43,501 matches
-
colectiv, cu rude și prieteni care căutau formularea cea mai convingătoare pentru urechile unui tiran. Pentru oricine are un dram de minte, această pagină din ziarul condus de Răzvan Dumitrescu își ratează scopul. l Dovadă și opiniile cititorilor de pe forumul ziarului, care sînt reconfortante. Iată cîteva: "Sunteți penibili!", "Secu lucrează", "Domnu Dezvăluiescu, da o carte, un articol, cevașilea, d-ale dlui Pleșu, cetiși oare?" "GARDIANU=MÎNA SECURIT|}II", "Ce vreți să spuneți cu articolul ăsta?", " Nu aveți pic de creier?" etc.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
și asta pentru că prin perversitate fără limită, prin demență, puteau să dea - și adeseori asta s-a întâmplat - întrebuințări maligne unor declarații care, în sine, nu depășeau nivelul banalității. Cred că vom intra în linie dreaptă atunci când paginile întâi ale ziarelor vor începe să prezinte, alături de fotografia turnătorilor, și pe aceea a ofițerilor cărora li se turna. Alături de asistenta universitară Mona Muscă, vreau să-l văd și pe maiorul Eugen Lăcătiș. În absența unui astfel de tandem, paginile scrise de informatori
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
față de împrumuturi a dus la apariția unui cuvînt nou: alături de vechiul editore (cu sensurile "care publică opere" și "care îngrijește ediții") a apărut editor, cu sensuri mai apropiate (,care se ocupă de editarea operei altcuiva") sau mai depărtate (,director de ziar"; "responsabil de redacție"; "program de computer pentru elaborarea de texte și imagini"). În franceză au fost calchiate sensurile noi dezvoltate în engleză, astfel încît éditeur a ajuns să însemne și director de ziar sau program informatic de prelucrare a textelor
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
operei altcuiva") sau mai depărtate (,director de ziar"; "responsabil de redacție"; "program de computer pentru elaborarea de texte și imagini"). În franceză au fost calchiate sensurile noi dezvoltate în engleză, astfel încît éditeur a ajuns să însemne și director de ziar sau program informatic de prelucrare a textelor. În română, la sensul "persoană care editează o operă", singurul cuprins în DEX, se adaugă în prezent multe alte utilizări. De altfel, definiția din DEX era cam sumară: existau de mai multă vreme
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
pe el, fiind iarnă, cu o căciulă pe cap rotundă, turtită, de vidră, cum purta, între cele două conflagrații mondiale, romancierul Ionel Teodoreanu. Revăzându-l atât de prosper, mi-l reamintisem cum ședea el la Universitate pe un maldăr de ziare vechi, într-un fel de uniformă veche, școlărească și cu beretă, proptit într-un cot, ca unul din războinicii doborâți în Lupta cu titanii, cum se vede pe basorelieful de la Vatican... Va să zică, nu mă înșelasem. Era chiar el, domnul cu
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
ia Marius Chivu lui Andrei Codrescu, scriitorul american de origine română. Întrebat dacă este la curent cu polemicile intelectualilor români, A.Codrescu mărturisește: "Am un apetit anormal pentru literatura voastră. Devorez revistele și cărțile pe care le primesc și citesc ziarele pe Internet. Polemicile au grade mai mari sau mai mici de importanță pentru mine. Nu prea știu cine sînt mulți dintre combatanți și de ce stîrnesc o vehemență atît de mare, pentru că la voi există obiceiul enervant de a comenta diverse
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
compare textul inițial cu aberațiile pe care ziariștii români, în frunte cu Viorel Patrichi, le-au putut formula pe marginea lui. Într-adevăr, răstălmăcirea e vizibilă cu ochiul liber pentru orice om care poate citi cu discernămînt un articol de ziar. În rîndurile lui, Patapievici spune cu totul altceva: că în raport cu valorile unei Europe în care sîntem pe cale să intrăm, Eminescu nu mai este un poet actual, și asta deoarece cultura română a fost mereu o cultură de sincronizare ale cărei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
Revista Polis, a avut loc manifestarea "25 de ani de la căderea Zidului Berlinului", realizată în parteneriat cu Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un concert susținut în memoria victimelor comunismului, dirijat de Ulrich Backofen. Invitat fiind la această manifestare, Dr. Robert Grünbaum a sustinut conferință intitulată "Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
