2,102 matches
-
platourile peruviene? Cum de s-a păstrat nealterată prin veacuri o coloană de fier din India? etc., etc.) au primit toate un răspuns clar și unic: sînt opera extratereștrilor! Fandacsia o dată pusă în mișcare, n-a mai depins decît de zelul aderenților ca numărul "dovezilor" să crească exponențial și, împreună cu ele, credulitatea naivilor. S-a ajuns pînă acolo încît, în unele desene rupestre, să se deslușească imagini de nave cosmice, iar aureolele sfinților bizantini să reprezinte căști de astronauți. Fiecare explicație
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
Sorin Lavric Peter Sloterdijk, Zelul față de Dumnezeu. Despre lupta celor trei monoteisme, trad. din germană de Andreea Diana Gierling, București, Ed. Curtea Veche, 2012, 172 pag. Posibilitatea ca un neamț să scrie o carte mustind de sensuri ilicite e cu atît mai mică cu cît
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
presă din 22 iulie, cu declarații tranșante, chitit să-l desființeze pe Gruia Stoica. Deși poate fi acuzat de lipsă tact în multe situații, e greu de crezut că de această dată reacția lui Băsescu e rodul unui exces de zel, ci mai degrabă rezultatul unei documentări speciale. Traian Băsescu vorbește despre ”tandemul Ponta-Fenechiu” pentru a arunca încă un val de suspiciuni asupra privatizării CFR Marfă. Credibilitatea privatizării a fost zdruncinată, încă de când Fenechiu a primit cinci ani de închisoare în
Cinci elemente cheie ale interviului acordat de Băsescu pentru România Liberă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36147_a_37472]
-
pe camarazii săi prin seriozitatea în muncă, corectitudine în luarea deciziilor, elemente esențiale în ascensiunea militară. Ion Argetoianu îl caracteriza: ,,Foarte bun ofițer superior sub toate raporturile. Ofițer de viitor. Merită a înainta la alegere ca recompensă bine meritată pentru zelul și activitatea ce desfășoară în lucrările cu care este însărcinat și în instrucția batalionului’’. Din 1 ianuarie 1895, Constantin Prezan a fost numit șeful Serviciului geniu al Corpului 2 Armată, participând, alături de specialiști militari în Comitetul Consultativ al armei, la
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
-și datoria cu distincție ca răsplată pentru activitatea desfășurată, ofițerul Prezan a fost avansat la gradul de locotenent-colonel, pe 10 mai 1895. Ofițerii superiori apreciază calitățile locotenent-colonelului Constantin Prezan. Generalul Arion, în 1895, scria: „Ofițer de mare valoare, știință, activitate, zel, toate le posedă. Chemat a ocupa înalte funcțiuni în armată, își va face întotdeauna datoria cu distincție”. Mergând mereu în țară în misiuni de inspecție, l-a întâlnit, la Iași, pe avocatul Constantin Livaditi de la care a cumpărat moșia Schinetea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
de Saxa-Coburg și Gotha, mama principesei Maria, la sărbătorirea nunții de argint a părinților Mariei. Generalul Vlădescu nota: ,,venit în corpul Statului Major-Regal, locotenent-colonel Prezan a justificat pe deplin bunele note obținute de la diferiții săi șefi până astăzi. Servea cu zel și activitate, fiind însărcinat cu misiunea de adjutant pe lângă persoana A.S.R., principele moștenitor de care se achită cu multă inteligență. Se propune, pentru a doua oară a fi înaintat la gradul de colonel”. Recunoscându-i meritele, acesta propunea ca
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
generale și militare prea bune. Comandă prea bine și cu inteligență regimentul și constat că, atât instrucția trupei, cât și a ofițerilor se fac numai după impulsiunea și conducerea sa. Se ocupă îndeaproape de educația ofițerilor din corp...în rezumat, zelul cu care servește, calitățile sale, unite cu cunoștințele militare ce posedă îl fac să fie un distins comandant de regiment, care îndeplinește sub toate raporturile condițiunile cerute pentru a înainta la gradul de general”, iar comandantul Diviziei 7, generalul Beller
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
putea să-și reprime antipatia față de Ioanide, pe care-l invidia pentru nepăsarea-i copilărească, semn al unei încrederi suverane în meritul său. Îl detesta și pentru că acesta nu apela niciodată la serviciile sale. Pomponescu nu-și făcea iluzii asupra zelului unui Gulimănescu ori Gaittany. Amândoi se prezentaseră în dimineața aceleiași zile în vizită de politeță, pe temeiul zvonului ministeriabilității. Dan Bogdan, acela care ședea mai rezervat, gata parcă oricând a da un verdict în spiritul justiției și care luase apărarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
