4,773 matches
-
creat, dar lipsit de viață, „dormind”. Somnul lumii se datorează somnului zeului Enki și al soției sale Nin-Sikil (= fecioara), virgină încă, așa cum virgin era însuși Pământul : Cuplul unic, la Dilmun, este cufundat în somn. Pământul pe care Enki doarme alături de [zeița] Virgină, Acest pământ este virgin... (51, p. 106). Zeița îl trezește pe Enki pentru a da viață Lumii. Similar, într-un alt text mitic sumerian, Enki stă întins în mare, dormind adânc. El este trezit din somn de Nammu, „mama
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
datorează somnului zeului Enki și al soției sale Nin-Sikil (= fecioara), virgină încă, așa cum virgin era însuși Pământul : Cuplul unic, la Dilmun, este cufundat în somn. Pământul pe care Enki doarme alături de [zeița] Virgină, Acest pământ este virgin... (51, p. 106). Zeița îl trezește pe Enki pentru a da viață Lumii. Similar, într-un alt text mitic sumerian, Enki stă întins în mare, dormind adânc. El este trezit din somn de Nammu, „mama tuturor zeilor”, pentru a săvârși antropogeneza : „O, fiule, scoală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și adaptarea lor după calapodul noii religii. Zeul sau eroul ucigător de balaur a devenit Sf. Gheorghe. Zeul furtunii a fost înlocuit cu Sf. Ilie („sfânt mare, cu roșu la calendar”, indiciu al importanței zeului furtunii în panteonul arhaic autohton). Zeița fertilității a fost asimilată cu Sf. Maria. Duhurile rele au devenit ipostaze ale lui Iuda sau Scaraoțchi (conform pronunției slave a supranumelui lui Iuda Iscarioteanul - Iskarioțki). Vechii preoți-magi au primit (sau și-au luat) ca „patron” pe legendarul rege biblic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comparativă a acestor motive mitice universale și practici magico-rituale arhaice ar putea să scoată la lumină pierdute semnificații simbolice. a) Legende grecești. Un gest similar cu cele comentate îl regăsim în legenda edificării unei alte corăbii primordiale. Protectoare a corăbierilor, zeița Atena a împlântat „la jumătatea carenei” navei Argo (117), în „centrul” construcției deci, o bucată din stejarul sacru din dumbrava oracolului lui Zeus de la Dodona (Apollonios din Rhodos, Argonauticele, I ; și Orfeu, Argonauticele ; cf. 105). Este un gest mitic de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
I ; și Orfeu, Argonauticele ; cf. 105). Este un gest mitic de „sacralizare” a unei creații care, probabil, avea corespondențe în arhaice gesturi rituale de construcție. în Odiseea, de exemplu, Ulise își construiește iatacul nupțial în jurul unui măslin, copac sfânt, consacrat zeițelor Atena și Demetra. Din lemnul și pe locul copacului sfânt din centrul iatacului, Ulise meșterește patul conjugal. El confecționează o mobilă imobilă din trunchiul măslinului care a fost lăsat cu rădăcinile în pământ, marcând pentru totdeauna „centrul locului”, cum observă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
armă de răpunere a monstrului și o unealtă de edificare a corăbiei. „O boată verde de măslin” îi va sluji eroului pentru a-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează în mod deosebit, zeița Calipso îl va înzestra cu o unealtă consacrată, un topor „c-o mândrețe de coadă de măslin”, cu care Ulise își va meșteri corabia care-l va duce spre casă din legendara insulă Ogygia (Odiseea, V, 311 și urm.). b
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
versiunea akkadiană, care (cf. 50, p. 258) „nu este altceva decât o traducere textuală în limba akkadiană [...] a unui poem sumerian”. Un copac - Huluppu - care creștea pe malul Eufratului a fost smuls de Vântul de Sud și acoperit de ape. Zeița Inanna (Iștar la babilonieni) l-a luat și l-a răsădit în grădina sacră a templului ei din Uruk, cu gândul să-și facă din lemnul lui un pat și un tron. Copacul adăpostea la rădăcină șarpele „care nu cunoaște
