junglă? Dacă ar exista Dumnezeu, ar mai purta oare animalele jugul necesității de a ucide? Ar mai îngheța măcar o singură vrabie iarna? Ar mai tremura iepurașii zi de zi, clipă de clipă? S-ar mai chinui mielul, simbolul lui Hristos, mielul acela moale ca o cârpă, din care țiganul escroc făcuse obiectul „muncii” sale? Ar mai mieuna atât de jalnic, dis-de-dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
lucru măreț e Evanghelia!... am fost uimit, uluit, am auzit, am auzit“. Și răsfoia paginile pe sărite, marcate pe margini cu creionul. „Am auzit: Nu vă preocupați prea mult de mâncarea și de băutura care vă slujesc pentru a trăi: vrăbiile care trăiesc în libertate, nu seamănă, nu culeg și nu pun în hambare... și cu toate acestea, Tatăl vostru ceresc le hrănește! Iar pentru haine, de ce vă preocupați atâta? Priviți cum cresc florile câmpului: nu lucrează, nu își fac haine
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu butoi, mă arătau, prin simpla lor prezență, asasinului ca pe un vînat foarte ușor de doborît. Și mă întreb cum ar fi reacționat, în caz de atentat, această gardă de onoare și protecție, mai asemănătoare cu o sperietoare de vrăbii: o reacție întîrziată, după eforturi penibile de a scoate de la centură arsenalul desuet, ori o fugă prudentă? Bătrînul Mihai, de 70 de ani, ar fi fost cu siguranță la înălțime, căci era curajos și devotat, ca și Ali, turc albanez
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai publici. — Așa crezi matale? — Am impresia că eziți să scrii despre ideile mele. Ți-e teamă că nu vor fi bine primite. Ascultă-mă pe mine: mai bine să scrii despre idei decât despre persoane concrete. Ideile sunt ca vrăbiile: nimeni nu le ia în seamă. O vrabie nu supără pe nimeni. Poate că ai dreptate... Bineînțeles că am dreptate. — Și cu ce-ai vrea să începem? Tu pretinzi că poporul român s-a schimbat... — Evident. S-a schimbat și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
eziți să scrii despre ideile mele. Ți-e teamă că nu vor fi bine primite. Ascultă-mă pe mine: mai bine să scrii despre idei decât despre persoane concrete. Ideile sunt ca vrăbiile: nimeni nu le ia în seamă. O vrabie nu supără pe nimeni. Poate că ai dreptate... Bineînțeles că am dreptate. — Și cu ce-ai vrea să începem? Tu pretinzi că poporul român s-a schimbat... — Evident. S-a schimbat și în bine, și în rău. — Începe cu schimbarea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vezi că până la urmă înviază... — N-ar fi rău, asta ar aduce România în atenția lumii. Ar fi mai comentată chiar și decât Israelul, ziariștii și cameramanii de televiziune se vor năpusti ca niște hiene și odată cu ei și investitorii. — Vrabia mălai visează! bomăne Pastenague și se uită după o negresă splendidă cu un trup de șerpoaică. Cotidianul, 13 octombrie 2001 Ca la teatru... Se făcea că Ungaria se înălța încet, ca la teatru. Cortina se dădea la o parte și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în mine ca și toamna care întîrzie pe câmp; nici un sărut nu-mi trece prin suflet, nici o zăpadă n-a descins pe pământ. Cântecul trist, cântecul cel mai trist vine din clopotul din asfințit, îl ghicești în glasul sterp al vrăbiilor și răspunde din umilința tălăngilor. E toată viața care doare așa, zi cu zi pe întinderea stepelor, între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe urmă, șapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot șapte ouă mici ca niște cofeturi și a început să le clocească.(...) După trei săptămâni i-au ieșit niște pui drăguți, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcați cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau șapte gogoși de mătase, și au început să umble prin grâu după mâncare. Prepelița prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimițea în bucățele mici
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
trebuie spus, totuși, că neîncrederea cu care sunt ei priviți de către istoria literară are un oarecare temei, dar acest temei nu justifică scoaterea definitivă din discuție a amintirilor pe care ei le lasă. în toamna lui 1889, derutați „ca niște vrăbii speriate” cum spun chiar ei, de moartea Maestrului, își caută alt drum în literatură și se despart de Radu Popea, redactorul șef al Fântânei Blandusiei și, pentru ca lucrurile să capete semnificație mai adâncă, numesc noua lor publicație tot... Fântâna Blandusiei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să le folosim? Cel mai bun lucru ar fi să le alungăm din vocabularul nostru. Dacă aceasta e greu de realizat, să le dăm cel puțin o notă nostimă, care poate fi chiar reconfortantă pentru interlocutori. De pildă, "Nu da vrabia din mână, pe cioara de pe gard" poate fi