marcat în cadrul proiectului a fost căderea Zidului Berlinului, prin evenimente realizate în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași. Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt. A prezentat Dr. Robert Grünbaum, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acesta expoziție. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și setea de notorietate pe la televiziuni și prin presă. Dacă în urmă cu zece-doisprezece ani era ușor să detectezi prostul gust și să-l izolezi, astăzi el face parte din meniul obligatoriu al oricui deschide un televizor sau cumpară un ziar. Firește, libertatea de expresie e un lucru mare. Faptul că în România au apărut sute de posturi de televiziune e cât se poate de îmbucurător. Numai că în spatele acestui drept legitim se ascund, în nouăzeci și nouă la sută din
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
Tudorel Urian Colecțiile de ziare sunt cea mai bună carte de istorie. Consultând zilnic edițiile a 3-4 cotidiene, vreme de, să spunem, un an de zile, s-ar putea obține cea mai fidelă imagine a vieții de zi cu zi în vremea respectivă: dintr-o dată
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
Ba nu, mint: glasul ei seamănă cu al Palomei Petrescu, Secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării când explică telespectatorilor leșinați de curiozitate, pe bază de schemă desenată pe hârtie, traseul pe care l-a urmat ,răufăcătorul redactor" de la ziarul ,Adevărul" care a intrat în posesia subiectelor pentru testul național la istorie, subiecte păzite cu strășnicie. Și atunci, dar și în continuare, după cum a declarat textual domnul ministru Hărdău la o conferință de presă (18.06, la jurnalele de știri
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
întreg contenciosul se află în revista 22, nr. 848. Tot acolo, Radu Ioanid inventariază și alte Atacuri antisemite la București, într-un articol publicat inițial în Wall Street Journal Europe. Din nefericire, lucruri similare s-au întîlnit și în alte ziare, fără a se fi luat atitudine contra lor. E cazul unui articol din COTIDIANUL despre care R.L. a publicat nu de mult o notă. Și mai e cazul unei sentințe de achitare dată de o instanță judecătorească din România în
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
Mircea Mihăieș Un "arhanghel" purtător de pix de la ziarul "Ziua" se dă de ceasul morții pentru "blasfemia" ministrului de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, de-a fi bemolat româneasca vorbitorilor de peste Prut cu adverbul "light". Sărind cu ciomagul la carul cu oale, veghetorul la puritatea rostirii strămoșești extrage din noianul de
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
se pretinde o invitație, garanții și sute de euro, indiferent de statutul lor, studenți, oameni de cultură, chiar și ziariști." Sincer vorbind, unde e hărțuiala? E vorba de niște cerințe cât se poate de limpezi. Și, mai ales, cum identifică ziarul "Ziua" ura? În gesturi? În priviri? Or fi oamenii lui Roșca Stănescu dotatați cu detectoare speciale? Dacă s-ar fi inventat un astfel de instrument, cu siguranță am lua Nobelul pentru invenții în domeniul științelor supranaturale. În logica lipsită de
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
o regiune de graniță, pot depune mărturie că, mai ales în ultimul an și jumătate, comportamentul angajaților de la vămile României s-a schimbat radical. Și anume, în bine. Nu știu care sunt "prostituatele" și "lichelele" din guvernul României expuse oprobriului public în ziarul "Ziua", dar știu că actuala conducere a MAE face eforturi uriașe pentru a normaliza relațiile cu portocalia Ucraină. Se întâmplă să cunosc câte ceva despre greutățile întâmpinate de diplomați. Și, în orice caz, Mihai-Răzvan Ungureanu e ultimul dintre cei care trebuie
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
cu Criști Puiu, care tocmai luase premiul pentru filmul său, Moartea domnului Lăzărescu. Totul fusese simplu. "Dl Lăzărescu" fusese bine primit la vizionarea cu public, se scrisese bine despre el în cîteva reviste de cinema din Franța, dar și prin ziare, încît regizorul era încîntat. Ce putea aștepta mai mult? Premiul? Nu intrase în calculele lui. Nu intrase nici în calculele agențiilor de pariuri specializate din țară. Nici măcar un singur critic român n-a îndrăznit să riște pronosticul că filmul lui
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
