1,910 matches
-
au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la 5 septembrie 1833, lucrul a mai durat și în anul următor, pentru că zugravul și ajutorul său sunt mereu martori la cununiile din biserică. Lazar Toacaci n-a lucrat singur. Ajutorul său a fost tânărul Pavel Zegrean, care s-a stabilit definitiv în sat și a continuat finisările în biserică. Lui trebuie să-i
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
să se bucure de un oarecare renume în ceea ce privește construirea de biserici, tot din Cozla provenind și meșterul Grigore care în anii 1902-1903 construiește biserica de lemn din Ceaca, Sălaj. Din Vima Mică, satul celui de-al treilea meșter provenea și zugravul Petre Bode care picta în 1826 biserica de lemn din Măgura, Sălaj. Tot în Vima Mică, o biserică de lemn se păstrează până în zilele noastre. Astfel, fie prin intermediul bisericii din localitatea de origine fie prin intermediul altor biserici aflate pe valea
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
Borșa se află în prezent în localitatea Adalin, județul Sălaj, unde a fost adusă în anul 1901 din satul Borșa, Cluj. Începuturile acestei bisericuțe merg până înainte de anul 1787, iar povestea ei este una particulară, legată de destinul meșterului și zugravului de biserici Urs Broină. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este un martor viu de cultură și istorie ardeleană. Având hramul "Sf. Dumitru", biserica a fost folosită de comunitate până în anul 2010, an în care
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
indică începuturile bisericii de lemn într-o mănăstire din hotarul satului Stoboru. Documentul este o scrisoare scrisă în română cu caractere chirilice adresată împăratului Iosif al II-lea în anul 1787 de către chiar ctitorul ei. Ctitorul a fost meșterul și zugravul de biserici Urs Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui înaintea Împěrății tale: Iată Dómne Impĕrate, eu
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice. Cu toate acestea biserica are valoarea ei, întrucât pe vremea când ea încă se afla în Elciu trebuie să fi fost martora slujbelor ținute de către Țiple Popa sau Iosif Perșe, preoți dar și zugravi, care împreună cu Ioan Zugravul, originar tot din Elciu au pictat în ultima parte a secolului XVIII și începutul secolului XIX mai multe biserici de lemn din județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Cluj. Construită în satul Elciu de către meșterii Pista Géczi
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
a monumentelor istorice. Cu toate acestea biserica are valoarea ei, întrucât pe vremea când ea încă se afla în Elciu trebuie să fi fost martora slujbelor ținute de către Țiple Popa sau Iosif Perșe, preoți dar și zugravi, care împreună cu Ioan Zugravul, originar tot din Elciu au pictat în ultima parte a secolului XVIII și începutul secolului XIX mai multe biserici de lemn din județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Cluj. Construită în satul Elciu de către meșterii Pista Géczi și Ioan, Baboș și
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
sființită în 4 noiembrie 1928 de către episcopul Iuliu Hossu. Cu această ocazie, biserica a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În această biserică, când încă se afla în Elciu, trebuie să fi slujit și Țiple Popa care, împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din zona Codrului. Pictura realizată de cei doi se remarcă prin bogăția scenelor și programul iconografic unitar. Singura lucrare semnată de către cei doi zugravi ce se
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din zona Codrului. Pictura realizată de cei doi se remarcă prin bogăția scenelor și programul iconografic unitar. Singura lucrare semnată de către cei doi zugravi ce se păstează este pictura bisericii de lemn din Chieșd dar se presupune că aceștia au zugrăvit și bisericile de lemn din Corund și Soconzel - amândouă în județul Satu Mare, precum și bisericile de lemn din Bicaz și Orțâța - aflate în județul
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
bisericile de lemn din Corund și Soconzel - amândouă în județul Satu Mare, precum și bisericile de lemn din Bicaz și Orțâța - aflate în județul Maramureș. În perioada 1837-1851 a slujit în această biserică preotul Iosif Perșe, care a fost și un important zugrav de biserici, pictând aproape toate bisericile din districtul Dârjei. Activ în prima parte a secolului XIX, Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Perșe, care a fost și un important zugrav de biserici, pictând aproape toate bisericile din districtul Dârjei. Activ în prima parte a secolului XIX, Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon, Dragu și Voivodeni. Din păcate documentele și informațiile păstrate nu ne spun dacă vreunul dintre acești zugravi a decorat și biserica de lemn din satul lor de origine ajunsă, după ani în Ciureni
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon, Dragu și Voivodeni. Din păcate documentele și informațiile păstrate nu ne spun dacă vreunul dintre acești zugravi a decorat și biserica de lemn din satul lor de origine ajunsă, după ani în Ciureni. Biserica este construită din bârne de lemn și este așezată pe o temelie de piatră. Are lungimea de 12 m și este lată de
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
biserica de zid din Valea Hranei este considerabilă, toate acestea având în comun momentul edificării lor: începutul secolului XX. În anul 1976 biserica a fost electrificată și în același an a fost pictată de către Ioan Ciurean din localitatea învecinată Ceaca, zugrav despre care se știe că a mai lucrat și la bisericile de lemn din Zalha și Ceaca. În anul 1978 biserica a fost împrejmuită cu gard din beton și plasă de sârmă fiind în același an binecuvântată de către protopopul Marcel
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
vărului lui Petru Rareș, egumenul Grigore Roșca. Fiind cea de-a doua biserică pictată la exterior din ciclul inițiat de domnitor (după Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău), ea nu a beneficiat încă de o deplină cunoaștere a tehnicii de către meșterii zugravi, fapt ce a condus la degradarea treptată a frescei. Din cauza ploilor și zăpezilor, zugrăveala exterioară s-a șters în mare parte. Nu se cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