transformat în "Nu da gardul din jurul tău, pe două păsări". Fraza "Fiecare bărbat este împins de la spate de o femeie "poate deveni mai percutantă dacă i se adaugă "adesea este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Contribuții, II, 406-408; Petre V. Haneș, Gh. Dem. Teodorescu, PL, 1942, 1; Ovidiu Papadima, G. Dem. Teodorescu, RFR, 1944, 5; Maria Frunză, G. Dem. Teodorescu, folclorist, ALIL, t. XI, 1960, fasc. 2; Ovidiu Papadima, G. Dem Teodorescu, REF, 1961, 3-4; Vrabie, Folcloristica, 219-228; Adrian Fochi, Recherches de folklore comparé sud-est européen en Roumanie (XIX-e siècle), RSE, 1968,1; Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității grecești, TMS, 1969, 3; Ist. lit., III, 889-896; Bârlea, Ist. folc., 250-259; Virgiliu Ene, Folcloriști
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
se vede concediat. Redactor la Secția scenarii a Studioului Cinematografic București (1961-1969), va fi apoi secretar al Asociației Cineaștilor (1970-1971). Debutează cu versuri în 1949 la „Revista elevilor”, iar editorial în 1957 cu nuvela A doua moarte a lui Anton Vrabie. Scrie multe scenarii de film, singur sau în colaborare cu Ion Băieșu, Mircea Drăgan, Gabriel Barta, Domokos Geza sau cu Eugen Mandric (Lupeni ’29, Cinci oameni la drum, Golgota, B. D. intră în acțiune, B. D. la munte și la
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
notă de pesimism profund, în romanul Evanghelia după Satan (1993), editat postum, evocă destinul tragic al unui tânăr revoluționar împins la disperare și sinucidere de profitorii și sicofanții care au deturnat idealurile revoluției. SCRIERI: A doua moarte a lui Anton Vrabie, București, 1957; Profiluri, București, 1959; Ora șase, București, 1960; Anii tineri, București, 1961; Vântul de seară, București, 1962; Un vals pentru Maricica, București, 1963; Orașul cu o mie de blesteme, București, 1965; Pe scara vagonului, București, 1966; Cu ușile deschise
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
pref. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească. Originea și ciclurile ei, Vălenii de Munte, 1910; Petru Caraman, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, AAF, 1932, 53-105, 1933, 21-88; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 389-393; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 163-179; Dicț. lit. 1900, 856; Iordan Datcu, Un mit - Toma Alimoș, București, 1999. I. H. C.
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
și slavi, Iași, 1931; Traian Gherman, Tovărășiile de Crăciun ale feciorilor români din Ardeal, AAF, 1939; Elisabeta Nanu, Un manuscris cu Irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Tatiana Gălușcă, Mocanii, un joc al românilor din Dobrogea, AAF, 1945; Gh. Vrabie, Există „Mocanii - un joc dramatic popular”?, CFL, 1947; Vasile Adăscăliței, Aspecte din dramaturgia populară. Teatrul popular de haiduci, SCIA, 1956, 1-2; Gh. Vrabie, Teatrul popular românesc, RITL, 1957, 3-4; Letiția Gâtză, Mihai Florea, Manifestări de dramă populară în câteva regiuni
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Tatiana Gălușcă, Mocanii, un joc al românilor din Dobrogea, AAF, 1945; Gh. Vrabie, Există „Mocanii - un joc dramatic popular”?, CFL, 1947; Vasile Adăscăliței, Aspecte din dramaturgia populară. Teatrul popular de haiduci, SCIA, 1956, 1-2; Gh. Vrabie, Teatrul popular românesc, RITL, 1957, 3-4; Letiția Gâtză, Mihai Florea, Manifestări de dramă populară în câteva regiuni ale țării, SCIA, 1958, 1; Lila Nădejde, Tema haiducească în teatrul popular, SCIA, 1959, 2; Lila Nădejde, Teatrul popular de păpuși în secolul
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
îngr. și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr. G. Tocilescu, RIAF, 1910, 7-16; N. I. Apostolescu, Hasdeu și Tocilescu, RIAF, 1912, 24-25; Ovidiu Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 292-296; Chițimia, Folcloriști, 193-216; Vrabie, Folcloristica, 228-235; Maria Frunză, Grigore Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 120-129; Dicț
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Maftei, Ioan Chițu, D. Zotta, C. Botezu, 82 bucureștii de altădată A. Nicolau, Gh. Păun, Iancu Cosmescu, N. Sutzo, V. Brănișteanu, D. Gherghel, I. Albinețu, E. Filipescu, V. Gheorghiu, Ștefăniu, M. Hagiu, Samuil Popa, I. Pandelea, Sc. Tăutu, T.A. Vrabie. Subscrișii deputați, unindu-ne cu tendința acestei petițiuni, o vom prezenta adunării legislative. C.D. Stourdza, V. Pogor, M. Costachi, general N. Mavrocordat, Iacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racoviță, T. Maiorescu, Dimitrie Corne.“ 39 Acest program, care a purtat numele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]