3,544 matches
-
cu mai multe dimensiuni. Această procedură poartă, după Lazarsfeld, numele de analiză multivariată, sociologul american fiind cel care a stabilit câteva repere pe calea acestei întreprinderi și a evidențiat câteva cazuri particulare de relații, niște tipuri ideale (aici ideea lui Weber privind rostul acestor tipuri potrivindu-se perfect). Lazarsfeld a arătat că dacă în relația unei caracteristici A (cauza) cu una B (efectul) se introduce o a treia, C (numită de el „variabilă-test”), atunci asocierea generală dintre A și B apare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
to search for citations by this author." Rebbeck T, HYPERLINK "http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=pubmed&cmd=Search&itool=pubmed AbstractPlus&term=%22Weber+BL%22%5BAuthor%5D" \o "Click to search for citations by this author." Weber BL 1997. BRCA1 mutations in women attending clinics that evaluate the risk of breast cancer. New England Journal of Medicine. 336: 1409-1415. Fauci AS, Braunwald E, Isselbacher KJ, Wilson JD, Martin JB, Kasper DL, Hauser SL, Longo DL 2001. Harrison
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și peste vulpea care, cănd n-ajunge la struguri, spune că sunt acri... Mă căznesc să găsesc în fondul comun al reflexivității noastre o corelație între bani și bunăstare, și cum nu găsesc, mă las păgubașă... Doar știam că Max Weber e de altă naționalitate... Mă grăbesc să concluzionez: la noi e o prăpastie imensă între vis (unde ne sunt banii, prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
Administrația publică a fost considerată că o formă specială de administrație, cerând o birocrație profesională, angajată "pentru viața", cu "îndemânarea" de a fi utilă oricărei probleme politice. Aceste caracteristici nu au mai răspuns evoluției societății, modelul de administrație al lui Weber nu a mai rămas singurul furnizor de servicii și bunuri. În sectorul privat, erau utilizate sisteme de management flexibil care, în timp, au fost preluate și adoptate de către guverne, ceea ce a dus la întrepătrunderea problemelor politice și administrative. Astfel, noul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
nu sunt compensați prin dispozitive de transversalitate și flexibilitate, îngreunează funcționarea lor și grevează inovarea și decizia. c) Factori culturali • Respingerea arbitrarului de natura umana Principiile tradiționale ale organizării birocratice au fost concepute pentru a elimina arbitrarul uman. Lucrările lui Weber valorizează puterea "rațional-legală" a ierarhiilor pentru a evita situațiile de leadership informal și carismatic. Aceste concepții se bazează pe o neîncredere implicită în ceea ce privește subiectivismul și luarea în considerare a dimensiunilor umane, percepute ca fiind neraționale în raport cu sistemul "cartezian" de valori
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Suportul valorilor poate fi însă o persoană sau un lucru și atunci primele sunt valori personale, iar în cele din urmă valorile reale sau materiale. În sociologie, valoarea se referă la un mod de acțiune dezirabil, acceptat. Sociologi, precum Durkheim, Weber spun că valorile trebuie considerate ca "fapte sociale" care au un rol esențial în asigurarea unității sociale. În psihologia socială, în cercetările atitudinale, valorile sunt idei în care oamenii cred, cu privire la comportamentul moral sau corespunzător, la ceea ce este bine sau
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în mai multe universități britanice și americane. A mai publicat, în reviste de specialitate, articole precum: Waltz, Kant and systemic approaches to international relations; State Socialization, International Norm Dynamics and the Liberal Peace; Kant and systemic theory: a reply to Weber. Ewan Harrison, The PostCold War. International System. Strategies, institutions and reflexivity (c) 2004, Routledge / Taylor & Francis Group (c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
obiectiv și o formă prin care o civilizație se desfășoară în spațiul unei colectivități, se transmite din generație în generație și se transformă în scop al acesteia. La începutul secolului XX, în ale sale Eseuri despre teoria științei, sociologul Max Weber preia conceptul hegelian de Volksgeist, dar are grijă să-l relativizeze, replasându-l în istoria empirică a popoarelor. Astfel, el respinge viziunea hegeliană a unui mers inexorabil care revelează Absolutul în Istorie și privilegiază aportul civilizator al anumitor popoare, mai geniale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
