1,547 matches
-
ieșit la pensie și nu a reușit să se ocupe personal de amenajarea acestei grădini. Din lipsă de fonduri și inițiativă nici urmașul sau St. Gyorffy (1913-1919) nu a făcut-o, ci a preferat să cultive, pe timpul primului războiului mondial, zarzavat și fructe pentru spitale și a adăpostit refugiații maghiari din 1916. Noii administrații românești i-a fost dat să transforme livada de pomi fructiferi existentă într-o adevărată Grădină Botanică. Marea Unire a adus cu sine naționalizarea universității clujene, după ce
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
credincioșilor din Oneaga, Rădășeni și Vorona), un turn clopotniță, un gard din piatră de râu la intrare, un grajd pentru animale, un fânar, o nouă fântână. S-a pictat apoi pe interior biserica și s-a amenajat o grădină de zarzavat și o mică livadă. La 24 iulie 2010, mitropolitul Teofan Savu a oficiat aici o slujbă arhierească, la care au participat numeroși credincioși din satele din împrejurimi și din orașul Botoșani. În cuvântul adresat celor prezenți, la finalul slujbei, înaltul
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
a autohtonizat în România. S-a spus: „Pentru că a fost preluată sub stăpânire otomană, acră i-a fost și ei soarta”. La propriu, căci oțetul a fost un adaos românesc în ciorba asta (în lipsă de lămâie), la fel și zarzavaturile. Astăzi, în restaurante mai ridicate, nu se întrebuințează oțet, acesta cum se spune, ar fi defavorabil gustului. Pentru ciorba de burtă românească se iau mult mai multe ingrediente ca pentru ciorbe asemănătoare din alte țări. Este nevoie de: apă sau
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
deschis gimnaziul . Începând din anul 1991, satul Împuțita face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.263 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Împuțita se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne de vită și de produse lactate. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Împuțita era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), găgăuză
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.707 locuitori, preponderent albanezi. În localitate trăiesc și etnici găgăuzi, bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Caracurt se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne și de lactate. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de bulgară (%), rusă (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.923 locuitori, preponderent găgăuzi. În localitate trăiesc și etnici bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Curciu se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de lapte. La 27 noiembrie 1946, a fost înființat colhozul "8 Martie". În octombrie 1947, a fost organizat un alt colhoz cu numele de Budenîi. În ianuarie 1948
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
expoziția organizată de către Tinerimea artistică și a purtat numele de "În zi de sărbătoare". Lucrarea se află astăzi la Muzeul Zambaccian din București. Imaginea a avut ca model de inspirație un peisaj aflat la marginea orașului, unde locuiau cultivatorii de zarzavaturi cunoscuți sub numele de "sârbi". În tablou este înfățișat un grup de femei precedate de o fetiță și urmate de un prichindel de fată. Ele se deplasează spre o ulicioară aflată între casele cu garduri de uluci și cu acoperișuri
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
fetiță și urmate de un prichindel de fată. Ele se deplasează spre o ulicioară aflată între casele cu garduri de uluci și cu acoperișuri de stuf negricios. În spatele caselor se întrevăd pomi, ca și pe fundalul ghicit al grădinilor de zarzavat. Tabloul atrage prin frăgezimea coloritului plin de voiciune și vibrația atmosferei. Tenta de mișcare dată de grupul de femei, câmpul verde-gălbior, florile care apar în zăplazurile cenușii, cafenii și albicioase - având o transparență de acuarelă, se armonizează în lumina plină
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha teren neproductiv, 2,50 ha pășune, 4,24 ha parc cu arbori și pomi fructiferi. Pe moșie se aflau un conac (compus din 14 camere, având o suprafață construită
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
