1,530 matches
-
picurat și norii au lăsat să cadă ploaia. Munții s-au clătinat înaintea lui Yhwh, așa și Sinaiul înaintea lui Yhwh, Dumnezeul lui Israel” (Jud 5,4-5) sau „Au înălțat râurile, Yhwh, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumărate și decât vuietul valurilor puternice ale mării este Yhwh în înaltul cerului” (Ps 93,3-4). Considerat de teologia oficială regală drept zeul suprem care stă pe tron în Sion ca stăpânitor al
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cadă ploaia. Munții s-au clătinat înaintea lui Yhwh, așa și Sinaiul înaintea lui Yhwh, Dumnezeul lui Israel” (Jud 5,4-5) sau „Au înălțat râurile, Yhwh, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumărate și decât vuietul valurilor puternice ale mării este Yhwh în înaltul cerului” (Ps 93,3-4). Considerat de teologia oficială regală drept zeul suprem care stă pe tron în Sion ca stăpânitor al zeilor, Yhwh va dobândi cu timpul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
clătinat înaintea lui Yhwh, așa și Sinaiul înaintea lui Yhwh, Dumnezeul lui Israel” (Jud 5,4-5) sau „Au înălțat râurile, Yhwh, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumărate și decât vuietul valurilor puternice ale mării este Yhwh în înaltul cerului” (Ps 93,3-4). Considerat de teologia oficială regală drept zeul suprem care stă pe tron în Sion ca stăpânitor al zeilor, Yhwh va dobândi cu timpul unele conotații solare sau, mai
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
s.v. kittu A, p. 471; vol. M/2, s.v. mīšaru A, p. 118). O altă mărturie a influenței cultului solar ne este dată de Ez 43,2: „Și iată că slava lui Yhwh ajungea de la răsărit; glasul său era ca vuietul unei ape mari și pământul strălucea de slava sa”. Această imagine a Cărții lui Ezechiel poate fi bine corelată cu diferitele simboluri solare (în special soarele înaripat) care se găsesc pe sigilii și în bulele epocii regale (Keel, Uehlinger, 1992
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Tu stăpânești trufia mării, tu potolești frământarea valurilor ei” (Ps 89,10); „Tu ai despicat marea cu puterea ta, ai sfărâmat capetele monștrilor în ape” (Ps 74,13); „Au înălțat râurile, Doamne, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumărate și decât vuietul valurilor puternice ale mării, este Domnul în înălțimile cerului” (Ps 93,3-4). Aceste declarații cu privire la puterea împotriva mării, confirmă multiplele calități de zeu suprem ale lui Yhwh (cf. Cap
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
frământarea valurilor ei” (Ps 89,10); „Tu ai despicat marea cu puterea ta, ai sfărâmat capetele monștrilor în ape” (Ps 74,13); „Au înălțat râurile, Doamne, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumărate și decât vuietul valurilor puternice ale mării, este Domnul în înălțimile cerului” (Ps 93,3-4). Aceste declarații cu privire la puterea împotriva mării, confirmă multiplele calități de zeu suprem ale lui Yhwh (cf. Cap. 3, pp. 31-38), garant al stabilității
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
10); „Tu ai despicat marea cu puterea ta, ai sfărâmat capetele monștrilor în ape” (Ps 74,13); „Au înălțat râurile, Doamne, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumărate și decât vuietul valurilor puternice ale mării, este Domnul în înălțimile cerului” (Ps 93,3-4). Aceste declarații cu privire la puterea împotriva mării, confirmă multiplele calități de zeu suprem ale lui Yhwh (cf. Cap. 3, pp. 31-38), garant al stabilității ordinii cosmosului împotriva tentativelor de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
separate de pământ și închise de puterea lui Dumnezeu într-un loc sigur, sub pământ (Gen 1,7-10; Prov 30,4). În aceste cazuri, precum în Ps 18,5.17; 69,2-4.15-16; Am 9,2-3, expresii precum „adâncul mării”, „vuietul mării” sau altele de același fel, cu siguranță, se referă la puterile haotice primordiale potrivnice vieții și dușmani ai umanității. Această simbologie cosmică evocă cert unele mitologii din Orientul Apropiat care presupun existența, în timpurile primordiale, a unei opoziții cosmice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate de noile realități industriale („Sar sălbăticiunile din vizuine/la lumina frunților roșii de uzine”), iar pastelurilor le ia locul evocarea entuziastă a marilor șantiere socialiste: „În vuietul betonului/se prăbușesc pustietățile/ca zidurile Ierihonului./ E ora când se pun în mișcare/uriașe ceasornice de motoare,/ca niște cataracte simfonice de bătăi/în ureche străvechilor văi” (Cornul de vânătoare). O încercare de istorisire a genezei neamului românesc se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
