3,844 matches
-
ci și în subaprecierea tacită de către anumiți poeți a câștigurilor realizate în materie de creație de poeții clasici. Deși, datorită îndrumării înțelepte a partidului, bazate pe experiența sovietică, la noi nu și-au putut găsi loc manifestări nihiliste deschise față de zestrea culturală valabilă a trecutului, de felul celor de la Proletkult și RAPP, din anii formării culturii URSS, în practica de creație a unor poeți - mai ales a unora dintre cei tineri - este vizibilă totuși o anumită atitudine care trădeză mentalitatea proletcultistă
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
1879; Oștenii români (1877-1878), București, 1880; Amintiri poetice istorice, București, 1881. Traduceri: Al. Dumas, Tereza, București, 1848, Trei mușchetari, I, București, 1853; Lamartine, Omul, București, 1850; Bernardin de Saint-Pierre, Paul și Virginia, București, 1850, Coliba indiană, București, 1850; Joseph Fiévée, Zestrea Suzetei, București, 1852; Telesforo de Trucha, Giurământul ținut. Don Martin de Freytas, București, 1854; Émile Souvestre, Avutul și săracul, București, 1856; Schiller, Cântarea clopotului, București, 1872. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 114-116; Călinescu, Ist. lit. (1941), 248, Ist. lit. (1982
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
consideră că orice organizare socială trebuie să asigure satisfacerea a două grupuri mari de nevoi: nevoi de bază - hrană, reproducere, confort corporal, securitate, mișcare, sănătate - și nevoi derivate - producție, organizarea activităților colective, elaborarea și asigurarea respectării regulilor de acțiune, transmiterea zestrei culturale. Abraham Maslow (1968) este autorul unei celebre clasificări a necesităților ființei umane. El distinge cinci mari categorii de necesități: subzistență, securitate, dragoste și apartenență, statut social și stimă și, în fine, autoactualizare. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), în polemica sa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-P. Rosier. Mai importantă este tălmăcirea romanului lui Jonathan Swift, Călătoriile lui Guliver în țere depărtate (I-II, 1848). Câteva traduceri, anunțate ca fiind sub tipar, se pare că nu au mai apărut sau nu se păstrează: Martirii de Chauteaubriand, Zestrea Suzetei de J. Fiévée și nuvela (poate originală) Samoil neguțătorul. Tălmăcirile lui N. sunt cursive, într-un stil deloc vetust, modern chiar, vădind preocuparea pentru cultivarea limbii române, întâlnită și în unele prefețe, ca și într-un Vocabular român de
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
determinanților săi (atitudinea partenerului). Importanța variabilei „terapeut” Strategia terapeutică nu se bazează doar pe ipoteze și pe metode ci și pe alte ingrediente, adesea neglijate sau ignorate. Intr-adevăr, orice intervenție psihologică întâmpină dificultăți, obstacole sau pericole neprevăzute și imprevizibile. Zestrea sa teoretică furnizând rar soluția, terapeutul recurge atunci la inventivitatea sa, la ingeniozitatea sau creativitatea sa, fasonate cu ajutorul uneltelor conceptuale și încadrate de reperele metodologice, pentru a progresa și a putea ajunge la destinația dorită. Aceste ingrediente sunt, în același
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dinamic de destabilizare, ceea ce Înseamnă că este necesară concurența unor schimbări pentru stabilirea unor legături creatoare În cadrul unei generații efective. În opinia lui Mannheim, procesul de schimbare rezultă din emergența continuă a noi grupe de vârstă, din contactul nou cu zestrea culturală acumulată: ideile, valorile, comportamentele se schimbă de-a lungul Înlănțuirii succesive a generațiilor, de-a lungul sosirilor continue a unor noi participanți și a plecărilor continue al celor mai vechi. „Suntem bătrâni mai ales pentru că trăim Într-un cadru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În această comunicare, gospodăria a fost privită ca un sistem social În continuă schimbare, evidențiindu-se, În acest sens, schimbările produse sub presiunea integrării europene a țărilor În care au fost realizate investigațiile. A fost pus În evidență și rolul zestrei culturale care determină standardul aspirațiilor socialmente recunoscute (socially recognisation aspirations) și, de aici, conținutul strategiilor de viață. Elena Nichiforova (Center for Independent Social Research, Rusia), Elena Bogdanova (Universitatea Europeană din Sankt-Petersburg) și Olga Tkack (de la Universitatea din Sankt-Petersburg), au prezentat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a transhumanței, riturile liturgice sunt o imagine a călătoriei într-un cosmos spiritual, iar cimitirul, troițele sau biserica sunt tot atâtea mărci ale permanenței sacrului. Unii cărturari se ocupă metodic de zestrea locului sau a pământului, în timp ce alții „pierd vremea” consemnând profilul alterității, descoperind instrumentele comparației și învățând regulile de negoț cu reprezentanții unor lumi necunoscute (cum a fost cazul cu descoperirea culturală a Asiei). Uneori, ambele dispoziții își fac loc în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