sudic, mai adăpostit de vânturi și ploi. Este vorba de urme din Imnul Acatist sau Arborele lui Iesei etc. Valoarea picturilor murale de la Probota a fost constatată de mulți specialiști în artă, concluzionându-se că ""dacă arta în sine a zugravului e departe de a egala pe aceea a florentinului, nu știu dacă nu îl trece prin puterea sentimentului religios"". Cu ocazia construirii acestui locaș de cult, Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a decis să rupă tradiția familiei sale
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
bijuteriilor, armenii din România au reușit să plece în două valuri de emigrații organizate de comuniști. Unii s-au repatriat chiar ajungând (după secole), din nou, în Armenia. Relațiile dintre cele două popoare au fost totdeauna excelente, în pofida faptului că zugravii de la Mănăstirea Voroneț i-au pictat pe armeni în iad, alături de turci. O altă comunitate mult mai mare se află însă în Bulgaria (aprox. 40.000). Cele mai importante comunități de armeni pe pământ românesc au rămas în București și
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
pg. 77-79, 2004; · Nicolae Marinescu: “"O cronică onestă, un cronicar cumsecade"”, Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie 2005, p.VII; · Florea Florescu: “Zugravul de cuvinte” - antologie, Ed. “Sitech”, Craiova, 2004; · George Corbu: "Cu floreta în arenă - 501 epigrame," revista “Epigrama” nr. 33, sept.-noimbrie 2005; · Petre Gigea-Gorun, "Amarul epigramiștilor români", București, 2005; · Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
a manifestat cu precădere în centrele de pictare a icoanelor, Șcheiul fiind cel mai renumit din acest punct de vedere. Cea mai veche icoană pe sticlă, păstrată până azi și datată, este din 1780 și a fost realizată de Ioniță Zugravul. Icoanele șcheiene se remarcă prin coloritul lor viu (verde, roșu vermillon, albastru și alb), precum și prin trăsăturile viguroase, sigure. Țesăturile au reprezentat o ocupație de bază a țărănimii și a meșteșugarilor din Țara Bârsei. Se remarcă centrele tradiționale din Brașov
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
prima oară simțită în pictura moldovenească, la Sucevița. Elementele decorative care abundă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. Școala principală de pictură brâncovenească este cea de la Mănăstirea Hurezi, reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată de către așa-numita Școală Italo-cretană. Temele iconografice sunt influențate și de pictura apuseană. Capodopere ale stilului brâncovenesc în pictură sunt: Sculptura este precum în perioada medievală subordonată
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
care a efectuat aceste lucrări a contribuit probabil și la decorarea interiorului palatului brâncovenesc de la Potlogi. Picturile murale din interior au fost executate de atelierul lui Pârvu Mutu (1657 - 1735). În pridvor poate fi văzută o amplă compoziție a celebrului zugrav, înfățișând ""Judecata de apoi"".
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
Fiind interpretată ca o mare minune,icoana a fost de la început de o valoare inestimabila,atrăgând o mulțime de pelerini. La schitul Prodromul se găsește un document datat 29 iunie 1863 care reprezintă mărturia iconarului Nicolau Iordache: ""Eu,Iordache Nicolau,zugrav din târgul Iași,am zugrăvit aceasta sfânta icoană a Maici Domnului cu însăși mana mea,la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele,m-am apucat sa lucrez fetele Maicii Domnului si a lui
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
formează arcade semicirculare similare celor din galeria turnului clopotniță, iar ușa de intrare din pridvor, in pronaos este exemplar decorată cu motive specifice zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-a zugrăvit prin mâna mea, zmeritul zugrav Dimitrie Ispas”. a avut și norocul să conserve, în cele mai bune condiții din zonă, atât elementele
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-a zugrăvit prin mâna mea, zmeritul zugrav Dimitrie Ispas”. a avut și norocul să conserve, în cele mai bune condiții din zonă, atât elementele de decor, exterior și interior, cât și pictura din naos. Pictorul Ispas a decorat cele mai multe biserici de lemn din bazinul superior al Someșului
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Călatei și Huedinului au o valoare artistică și istorică aparte. Tripticul de la Agârbiciu a fost realizat opt ani mai devreme decât cel din Bica, de același meșter zugrav, pentru vechea biserică din acest sat, ce fusese edificată cândva pe la jumătatea sau spre sfârșitul veacului al XV-lea, dacă nu, cel târziu în primele decenii ale secolului al XVI-lea, biserică ce avea ca hram Adormirea Maicii Domnului, al
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
fost pusă în 1925. În biserica nouă din Mănăstireni se păstrează icoanele de la biserica de lemn pe care credincioșii au donat-o credincioșilor din Bălcestii Dăngăului în anul 1933. Pe unele din aceste icoane sunt trecute numele donatorilor și ale zugravilor: Gheorghe Zugravul ot Cetatea de Baltă un bine cunoscut pictor muralist și de icoane în stil postbrăncovenesc, și, mai ales, Simeon Silaghi Zugravu, însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn ce a împodobit cu talentul său veritabil aproape
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
în 1925. În biserica nouă din Mănăstireni se păstrează icoanele de la biserica de lemn pe care credincioșii au donat-o credincioșilor din Bălcestii Dăngăului în anul 1933. Pe unele din aceste icoane sunt trecute numele donatorilor și ale zugravilor: Gheorghe Zugravul ot Cetatea de Baltă un bine cunoscut pictor muralist și de icoane în stil postbrăncovenesc, și, mai ales, Simeon Silaghi Zugravu, însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn ce a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]