hegelian de Volksgeist, dar are grijă să-l relativizeze, replasându-l în istoria empirică a popoarelor. Astfel, el respinge viziunea hegeliană a unui mers inexorabil care revelează Absolutul în Istorie și privilegiază aportul civilizator al anumitor popoare, mai geniale decât celelalte. Weber, dimpotrivă, vede în Volksgeist cu totul altceva, doar fundamentul real al ansamblului de manifestări culturale ale unui popor, care emană toate de la acesta. Această concepție empirică a devenit, de atunci, comună mai multor discipline și mai multor abordări din științele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care a ocupat o catedră de sociologie a artelor la Școala Practică de Înalte Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru anumiți sociologi (de exemplu, Jean Duvignaud, autor al volumului Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967). • Weber și fondarea sociologiei comprehensive Max Weber (1864-1920) a considerat întotdeauna sociologia drept o interogație asupra culturii ca un "cosmos de sens", înțeleasă ca un complex religios, politic, economic, juridic, educativ, estetic... Obiectivul este de a caracteriza cultura noastră modernă și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologie a artelor la Școala Practică de Înalte Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru anumiți sociologi (de exemplu, Jean Duvignaud, autor al volumului Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967). • Weber și fondarea sociologiei comprehensive Max Weber (1864-1920) a considerat întotdeauna sociologia drept o interogație asupra culturii ca un "cosmos de sens", înțeleasă ca un complex religios, politic, economic, juridic, educativ, estetic... Obiectivul este de a caracteriza cultura noastră modernă și "tipul de om" care-i corespunde
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sens", înțeleasă ca un complex religios, politic, economic, juridic, educativ, estetic... Obiectivul este de a caracteriza cultura noastră modernă și "tipul de om" care-i corespunde, înțeles ca produs și manifestare ale acestei culturi (Wilhelm Hennis, La Problématique de Max Weber, trad. fr., PUF, Paris, 1996). Este vorba, pentru el, de a "înțelege" în specificitatea sa realitatea vieții înconjurătoare, "semnificația culturală a diverselor ei manifestări în configurația actuală" (Catherine Colliot-Thélène, Max Weber et l'histoire, PUF, Paris, 1990, p. 15). În
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale acestei culturi (Wilhelm Hennis, La Problématique de Max Weber, trad. fr., PUF, Paris, 1996). Este vorba, pentru el, de a "înțelege" în specificitatea sa realitatea vieții înconjurătoare, "semnificația culturală a diverselor ei manifestări în configurația actuală" (Catherine Colliot-Thélène, Max Weber et l'histoire, PUF, Paris, 1990, p. 15). În concepția weberiană, centrale sunt ideile, credințele religioase și valorile etice. Activitatea omului (economică, politică...) este orientată de o "stare de spirit". Firește, bazele materiale permit contextualizarea ansamblului, chiar traducerea lui, dar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
economică și contemporan cu Marx, ori de specialiști în istoria culturală, precum elvețianul Jacob Burkhardt (1818-1897), toți urmăreau să pună în lumină producțiile culturale prin relațiile cu alte sfere (politică, economică, religioasă), fără vreo excludere și multiplicând punctele de vedere. Weber a fost puternic influențat de materialism și de Școala istorică. Opera sa poate fi citită ca o tentativă de a amenda punctul de vedere materialist, demonstrând că și cultura, formele și bunurile simbolice (religioase) au o influență decisivă asupra "realității
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o influență decisivă asupra "realității" sociale. Viața în societate are o semnificație fundamentală, ea trimite întotdeauna la sens și la raportarea la valori. De aceea, sociologia culturii nu trebuie să se mai hazardeze în privința influenței structurante a efectelor de sens. Weber era preocupat să determine medierile între elementele materiale și spirituale, pe când marxismul tindea mai degrabă să le separe sau să le reducă la un raport imediat. La Weber, religia este atât practică (rituri, exerciții ale corpului, disciplină), cât și ideală
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trebuie să se mai hazardeze în privința influenței structurante a efectelor de sens. Weber era preocupat să determine medierile între elementele materiale și spirituale, pe când marxismul tindea mai degrabă să le separe sau să le reducă la un raport imediat. La Weber, religia este atât practică (rituri, exerciții ale corpului, disciplină), cât și ideală (credințe, dogme). În mod simetric, economicul este deopotrivă un "spirit" și o etică, la intersecția dintre practici și principii. În Franța, unii autori apropiați de Durkheim au arătat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologiei categoriilor", aplicabilă, mai larg, ansamblului domeniilor observabile. De exemplu, nimic nu împiedică adoptarea acestui punct de