aude de la o jumătate de yojana; poarta (mangaladvăra) pe care astrologii au indicat-o a fi cea prin care urma să iasă prințul a fost echipată cu batanți enormi, pe care doar 500 de oameni o pot închide și deschide; vuietul ei se aude de la o jumătate de yojana. Totodată regele a poruncit ca fiul său să fie urmărit îndeaproape. După ce apar semnele prefigurând misiunea, precauțiile sunt dublate: se ridică metereze, se sapă șanțuri, se consolidează porțile; la toate ieșirile, sute
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ore de război, să se transforme în șirurile acelea de carcase înnegrite. Trenul înainta încet, parcă bâjbâind, în amurgul carbonizat, sub un soare care nu-ți mai rănea ochii. Se obișnuiseră deja cu mersul șovăitor și cu cerul plin de vuiete de avioane. Ba chiar și cu șuieratul strident de deasupra vagonului, urmat de șfichiuitul gloanțelor pe acoperiș. Părăsind orașul calcinat, au dat de rămășițele unui tren spintecat de bombe. Mai multe vagoane se răsturnaseră pe terasament, altele, culcate sau vârâte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de renumitele Terase Albe și Roz pline de apă pe care maorii le foloseau pentru a se Îmbăia și a găti. Aceste terase au dispărut În dimineața de 10 iunie 1886, când Muntele Tarawera din apropiere a erupt cu un vuiet asurzitor, iar lacul Rotomahana s-a transformat Într-o coloană Înaltă de abur și nămol. Erupția a expulzat un volum uriaș de zgură bazaltică printr-o crăpătură lungă de 17 km până la o distanță de 18 km, Îngropând trei sate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și părăsit... Din depărtări nehotărâte, umbre negre se desprindeau din noapte În răstimpuri și, lunecând grăbite, se mistuiau pe rând În ușa luminată și larg deschisă a templului. Șuvoaiele apelor, nepotolite Încă, Își mai trimeteau de prin văi, până-n depărtare, vuietul lor nedeslușit și surd... Fiori iuți de vânturi ușoare Însuflețeau, În răstimpuri, neclintirea frunzișului negru, și picături grele de apă mari cădeau pe pământ... Seara de adio are un caracter fastuos, cu lumânări aprinse pe măsuțe de pai de bambus
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
secolele VII-VIII) Înscrise pe lista Patrimoniului Internațional UNESCO, datorită sculpturilor 568 exemplare Înfățișându-l pe Buddha 725. În cealaltă capitală antică Puyo se remarcă pagoda Paeckche din aceeași perioadă 726. Soarele Începu a cumpăni dincolo de amiază... În văile din jos vuietul surd al râului se schimbase În urlet clocotitor de ape vijelioase ce mânau dindărăt cu iuțeală de uragan surpăturile de stânci smulse din scoborâșurile Înalte ale drumului lor la vale și frământau cu zgomot Înăbușit bolovanii grei și nestatornici de pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
desfrunziți În celelalte anotimpuri, cu cascadele lor de flori galbene, ori arboles de fuego care domină peisajul prin coroana lor de flăcări, salcâmi uriași ce poartă cu ostentație printre frunze flori roz cu spini, Încărcate cu polen. 654 Liniștea munților, vuietul surd al vântului, foșnetul frunzelor, parfumul dulceag al florilor, mă Îndeamnă la noi reflecții. Cum de supraviețuim, Într-o natură perfectă, dar o lume plină de deșertăciuni?! Mă gândesc că educația joacă un rol Încă din pruncie, așa că curând devine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
singurul care-i mai unește pe toți deopotrivă, având creștetul În cer și picioarele bine Înfipte În pământ. Chiar și așa, el e cel care se sacrifică, căci rămâne mereu trist și solitar, cu părul Înălbit și barba Înghețată, În vuietele sinistre ale urgiilor de vânt, 684 lăcrimând și visând să-și dea nemurirea pentru o clipă de tandrețe umană. Singura lui consolare este aceea că doar zeii Își mai pot cățăra sufletele pe el, căci oamenii nu au ce căuta