deocamdată vigilenței victimei. Când Pomponescu ieșise de la Saferian, fusese imperceptibil atins de rămânerea lui Suflețel, pe care o interpretă ca o indiferență față de persoana sa, în ipoteza mai cu seamă a ministeriatului. Gestul i se păru astfel, în comparare cu zelul celor care îl însoțise, în frunte cu Gulimănescu. Acesta din urmă îl întovărășise până acasă, și pe drum, din maliție gratuită, asigurase pe Pomponescu că Suflețel e un mare admirator al lui Ioanide. Pomponescu învinse o mică convulsie a feței
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Dacă cineva i-ar fi dat de mână un copil să-l păzească până vine și nu s-ar mai fi întors o zi, Hergot își lua misiunea în serios, nu se clintea din loc. În profesia sa, prea marele zel pentru fiecare caz în parte îl făcea să neglijeze alți clienți sincronici, pierdea prea multă vreme cu o consultație în cabinet, uitând pe alții afară, nu știa să se smulgă sentimentelor momentane, să fie indiferent. Deși diagnosticele și curele sale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu preț mare cărțile specialiștilor sau instituțiilor și că după moartea lui biblioteca ar fi putut fi oferită cu preț bun Academiei. Ceea ce strânsese orientalistul reprezenta o valoare. Prin urmare, copiii săi protejau volumele și medaliile lui Hagienuș cu un zel interesat, nu mai puțin folositor pentru bibliofil sub durata vieții. Spaima copiilor fu mare când văzură că Hagienuș iese pe poartă cu volume învelite în pergament sub braț. - Tata cară cărțile! strigă băiatul cel mare, care era ofițer, devenit deodată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide dădea asigurări că toamna fiind călduroasă va putea termina structura înainte de venirea gerului, urmând ca în primăvară să treacă la detalii și finisaj. Bazamentele numai ale palatului comunal și ale campanilei fură și ele puse. Butoiescu lucra cu mare zel, atașîndu-se de idee pe măsură ce o executa. Vibra și el, în secret, prudent, cu un aer de ironie nevinovată, ce provenea din mirarea de a participa la o întreprindere așa de nemaivăzută până atunci. Deodată, în septembrie se produse atacul Germaniei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
concordanță cu stilul localului restaurat de dumneata. (În sinea lui, însă, Gaittany zicea: "Nenorocitul, dacă face lucrarea și află Pomponescu, îmi aprind paie în cap, esențialul este de a-i oferi banii, să sper că nu va face exces de zel".) . - Anume? Întrebă Ioanide. . - Stai să-ți explic. Și Gaittany îi debită planul lui. În acest timp Ioanide medita următoarele: "Nenorocitului ăstuia de Gaittany i-a intrat în cap, după spusele unuia și altuia, că sunt un fel de reparator de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pentru mine ar fi niște copii vitregi. . - Vasăzică, nu-i iubești? . - N-am vrut deloc să spun asta. Dimpotrivă, țin foarte multla copii. Însă sper să am și eu. Fiecare își iubește copiii proprii. . Gonzalv fu și mulțumit, și dezamăgit. Zelul prolific al pretendentei îi plăcea, însă el înțelegea că toți pruncii produși de soțiile sale sunt exclusiv ai lui și voia să-i vadă laolaltă. Își exprimă această nedumerire față de Conțescu. . - Așa sunt femeile. Cred că asta e o chestie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
făcut o retragere grabnică. Însă maladia morală de care suferea Gonzalv și pe care Smărăndache o botezase "catedromanie" era neiertătoare. Își zise că procreația nu depinde exclusiv de soție și că ar fi fost în măsură să saboteze excesele de zel. Consultă deci din nou pe Conțescu, de la care îndrăzni a cere preciziuni în privința situației pe care i-ar procura-o. Strâns cu G. Călinescu ușa, după multe ezitări și amânări, Conțescu zise că, bineînțeles, avea să lase, la terminarea operei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sfârșit. Femeile arată uneori o obtuzitate extraordinară, ambiția lor transportată asupra unui bărbat se convertește într-o tiranie absurdă. Pentru prima oară Pomponescu intui în mândria ingenuă a mamei sale o caricatură a infatuării lui. Madam Pomponescu-Mamy, încercînd a modera zelul soacrei, nu era mai puțin agasantă. - Desigur, zicea ea, maman se grăbește. Orice ministru după demisie așteaptă în opoziție să se uzeze noul guvern. În curând însă Jean își va lua inițiativa. Părerea aceasta i se păru lui Pomponescu și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din întîmplare, zicîndu-i: . - Am găsit prin cutiile mele cinci napoleoni de aur pecare îi am de mult. A-i schimba e păcat. Din ei, dacă le pui toartă, faci un mic colier. Ți-i dau ca un mic cadou pentru zelul dumitale. Subreta, foarte veselă, arătă cadoul doamnei Pomponescu, care nu văzu în acest gest decât o firească generozitate. Puțin după aceea, Pomponescu făcu o vizită la Școala de Arhitectură, unde înmînă rectorului un fond bănesc, cu rugămintea de a-l