vedere pentru "criminalitate", "creșterea economică" sau "imigrație". Și dacă, așa cum spune Saussure, "punctul de vedere creează obiectul", atunci suntem îndreptățiți să afirmăm, odată cu Weber, că "știința face o problemă din ceea ce este evident prin convenție". Altfel spus, ceea ce este convențional precum calificativul "cultural" necesită o analiză sociologică. Primele elemente ale unei sociologii a categoriilor Fondatorii sociologiei au abordat nediferențiat temele categorizării și calificării: în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Jakobson), care studiază formele concrete de intercomunicare și de intercomprehensiune în inteligibilitatea sensului conduitelor. În rezumat, intenționalitatea subiectului (Husserl), puterea de a califica obiectul în funcție de efectele pe care le suscită (Peirce, James și Dewey), sensul acordat obiectului în acțiunea socială (Weber), interacțiunea simbolică și lingvistică (Blumer, Goffman, Becker) constituie, fără nici o îndoială, cei patru piloni ai "sociologiei calificării" în stil american. În plus, dacă "interacțiunea simbolică" grupează ceilalți trei piloni sociologici, atunci faptul social este acest proces în care intenția subiectului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cele ale juriștilor, din cauză că din educația juridică lipsesc total cunoștințele sociologice (și invers), în ciuda bogatelor analize în domeniu ale juriștilor specializați, a afinităților dintre cele două discipline și a culturii juridice a fondatorilor sociologiei (Marx avea o formație în jurisprudență, Weber, în istoria dreptului clasic, subiect căruia i-a consacrat teza de doctorat, Durkheim a scris o teză de sociologie juridică...). Unii sociologi au înțeles totuși avantajul pe care-l pot obține din cunoașterea precisă a dreptului în domeniile pe care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci cauzele credinței" (Boudon, 1999, pp. 139-140). Corpuri Oamenii nu sunt doar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociale pe care le generează. Descrierea proceselor care acționează în calificarea culturală a bunurilor nu poate fi așadar desprinsă de analiza consecințelor asupra societății. Această prezentare a problemelor se înscrie pe deplin în tradiția sociologică, în măsura în care marii autori (Durkheim și Weber) au insistat pe această dublă dimensiune: calificarea și efectele sale. Ipoteza principală susține că, dacă bunurile culturale au efecte sociale (obiectiv observabile, după cum vom vedea), acestea se datorează, în parte, calificării lor culturale. A constata eficacitatea desemnărilor nu înseamnă a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914 (Pragmatisme et sociologie, Vrin, Paris, 1981). Cât despre Weber, acesta cunoștea concepția lui James din Voința de a crede (1896). Abordarea eticii religioase se inspira de aici în măsura în care ținea foarte mult cont de consecințele sociale, economice ale diverselor religii istorice (iudaism, confucianism și taoism, budism și hinduism, calvinism și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vedere al efectelor ei industriale, economice, sociale și al efectelor plastice: obiectele de serie pot și ele să fie frumoase în anumite ocazii, chiar dacă nu frumusețea este scopul lor (Kalifa, 2001; Noël Carroll, A Philosophy of Mass Culture, Oxford, 1998). • Weber: a specifica efectele pentru a înțelege În ce-l privește, Weber a abordat problema în alt sens, dar a ajuns la aceleași concluzii metodologice. A reafirmat constant că trebuie realizată o sociologie a efectelor religiei în locul reflecției despre ce este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
obiectele de serie pot și ele să fie frumoase în anumite ocazii, chiar dacă nu frumusețea este scopul lor (Kalifa, 2001; Noël Carroll, A Philosophy of Mass Culture, Oxford, 1998). • Weber: a specifica efectele pentru a înțelege În ce-l privește, Weber a abordat problema în alt sens, dar a ajuns la aceleași concluzii metodologice. A reafirmat constant că trebuie realizată o sociologie a efectelor religiei în locul reflecției despre ce este religia în sine: prea puțin conta pentru el esența ei (improbabilă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
religia în sine: prea puțin conta pentru el esența ei (improbabilă). Discuțiile nesfârșite pe care le deschidea această perspectivă "filozofantă" nu-l interesau: "Subiectul [sociologiei religioase] nu este de a defini ce este religia, căci lucrul acesta este imposibil" (Max Weber, 1995, vol. 2, p. 145). Preocuparea sa nu privește natura religiosului, ci implicațiile sale: el îi califică pe unii oameni, structurează și ierarhizează societatea, încurajează anumite practici și le descurajează pe altele etc. "Sarcina noastră este să studiem condițiile și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]