bulgari s-au stabilit în același cartier. Datorită similitudinilor între limbile vorbite de cele două grupuri etnice, localnicii au numit și pe noii veniți tot sârbi. Bulgarilor li s-a dat pământ în apropierea râului, unde au înființat grădini de zarzavaturi. Minoritățile etnice sârbe și bulgare nu și-au păstrat identitatea și limba, recensământul din 2002 arătând prezența a doar patru sârbi și patru bulgari în oraș. Amintirea existenței acestor comunități a rămas, însă, prin faptul că, în oraș, legumicultorii sunt
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
ursul păcălit de vulpe etc.. Acesta este primul parc tematic despre opera unui scriitor construit în România. Patroana parcului este humuleșteanca Gârneț Niculina care a cumpărat terenul de la un stră-strănepot de-al lui Creangă, de la Botoșani. Pe vechea grădină de zarzavat a avut inspirația să amenajeze un parc tematic cu personaje din poveștile, povestirile și amintirile din copilărie ale scriitorului. Femeia spune că a investit aproape 200 de milioane de lei vechi (20.000 de lei noi) în amenajarea parcului. Lucrările
Parcul tematic „Ion Creangă” () [Corola-website/Science/327018_a_328347]
-
prin afumare. Uscare și deshidratare Este unul din procesele cele mai vechi folosite de om pentru păstrarea alimentelor. Metoda se folosește de faptul că microorganismele nu se dezvoltă cu ușurință în mediile care duc lipsă de umiditate. Cărnurile, fructele, legumele, zarzavaturile se pot așeza la soare pentru a se usca și astfel vor dura mult mai mult. Există și unele alimente care prin acest proces își schimbă mult gustul față de cel inițial cum ar fi stafidele. Sărare și afumare În general
Conservarea alimentelor () [Corola-website/Science/326437_a_327766]
-
Piftia (răciturile sau aiturile) este un preparat culinar din grupa gustărilor reci obținut prin fierberea îndelungată a bucăților de carne (porc, vițel, curcan, cocoș, gâscă, pește) cu os și cartilaje, în asociere cu legume, zarzavaturi și diferite condimente. Carnea se spală și se pune la fiert în apă rece cu sare, se spumează și se lasă la fiert pănă apa se limpezește. Se adaugă legumele și foile de dafin și se lasă să fiarbă la
Piftie () [Corola-website/Science/324189_a_325518]
-
Pastele făinoase (pasta în italiană), sunt un produs alimentar obținut prin uscarea aluatului nedospit de făină cu apă la care se poate adăuga de asemenea și sare sau ouă. Pastele colorate pot conține și zarzavaturi sau legume precum pastele verzui conțin spanac sau pastele roțiatice roșii. Pastele făinoase sunt tăiate în diferite forme și mărimi. Fâina din care se obțin pastele în Europa este în general cea de grâu dar în Asia adesea se fabrică
Paste făinoase () [Corola-website/Science/326771_a_328100]
-
făină de orez, Vigna radiata, soia, hrișcă etc. Principalul component al pastelor făinoase îl constituie carbohidrații și în mică parte proteinele (13%) și grăsimile (1,5%). Pastele de asemenea mai conțin vitamine din grupa B-urilor iar pastele care conțin zarzavaturi, legume sau cele umplute cu carne sau brânză (ex:raviolli) pot avea valori nutritive mai complexe depinzând de produsul care le-a fost adăugat. Valoarea energetică a pastelor este de 370 kcal (1546,6 kJ) la 100 g. Pastele făinoase
Paste făinoase () [Corola-website/Science/326771_a_328100]
-
vegetală, formată din semințe, rădăcini, fructe, frunze sau flori, ce o procură din iarba sau tufișurile care cresc în regiunile de stepă, sau zonele păduroase din munți. Dar ei pot face și pagube însemnate în terenurile cultivate cu cereale sau zarzavaturi. Animalele mai consumă de asemenea insecte, nevertebrate mici sau pui de păsări, șoareci, broaște și șerpi. Hrana pe care o transportă în buzunare, o parte o consumă în liniște în apropiere de gura galeriei subterane, cealaltă parte o depozitează în
Cricetinae () [Corola-website/Science/329786_a_331115]
-
mute pe profesoară, dar află că aceasta este jurnalistă la „Ogorul socialist” și a venit în sat, sub acoperire, pentru a realiza un material pentru televiziune. Geo găsește o propunere mai veche a lui Toderaș privind construirea unei sere de zarzavaturi, care fusese respinsă de conducerea raionului, și vrea să o realizeze. El vrea să antecontracteze producția de zarzavat cu fabricile din jur pentru a obține 50.000 de lei pe care să-i folosească la construirea serei. Varvara se implică
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