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtunii, Imdugud. Sunt trei ființe simbolice, așezate pe trei paliere cosmice. Cu securea, Ghilgameș răpune șarpele, distruge cuibul lui Lilith și taie de la rădăcină copacul. Din lemnul lui se fac următoarele obiecte sacre : 1. din trunchiul copacului - tronul și patul zeiței Inanna (77) ; 2. din rădăcină - un instrument de percuție magic : „Pukku - cu putere de neînvins” ; 3. din coroană - un ciocănel magic : „mikku”, cu care se bătea în „pukku” (21, p. 177 ; 50, p. 258 ; 51, p. 159). Nu am prea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care decurg din această echivalență, știind că templul marchează „centrul” Lumii și este o „imagine” a ei. Am văzut că menirea inițială a copacului Huluppu era aceea de a servi drept material pentru confecționarea numai a tronului și a patului zeiței. Deci probabil că instrumentul de percuție făcut din lemnul aceluiași copac este implicat în această „creație”, slujind (ca și toaca lui Noe) la îndeplinirea unui ritual magico- -muzical care să facă opera să dureze. Altfel, mobilierul sacru, implicit templul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
II. Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521-528. 77. Spre deosebire de tron, patul nu pare a fi un simbol clasic pentru definirea unei divinități, dar, în cazul legendei sumero-akkadiene, el este un semn distinctiv normal pentru o zeiță a dragostei și a maternității, cum este Inanna (Iștar). De altfel, așa cum am văzut, Ulise îndeplinește și el tainice canoane pentru a întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
normal pentru o zeiță a dragostei și a maternității, cum este Inanna (Iștar). De altfel, așa cum am văzut, Ulise îndeplinește și el tainice canoane pentru a întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra. Nu credem că, în acest ultim caz, actul ritual a fost patronat de Atena (zeița pururi castă), ci, mai degrabă, de Demetra - zeiță a fertilității (pământului, dar și a oamenilor), protectoare a locuinței (stabile) și a căsătoriei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ulise îndeplinește și el tainice canoane pentru a întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra. Nu credem că, în acest ultim caz, actul ritual a fost patronat de Atena (zeița pururi castă), ci, mai degrabă, de Demetra - zeiță a fertilității (pământului, dar și a oamenilor), protectoare a locuinței (stabile) și a căsătoriei. Și în textele folclorice românești, Sf. Maria - care a preluat o parte dintre funcțiile unei arhaice divinități a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra. Nu credem că, în acest ultim caz, actul ritual a fost patronat de Atena (zeița pururi castă), ci, mai degrabă, de Demetra - zeiță a fertilității (pământului, dar și a oamenilor), protectoare a locuinței (stabile) și a căsătoriei. Și în textele folclorice românești, Sf. Maria - care a preluat o parte dintre funcțiile unei arhaice divinități a fertilității (70, p. 250) - apare adesea culcată într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
E.J. Brill, Leiden, 1981. 82. Să mai amintesc două legende care par a fi înrudite cu cele comentate mai sus. Eroul grec Erysichthon, printr-un act nelegiuit, a tăiat (nu ni se spune în ce scop) un stejar sfânt, consacrat zeiței Ceres (Demetra). Aceasta l-a pedepsit - prin înfometare - să-și sfâșie propriul trup, autodevorându-se (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 739-878). În privința tăierii nerituale a arborilor sacri sau consacrați, vezi și 90, pp. 235- 239. A doua legendă, avându-l ca erou pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este neapărat de proveniență creștină. În spațiul tracic, motivul este atestat din perioada precreștină. Polyaenus (secolul al II-lea e.n.) consem- nează o informație privitoare la un preot și rege trac (Kosingas) care își amenință supușii că se va plânge zeiței Hera, al cărei mare preot era, urcându-se la ea în cer, „pe o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Revenind la episodul din cântecul funerar în discuție, remarc faptul că scara cerească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau care își) atribuiau nu numai puteri meteorologice, dar și aceea de a se ridica sau de a călători în văzduh : a) Din bogata mitologie chineză, aleg un singur exemplu, acela al eroului semilegendar Yui, strănepotul și, se pare, preotul zeiței Niui-Wa. Figura mitologică a acestei zeițe este complexă (i se atribuie antropogeneza, omorârea Dragonului Negru, resta bilirea ordinii postdiluviene etc.), dar în vechi texte chineze (Huianan-zi) este prezentată ca o divinitate a furtunii și a tunetului, călărind pe balaurii norilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puteri meteorologice, dar și aceea de a se ridica sau de a călători în văzduh : a) Din bogata mitologie chineză, aleg un singur exemplu, acela al eroului semilegendar Yui, strănepotul și, se pare, preotul zeiței Niui-Wa. Figura mitologică a acestei zeițe este complexă (i se atribuie antropogeneza, omorârea Dragonului Negru, resta bilirea ordinii postdiluviene etc.), dar în vechi texte chineze (Huianan-zi) este prezentată ca o divinitate a furtunii și a tunetului, călărind pe balaurii norilor : „[Niui-Wa] șade în carul tunetului, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