Că "procesul", de la primele până la ultimele rânduri ale "reportajului" este un pamflet complex, regizat împotriva tuturor "clienților" din pamfletele "dedicate" până atunci, de revistă, unor notabilități ale vremii. 2. Că "procesul" era, în intenția redactorilor din presa social-democrată grupați în jurul ziarului Adevărul (condus de Const. Mille) o culminare a violentei campanii împotriva Regelui Carol I și a camarilei din jurul său - oameni politici, oameni de afaceri, magistrați, capi ai Bisericii - pe care social-democrații radicali, de orientare anarhică, îi considerau vinovați de reprimarea
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
6. Că unii martori din protipendada politică și academică a vremii (Niculae Filipescu, Constantin Dissescu, Ion D. Miclescu, A. D. Holban, D. P. Moruzzi, Ion Nădejde, Georges Diamandy, Take Ionescu) au făcut la proces "declarații" ce fuseseră adunate de prin alte ziare și reviste și publicate într-un număr anterior din Facla (an. II, nr. 19, 8 mai 1911, pp. 305-310). 7. Că scenariul "procesului" conține câteva "secvențe" nepotrivite, printre care și apariția în sala tribunalului a poetului Al. Vlahuță și recitarea
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
în sala tribunalului, și acuzați, și martori și completul de judecată a "procesului" ar fi fost invitați la un recital de poezie antimonarhică. 8. Că procesul nu a stârnit ecouri într-alte publicații în afara celor social-democrate și îndeosebi în paginile ziarului Adevărul, care, după câteva simple invitații publicitare (,Cereți Facla"), complică anunțurile: "Azi la orele 5 se pune în vânzare, în Capitală, a doua ediție a revistei Facla cu articolul Ploșnița - Cel mai bogat rege din lume. Acest număr, urmărit de
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm de unde venim și încotro o luăm, dar mai știi că mă ia aia la rost?!!), mă întreb: 1. dacă obrazul celui de la tribuna, celui pus în pagina de ziar, celui de la radio sau de pe micul ecran, drept ,,personalitate”, a devenit mai gros decât soricul porcului scăpat netăiat la primul Ignat? Întrebarea e valabilă și pentru cei ce o fac. 2. dacă nu cumva ar trebui reînviat Gorici, sanitarul de pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sfidare, în momentul în care vrei să discuți cu ei probleme de literatură, să adâncești anumite întrebări. Din nefericire, printre ei se află și foarte mulți tineri, deja plini de suficientă. Au aranjat între ei să-și publice la diferite ziare sau edituri unele cărți, și atunci ei se considera deja niște clasici în viață... D.C.: Ce bine spus. Apreciez răspunsul asta, si scurt și cu bătaie lungă. Dacă ar fi să vă întoarceți în timp, de pildă, ce v-ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și veți scrie sau aproape ați terminat „Excursii în Statele Unite”? C.P.: Nu, abia am scris primele zece pagini. Dar anul acesta, până în octombrie, sper să o dau la imprimerie... D.C.: ...Deci, eu vin din California Hollywood, și editorul meu de ziar locuiește în Montreal - Canada. Suntem acum aici, dar asta e ca o paranteză, pentru că vreau să vă provoc, mai ales că veți scrie această carte cu excursii în America, incluzând și Canada... C.P.: Mexic, Statele Unite și Canada... Excursii studențești pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
românilor din Los Angeles a fost una dintre cele mai active din Statele Unite și nu degeaba cum mi-a mărturisit un funcționar al administrației românești s-a înființat un consulat în acest oraș care avea deja, la acea dată, trei ziare românești. Los Angeles devenise centrul fierbinte al emigranților români din America. Așa a început lanțul marilor demonstrații anticomuniste, pe coasta de vest a Americii. Până după așa zisă revoluție din 1989 am ocupat diferite funcții de conducere în organizația „Libertate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aducă salutul eroilor căzuți pentru țară, cu steaguri, cu lumâ nări aprinse, cu colăci și vin, cu coliva , ca la un părăstas. Problema presei de informare în satele din Basarabia am soluționat-o cumpărând sute și sute de abonamente la ziare românești în așa fel că cel puțin câteva numere să ajungă și în cel mai îndepărtat cătun. M-am gândit că acest lucru va menține spiritul bieților frați basarabeni izolați și fără speranță. Tot din banii noștri, mai ales ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]