acoperire, pentru a realiza un material pentru televiziune. Geo găsește o propunere mai veche a lui Toderaș privind construirea unei sere de zarzavaturi, care fusese respinsă de conducerea raionului, și vrea să o realizeze. El vrea să antecontracteze producția de zarzavat cu fabricile din jur pentru a obține 50.000 de lei pe care să-i folosească la construirea serei. Varvara se implică și ea, acuzându-l pe primarul Iustinian că nu se implică în însănătoșirea agriculturii satului. Temându-se că
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
fabrică și află că directorul este Pătruț al Carolinei din Pogoanele; ea îi cere acestuia să-i dea fier, sticlă și bani, precum și 25 de oameni din fabrică, pentru a construi serele din sat. Directorul fabricii hotărăște ca serele de zarzavaturi să se facă în Viișoara, trimite materiale de construcție și dispune detașarea a 25 de muncitori pentru a lucra la construirea serelor. Bucuroasă, Varvara le face cinste țăranilor cu țuică, iar Praxiteea îi filmează pe localnici beți. Ca urmare a
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
și să realizeze fațade bogat decorate. Vechea biserică Sf. Petru a fost distrus în 1701 și reconstruită în 1708 într-un stil baroc. În cursul secolului al XVIII-lea, "Graben" își pierde importanța sa ca loc de piață, vânzătorii de zarzavaturi pleacă în 1753, piața de Crăciun se stabilește altundeva în 1772. "Graben" devine scena principala a vieții urbane și loc de promenadă, iar dezvoltarea antreprenorilor este la apogeu în timpul construcției "Trattnerhof" de către Thomas von Trattner. Apar, de asemenea, și prostituatele
Graben (Viena) () [Corola-website/Science/328635_a_329964]
-
salvează din această situație neplăcută și le dau mâncare, băutură și haine, apoi fac dragoste cu ei. Darie și Diplomatul trec clandestin granița în Bulgaria și sunt arestați de grăniceri, dar sergentul bulgar, care avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe malurile Călmățuiului, îi lasă liberi și le arată drumul către țară. După trei săptămâni de drum, cei doi pribegi ajung în satul Cosui de pe malul bulgăresc al Dunării. Bat la ușa unei case și sunt primiți de un pescar
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
o posibilă soartă tragică: mai întâi cu Gură-Neagră, căpetenia partizanilor macedoneni, ce fusese mai demult pândar al moșiei boierului Arizan de la Clocociov, și apoi cu Ivan, sergent grănicer bulgar, fiul lui bai Gheorghe, ce avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe valea Călmățuiului. Sosirea la București coincide cu arestarea guvernului provizoriu rus condus de Kerenski, ceea ce-i oferă mult mai maturului Darie ocazia de a-i striga în urechi mareșalului Mackensen, ieșit să se plimbe pe Calea Victoriei, că „o să se
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
prin ținerea unor cursuri de educație populară botezate „cursuri țărănești”. Periodic învățătorul ținea câte o conferință cu subiecte istorice, geografice, literare sau zootehnice (despre creșterea vitelor, a oilor, a porcilor, a păsărilor). Deasemenea aborda probleme de horticultură, viticultură și cultura zarzavaturilor. Conferințele erau urmate de un mic program cultural ce consta din lecturi, recitări și cântece, prezentat de elevii școlii. Rezultatele practice s-au văzut când în Bozed în urma cursurilor de alfabetizare ale adulților mulți au învățat scrisul și cititul, precum și
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
Fabbriche Nuove este un pic mai recentă, datând din 1553. Statuia Îl Gobbo di Rialto a fost, de asemenea, sculptata în secolul al XVI-lea. Zona a rămas încă o piață aglomerată de vânzare cu amănuntul, cu piața zilnică de zarzavat Erberia și cu piața de pește de pe Campo della Pescheria. Rialto este, de asemenea, menționată în lucrări literare, în special în piesa de teatru "Neguțătorul din Veneția" a lui William Shakespeare, în care Shylock întreabă " Ce se mai aude pe
Rialto () [Corola-website/Science/333454_a_334783]
-
În lipsa unor alimente precum carnea sau cartofii, gospodinele au folosit legume nemaiîntâlnite în rețele lor precum napii suedezi sau napii porcești. Criza de alimente era mai acută în orașele mari. În regiunile rurale, tăierile ilegale de animale, cultivarea grădinilor de zarzavat și producția locală de lapte și brânzeturi au permis o alimnetație mai bună. Unii dintre francezi au profitat de pe urma pieței negre, unde alimentele erau vândute fără cartelă la prețuri foarte mari. Fermierii furnizau pieței negre în special carne, ceea ce reducea
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]