marin care pustia ținutul. Fecioara este salvată și monstrul răpus de Perseu, care zbura prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV). f) Tot despre un sacrificiu uman ratat vorbește legenda Ifigeniei, care trebuia să fie decapitată pe altarul zeiței Artemis, pentru oprirea unei furtuni. În ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este învăluită de un nor și purtată prin aer până pe țărmul Mării Negre (Taurida), unde devine preoteasă la templul zeiței Artemis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răpus de Perseu, care zbura prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV). f) Tot despre un sacrificiu uman ratat vorbește legenda Ifigeniei, care trebuia să fie decapitată pe altarul zeiței Artemis, pentru oprirea unei furtuni. În ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este învăluită de un nor și purtată prin aer până pe țărmul Mării Negre (Taurida), unde devine preoteasă la templul zeiței Artemis (Euripide, Ifigenia la Aulis ; și Ovidiu, Metamorfoze, XII). g
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altarul zeiței Artemis, pentru oprirea unei furtuni. În ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este învăluită de un nor și purtată prin aer până pe țărmul Mării Negre (Taurida), unde devine preoteasă la templul zeiței Artemis (Euripide, Ifigenia la Aulis ; și Ovidiu, Metamorfoze, XII). g) Și în legenda lânii de aur se găsesc „zburători prin nori” și rituri sacrificiale, de data aceasta pentru declanșarea ploii. Phrixus și Helle - fii ai Nephelei (zeița norilor) și nepoți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
preoteasă la templul zeiței Artemis (Euripide, Ifigenia la Aulis ; și Ovidiu, Metamorfoze, XII). g) Și în legenda lânii de aur se găsesc „zburători prin nori” și rituri sacrificiale, de data aceasta pentru declanșarea ploii. Phrixus și Helle - fii ai Nephelei (zeița norilor) și nepoți ai lui Eolus (zeul vântului) - urmau să fie sacrificați pentru a pune capăt unei secete cumplite care afecta Beoția. În ultima clipă, Nephele îi salvează, ridicându-i la nori pe un berbec cu lâna de aur, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe un berbec cu lâna de aur, care urma să-i ducă prin văzduh până în Colchida, pe țărmul Mării Negre. Ulterior, balaurul pus să păzească lâna de aur a fost legat magic de Iason, cu ajutorul vrăjitoarei caucaziene Medeea. h) Preoteasă a zeiței Hecate (patroană a vrăjitoarelor), Medeea mă interesează în cel mai înalt grad. Unele dintre prerogativele sale magice par a fi generate de aceeași mentalitate care a dat naștere tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se deplasează prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase de balauri sunt zeițele Artemis „Hiperboreeana” (= Bendis ?) (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51) și Ceres - zeița recoltelor și patroana agriculturii. Într-o legendă relatată de Ovidiu, Ceres își împrumută vehiculul aerian unei nimfe, pentru ca aceasta să ajungă într-o „țară vecină cu sciții”, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase de balauri sunt zeițele Artemis „Hiperboreeana” (= Bendis ?) (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51) și Ceres - zeița recoltelor și patroana agriculturii. Într-o legendă relatată de Ovidiu, Ceres își împrumută vehiculul aerian unei nimfe, pentru ca aceasta să ajungă într-o „țară vecină cu sciții”, la lăcașul daimonului foamei : ...iar ca depărtarea să nu te-nspăimânte, Ia carul meu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unei nimfe, pentru ca aceasta să ajungă într-o „țară vecină cu sciții”, la lăcașul daimonului foamei : ...iar ca depărtarea să nu te-nspăimânte, Ia carul meu, ia balaurii mei și cu frâiele-acestea, Mână-i prin aer (Metamorfoze, VIII, 794-796). Omoloagă a zeiței Ceres, Demeter posedă și ea un car aerian tras de balauri pe care îl dăruiește discipolului său Triptolemos, pentru ca acesta să-i învețe pe oameni agricultura. După cum notează Pausanias, „Antheias a înjugat balaurii la carul lui Triptolemos și a vrut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]