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ridicându-se în coate. Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși din pat și se apropie de sobă. Bunica dormea(...) și băiatul zâmbi. "E aici bunicaîși spuse-, n-are de ce să-mi fie frică."(...) Ploaia și vuietul ei depărtat, străin și parcă de pierzanie a unor lumi ascunse și nedeslușite, scurgerea aceea de vânt și de ape urcau în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea că plânge cineva
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub ziduri, istoria străbună Iar globul pământesc părea c-a stat (...) Și-n inimile pline din largul țării mele El a sunat întocmai chemărilor din munți. Mândria strămoșească e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
marii scriitori japonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1968, autorul unei proze de atmosferă de mare finețe și rafinament, în maniera monogatari din perioada Heian (795-1185). Dintre operele lui amintim: Dansatoarea din Izu, O mie de cocori, Vuietul muntelui, Maestrul de Go, Lacul, Descoperirea frumuseții, Frumusețe și întristare, Frumoasele adormite, Kyoto sau tinerii îndrăgostiți din străvechiul oraș imperial. Ca și celelalte opere, Țara zăpezilor, publicată în anul 1948, excelează prin crearea unei atmosfere picturale în care seninătatea contemplării
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Scânteii tineretului»” ș.a. Opera lui L. evoluează pe două coordonate: romanul social cu tematică rurală și romanul politic. În cazul primului filon, în care se înscriu romane precum Cordovanii, Suferința urmașilor (1978), volume de nuvele ca Eclipsă de soare (1969), Vuietul (1969) și Ploaia de la miezul nopții (1973), tematica, schema conflictului și tipologia personajelor sunt repetitive. Monografia satului surprins într-un moment de cumpănă se realizează prin reverberarea conflictelor în biografia eroului principal. Pe autor îl interesează perioada „obsedantului deceniu” ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
mai puțin aptitudinea calofilă. Deficitul de stil, real, al prozei lui Ion Lăncrănjan nu poate anula însă valoarea acestui roman - Suferința urmașilor -, care nu stă în stil. MIHAI UNGHEANU SCRIERI: Cordovanii, I-III, București, 1963; Eclipsă de soare, București, 1969; Vuietul, București, 1969; Fragmentarium, București, 1969; Ploaia de la miezul nopții, Cluj-Napoca, 1973; Drumul câinelui, Cluj-Napoca, 1974; Caloianul, București, 1975; Nevoia de adevăr, București, 1978; Suferința urmașilor, București, 1978; Fiul secetei, București, 1979; Cuvânt despre Transilvania, București, 1982; Eclipsă de soare. Drumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
propice perenității. Anexa 1 Cum s-a unit în epoca Pietrei Cioplite "Apa care Dă Nori" cu "Apa care Curge" Omulețul scoase capul din culcușul lui de blănuri și își ciuli urechile. De undeva, de afară, vine până la el un vuiet îndepărtat ca o ploaie mare care răpăie înfundat. Dar nu e ploaie. Ce poate fi? E beznă, gura peșterii nu se ghicește; numai deasupra vetrei de jeratec ascuns sub spuză, în jurul căreia s-au cuibărit, ca de obicei, cu toți
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
s-ar contra cu duhurile rele ale nopții și întunericului. Întinde mâna și-l scutură ușor pe bătrânul al cărui ucenic este. Acesta se trezește pe dată și cu glas scăzut dar limpede întreabă: "Ce-i?" Nu așteaptă răspuns, pentru că vuietul de afară i l-a și dat. Ridicat în cot din culcușul lui, scurmă în jeraticul de alături cu o crenguță uscată, care dă trosnind o flăcăruie jucăușă, care scoate din întuneric fața-i bărboasă și ochii ațintiți pe urma
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care a împins și a adunat ghețurile de pe fața Apei Mari către coada ei, împroșcînd cu clipirile soarelui ce se ridică din față, către locurile care își poartă undele Apa care Curge. Acum, la coada Apei Mari care Dă Nori, vuietul apelor a devenit asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
renunțarea la o moștenire evreiască apăsătoare, făcută din izolare și discriminare. Astăzi, prețul admiterii În Europa s-a schimbat. Printr-o ironică răsturnare de situație pe care Heine (cu sugestiile lui profetice despre „vremuri sumbre, tumultuoase, ce se apropie cu vuiet”) ar fi apreciat-o mai mult decât oricine, cei care vor să devină cu adevărat europeni În zorii secolului XXI trebuie să-și asume mai Întâi o moștenire nouă și cu mult mai apăsătoare. Astăzi, referința europeană relevantă nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]