naturale și își ridică singur bustul de marmură, deși poate a uitat să-și salute semenii cu un solemn: bonjour popor! Candidații de succes pentru poziții înalte par să fie mai degrabă niște bărbați vânjoși, cu simțul pragmatic al orientării, zestre bănească și gust pentru viață. Pentru ei, Antim Ivireanul (1650-1716) este un bun model de pictat pe pereți, nu însă și de urmat în faptă. Erau vremuri în care episcopii se lăudau cu lucrul copiștilor din mănăstiri sau cu numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
relevat de recensământ este nu doar sărăcirea în duh a unui popor care asculta cândva de legea lui Dumnezeu, ci și îmbătrânirea moștenirii sale genetice. Viitorul unor Biserici dezorientate, mai mult decât cel al unei națiuni în criză, depinde de zestrea tinereții. Îmbătrânirea populației se explică prin exodul masiv al tinerilor - al celor care în 1989 au sperat cel mai mult. Puține au fost contrareacțiile Bisericilor creștine sau ale instituțiilor seculare venite în întâmpinarea refugiului juvenil în mai destinsa și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
secolului al XVIII-lea, țarina Ecaterina a II-a le deschide poarta către emanicipare. Acest scurt tur de orizont confirmă faptul că, departe de a fi circumscriși în perimetrul românesc, țiganii - cu toate cele bune și rele ale lor - sunt zestrea Europei comune. Pe acolo pe unde au trecut, ei au contribuit la dezvoltarea unei arte inconfundabile. De la stilul flamenco născut în Andaluzia (cunoscut nouă astăzi prin Paco de Lucia) până la exuberantele dansuri ungurești csárdás (care i-au fascinat pe compozitori
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pământul făgăduinței” - și aceasta este garanția ieșirii dintr-o mentalitate sectară, riscul idolatrizării unui mentor sau duhovnic, complacerea într-o retorică trăiristă și fobia recurentă față de „intelectualitate”. Sufletele îndrăgostite de aura sfințeniei și de axioma lucrului bine făcut, conversând cu zestrea trecutului și temerile viitorului, navigând între perspective universaliste și patriotism local - acestea doar vor putea prinde cheag și vor putea da Bisericii o nobilă speranță. Profesoratul și programatc " Profesoratul și programa" În ceea ce privește programa de învățământ, sunt mult mai multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cea mai profundă rană în trupul umanității. Modernitatea ne-a dovedit, după lungul secol al formării națiunilor, cât de stabile sunt prejudecățile, forța demenței și viclenia sentimentelor, în bezna cărora europenii și-au pierdut de atâtea ori cea mai bună zestre. Revoluția tehnologică ne-a arătat cât de ușor și bulversant este să treci granița între fantezie și realitate. Catastrofa ne-a mijlocit revelația enormei diversități și a tragicei frumuseți a umanității. Contrar așteptărilor lui T.W. Adorno (1903-1969), s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au achitat, fără excepție. Discreditând încercările oricărei „teologii naturale” de a capta reverberațiile cosmice prin care Dumnezeu Se face prezent în orizontul existențial al omului (doctrina despre „logoi” a Sf. Maxim Mărturisitorul este o asemenea încercare), Yannaras pare să ignore zestrea propriei tradiții. Gânditorul grec nu evaluează cu suficient simț critic riscurile discursului heideggerian pentru teologia creștină. Pot fi oare acceptate cu seninătate premisele ateismului metodologic al fenomenologiei Dasein-ului1? Poate fi integrată într-un fel perspectiva heideggeriană ce amână indefinit momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trebuie amintit că în anul 2007 orașul Sibiu a fost capitală europeană a culturii (împreună cu orașul Luxemburg). Capitolul 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Dacă recapitulăm în mod sintetic acțiunile majore concrete întreprinse în ultimii 40 de ani pentru conservarea zestrei strămoșești inestimabile, numită Patrimoniu Mondial, atunci principalii pași făcuți de UNESCO în acest scop ar putea fi definiți de următoarele repere: 1964 - acțiuni de salvare a templului din Abou Simbel contra apelor lacului Nasser; 1965 - SUA cer crearea Fundației de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
strămoșilor, sub orice formă de conservare, pornind de la ideea înlănțuirii civilizațiilor potrivit principiului că: orice civilizație poartă cu ea povara unei civilizații care a fost și povara unei civilizații care va veni. Atunci când spunem povară înțelegem răspunderea conservării și dezvoltării zestrei moștenite, atât de frumos numită Patrimoniu Mondial! Este necesar însă ca acest concept să fie înțeles ca un sistem între ale cărui componente există conexiuni care nu se pot modifica oricând și oricum. Parafrazându-l pe Blaise Pascal (1623-1662), putem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