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
reîntregiri, dar și al unor vremuri de prăbușire a valorilor și caracterelor. După 1944, în cea de a doua tranziție care i-a marcat dramatic destinul, a avut soarta multor biblioteci din România. Ca urmare a aplicării cu exces de zel a Directivelor N.K.V.D.-ului și a unor prevederi din Convenția de armistițiu, semnată în 12 septembrie 1944 la Moscova, multe cărți și periodice au fost arse în repetate rânduri (1948, 1952) și înstrăinate, când își începea și la noi domnia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
a lui Damocle, când pune în perspectivă lipsirea școalelor secundare confesionale de dreptul de publicitate, eventual închiderea lor și - așa zicând - confiscarea averilor lor; citîndu-se ca motive suficiente nu numai unele defecte neînsemnate în aranjament, ci la urmă chiar și zelul confesiunilor pentru propria lor conservare. 69 {EminescuOpXIII 70} Proiectul de lege, în urma motivării ministeriale, presupune despre institutele confesionale de învățămînt că ele pot deschide teren la rele morale și la direcțiuni contrarii statului - ce nu s-ar putea vindeca în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i-a dat biserica, cu conștiința și demnitatea ce caracterizează pe iluștrii păstori ai bisericei creștine! " Reprezentațiunea Escelenței Sale, zice " Luminatoriul " (din Temișoara în Banat), este un cap d'opera și o faptă din acele ce vor transmite la nemurire zelul și bunavoință Esc. Sale pentru biserica și școala credincioșilor încrezuți păstorirei sale" În fața unui limbaj atât de clar și de hotărât nu credem să se afle român care să nu felicite pre demnul prelat pentru solicitudinea și energia cu care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
profesionale, între care și Școala de Belle - arte. Necesitatea unei asemenea creațiuni s-a dovedit îndată prin înscrierea a 40 de elevi. Mulți dintre ei au părăsit funcțiuni bine retribuite pentru a îmbrățișa această artă. Profesorii asemenea au arătat mult zel și satisfacțiune văzîndu-se înconjurați de atâți juni deciși a lucra. Trei ani trecuseră și, Școala de Belle - arte nefiind prevăzută în legea Instrucțiunii Publice, putu fi cu inlesnire ștearsă din buget în anul 1867; această supresiune fu făcută sub motiv
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cercetări a rațiunilor ei sau a unei aparențe de adevăr. Ei sunt hotărâți de-a ținea morțiș la partidul la care i-a angajat creșterea sau interesul lor și, asemenea soldatului de rând în război, [î]și manifestă curajul și zelul după comanda șefilor, fără de-a examina sau a cunoaște măcar lucrul pentru carele se luptă. Când viața de toate zilele a unui om ne dovedește că nu prea ține seama cu seriozitate de religie, cum și de unde am avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Iași, a cărui unică țintă pîn' acum a fost de-a influența alegerile. Iată ceea ce am zis: nimic mai mult, nimic mai puțin. Societatea Concordia, care a dat probe de activitate neobosită, ai cărei membri s-au distins prin zel, inteligență și nepărtinire, care s-a ferit cu nestrămutare de orice mișcare politică, fie opozițională, fie guvernamentală, și-ar ignora ținta din momentul în care - ar intra în comunitate c-un club condus, după cum toată lumea știe, de agenți electorali subvenționați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
despuiare. De altminteri, căutând bine, aceste procedări sumare ale perceptorilor regimului fac parte dintr-un întreg sistem de guvernământ. Daca ar fi izolate, am fi dispuși să credem că ele sunt dictate de interes, sau pornite dintr-un exces de zel condemnabil; din nenorocire ele sunt generale, se petrec pretutindeni și pe fiecare zi și, putem adăuga fără teamă de a fi dezmințiți, că țara "pradă perceptorilor s-a dat", dacă ne este permis să schimbăm un vers celebru. Mezatul a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Negustorii neevrei luptă pentru existența 199 {EminescuOpXIII 200} lor, dar lupta nu e lesnicioasă, pentru că negustorii evrei combat pururea cu puteri unite. Chiar dacă oricine ar fi convins că evreii datoresc poziția lor preponderantă în viața economică a Ungariei numai desterității, zelului și mulțumirii pe puțin, totuși ar fi esplicabilă antipatia cu care sunt întîmpinați, căci nimărui nu-i place ca altul să se puie deasupra Lui, chiar daca el ar fi de vină; dar încă unde o asemenea convingere nu există! Cestiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]