calității ei superioare“. Iar cei mai buni comentatori au văzut întotdeauna în asta un argument satisfăcător. Dar de ce să primească regele capul și regina coada? Oferiți-mi o explicație, voi, oameni ai legii! în tratatul său despre Aurul reginei îsau Zestrea reginei), un avocat din colegiul regal de odinioară, un anume William Prynne afirma următoarele: „Coada cuvine-se reginei, pentru ca aceasta să poată avea balene pentru corsetele ei“. Aceste cuvinte au fost scrise într-o perioadă în care oasele suple și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
muncitorească, La verificare, Suim cu toți (Veronica Porumbacu)• Eleva Ana luptă pentru pace (Valeriu Moisescu, În nr. 4)• Cum a semnat sondorul Popa (Cicerone Theodorescu, În nr. 5)• Cântec dintr-o gospodărie agricolă colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu Dragomir, În nr. 6) etc. Să mai răsfoim și Flacăra. De vorbă cu strungul (Nicolae Nasta, În nr. 7)• Laminatoristul Tudor e astăzi student (Theodor Vârgolici, În nr. 10) Horă pentru Gospodăria Agricolă Colectivă, Un text În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ci și În subaprecierea tacită de către anumiți poeți, a câștigurilor realizate În materie de creație de poeții clasici. Deși - datorită Îndrumării Înțelepte a partidului, bazate pe experiența sovietică - la noi nu și-au putut găsi loc manifestări nihiliste deschise față de zestrea culturală valabilă a trecutului, de felul celor de la Proletkult și R.A.P.P. din anii formării culturii URSS, În practica de creație a unor poeți - mai ales a unora dintre cei tineri - este vizibilă totuși o anumită atitudine care trădează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scăpat cu totul hățurile propriului destin. Nu există o motivație profundă a implicării sale și nici o serioasă preocupare de a da sens căutării unui vinovat despre a cărui culpă nu știe absolut nimic. Detectivul plonjează într-o aventură doar pentru că zestrea lui genetică pare să-l destineze unui asemenea rol, nu pentru c-ar exista o presiune exterioară irezistibilă în această direcție. Lectura comparatistă arată că Raymond Chandler vizează relansarea carierei detectivului într-un moment când însăși ideea de literatură nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
întregii populații, ambele urmărind să provoace mutații psihologice profunde. Teroarea exercitată la Pitești a modificat în mod funciar sistemul de valori și motivații: „Sub teroare sunt anulate toate beneficiile obținute de om prin instrucție și educație și, astfel, văduvit de zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor”. Primordiale au devenit trebuințele biologice, vitale, iar fluctuațiile comportamentale și labilitatea psihică erau date de absența mecanismului de reglare a trebuințelor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cât mai bun, profesorilor le prinde bine să poată dovedi participarea la cât mai multe sesiuni de comunicări și publicarea unor articole În reviste de profil. Ele se contabilizează Într-o fișă de evaluare. De aici, tendința de a umfla zestrea profesională (p. 3). CITAT RETRAS!!! Profesorii (În special cei de istorie și literatură română) ar trebui să facă monografia localităților sau a instituțiilor unde lucrează, să exploreze universul etnografic al zonei, viața personalităților literare și culturale locale etc. Publicate În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
literatură română) ar trebui să facă monografia localităților sau a instituțiilor unde lucrează, să exploreze universul etnografic al zonei, viața personalităților literare și culturale locale etc. Publicate În reviste de profil, multe informații din aceste lucrări ar putea intra În zestrea culturii naționale. Bibliografie specială Călinescu, 1965. Marcus, Solomon, 2002, „La școala plagiatului”, România literară, nr. 48, p. 3. Rad, Ilie, 1995, „Lucrările pentru obținerea gradului didactic I - Încotro?”, Tribuna Învățământului, anul VI (XLIII), nr. 268, 13 martie, pp. 2, 7
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cazul în care era văduvă; îi era interzisă administrarea averii personale a copiilor în timpul căsniciei, iar drepturile ei de tutelă asupra copiilor erau și ele mult limitate. Soțului îi revenea dreptul exclusiv de folosire a dotei și la decesul acestuia, zestrea femeii măritate trecea, cu tot avutul rămas moștenire, în posesia rudelor bărbatului și chiar a copiilor. În caz de divorț, soțul nu era obligat, decât după un an, să restituie zestrea femeii, indiferent dacă ea dispunea sau nu de mijloace
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
exclusiv de folosire a dotei și la decesul acestuia, zestrea femeii măritate trecea, cu tot avutul rămas moștenire, în posesia rudelor bărbatului și chiar a copiilor. În caz de divorț, soțul nu era obligat, decât după un an, să restituie zestrea femeii, indiferent dacă ea dispunea sau nu de mijloace de trai. De aceea, se impunea ca o măsură de protecție acordarea dreptului de separare a patrimoniului femeii măritate de cel al bărbatului și recunoașterea acelorași drepturi de folosire, de înstrăinare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]