17,219 matches
-
caracteristicile unităților lexicale între care se stabilește relația de echivalență (sau de "asemănare"71) semantică, se disting 72: * la nivel fonetic/ fonologic sinonime fonetice: bravo! = Braavo! = Bravo! = Bravoo!; * la nivel lexical: * sinonime lexicale: reverie visare, tineresc juvenil, a fugi a alerga etc. (sinonimie stabilită între două sau mai multe cuvinte); * sinonime frazeologice: a scoate din sărite a scoate din pepeni; a o tuli a o șterge a spăla putina a da bir cu fugiții etc. (sinonimie stabilită între două sau mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verbal, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini un verb la modul supin. Diferențiați, prin raportare la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini un verb la modul supin. Diferențiați, prin raportare la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini un verb la modul supin. Diferențiați, prin raportare la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care le poate îndeplini un verb la modul supin. Diferențiați, prin raportare la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul (prin raportare la diferite criterii) și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul (prin raportare la diferite criterii) și funcția sintactică: (a) "Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul (prin raportare la diferite criterii) și funcția sintactică: (a) "Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, și odată fac zup! în niște cânepă, care se întindea de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
parte, la funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile sintactice stabilite între componentele propoziției. Părțile de propoziție se diferențiază, în cadrul enunțului, în funcție de: * importanță: părți de propoziție principale subiectul și predicatul (nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge. P) vs. părți de propoziție secundare atributul și complementul, care aduc enunțului simplu, alcătuit doar din (subiect și) predicat, un plus de informație semantică: Copilul vecinilor aleargă. S + A + C; Copilul vecinilor aleargă vesel prin curte. S
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de propoziție principale subiectul și predicatul (nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge. P) vs. părți de propoziție secundare atributul și complementul, care aduc enunțului simplu, alcătuit doar din (subiect și) predicat, un plus de informație semantică: Copilul vecinilor aleargă. S + A + C; Copilul vecinilor aleargă vesel prin curte. S + A + P + C + C; Copilul vecinilor aleargă prin curtea noastră. S + A + P + C + A; Ninge frumos. P + C etc.; * formă/ structură: părți de propoziție simple (concretizate într-o singură
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge. P) vs. părți de propoziție secundare atributul și complementul, care aduc enunțului simplu, alcătuit doar din (subiect și) predicat, un plus de informație semantică: Copilul vecinilor aleargă. S + A + C; Copilul vecinilor aleargă vesel prin curte. S + A + P + C + C; Copilul vecinilor aleargă prin curtea noastră. S + A + P + C + A; Ninge frumos. P + C etc.; * formă/ structură: părți de propoziție simple (concretizate într-o singură parte de vorbire: Copilul desenează. S
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de propoziție secundare atributul și complementul, care aduc enunțului simplu, alcătuit doar din (subiect și) predicat, un plus de informație semantică: Copilul vecinilor aleargă. S + A + C; Copilul vecinilor aleargă vesel prin curte. S + A + P + C + C; Copilul vecinilor aleargă prin curtea noastră. S + A + P + C + A; Ninge frumos. P + C etc.; * formă/ structură: părți de propoziție simple (concretizate într-o singură parte de vorbire: Copilul desenează. S simplu; Intervenția pare necesară în acest moment. nume predicativ simplu) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
încet, în ciuda întârzierii. * pronume în cazul genitiv: În pofida alor săi, a rămas totuși la opțiunea inițială. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: A avut, în general, rezultate bune, în ciuda celui de-al doilea dintre ele. * verb la modul gerunziu: Alergând, tot n-ar fi reușit să prindă trenul. * adjectiv: Super-atent, și tot n-ar fi reușit să rețină totul. * adverb: Încet-încet, și tot ar fi ajuns la final la un moment dat. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: A venit,/ deși
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mare! Poți să mergi cu picioarele tale. Haidem afară, în casă nu e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și avioanele" (Spiridon Vangheli, Ne cheamă soarele) (c) " Acum zise bogătașului iară: Ce aleargă mai iute pe lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și avioanele" (Spiridon Vangheli, Ne cheamă soarele) (c) " Acum zise bogătașului iară: Ce aleargă mai iute pe lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să te cunoști, să încerci să fii obiectiv cu propria-ți persoană (calități, defecte, reacții), să reușești să „vezi” cum te văd cei din jur. 1.1.2. Educația relativă la mediu “Îți mulțumim pentru pământul tău pe care am alergat. Mulțumim pentru aerul care ne permite să respirăm. Pentru apele care ne dau de băut. Pentru soarele care ne dă lumină și putere.” Jurământul olimpic antic Protejarea mediului înconjurător și a resurselor este unul din obiectivele Educației olimpice, ale Olimpismului
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
femeilor, care se desfășura tot în Olympia, la un interval de 4 ani, dar se organiza la o singură probă: cursa de alergare (aproximativ 160m). Probele de concurs Probele de alergări Cursa de un stadiu sau cursa de viteză se alerga pe o distanță de 192,27m, distanță ce reprezenta și lungimea stadionului din Olympia. Cursa de un stadiu era spectaculoasă și datorită faptului că învingătorul dădea numele respectivei olimpiade. Cursa de două stadii (diaulos) cursa dublă, adică de două ori
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
În numele tuturor arbitrilor și oficialilor, promit că ne vom îndeplini funcțiile noastre în cadrul Jocurilor Olimpice în deplină imparțialitate, respectând și urmând regulile ce le conduc, într-un spirit de sportivitate”. Jurământul olimpic antic: “Îți mulțumim pentru pământul tău pe care am alergat. Mulțumim pentru aerul care ne permite să respirăm. Pentru apele care ne dau de băut. Pentru soarele care ne dă lumină și putere.” Flacăra olimpică Ritualul aprinderii flăcării olimpice. Aprinderea flăcării olimpice constituie momentul culminant al festivității de deschidere a
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
joc sprijinirea necondiționată a codului, suntem mult mai aproape de atingerea țelului nostrum, acela de a avea un sport fără dopaj.” Richard Pound Președintele Agenției Mondiale Anti-Doping 3.4.4. Sportul și mediul “Îți mulțumim pentru pământul tău pe care am alergat. Mulțumim pentru aerul care ne permite să respirăm. Pentru apele care ne dau de băut. Pentru soarele care ne dă lumină și putere.” Jurământul olimpic antic Mediul înconjurător reprezintă resursele naturale în relație cu omul, care este atât component, cât
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de nivel național Data și locul desfășurării etapa pe clasă - semestrul I etapa pe școală - aprilie etapa pe localitate - mai etapa pe județ - mai etapa finală - 22-23 iunie Probele de concurs 30 m plat, cu start înalt - o cursă, se aleargă individual; săritura în lungime de pe loc - trei încercări (se înregistrează toate cele trei încercări, dar punctează cel mai bun rezultat); aruncarea mingii de baschet cu ambele mâini, de sus, înainte, de pe loc - trei încercări (se înregistrează toate cele trei încercări
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
sportivă 30 m cu start înalt, săritura în lungime de pe loc, aruncarea mingii de baschet cu două mâini pe deasupra capului de pe loc (cu un picior înainte și unul înapoi) Regulament de desfășurare a probei sportive: La alergarea de viteză se aleargă o singură dată; În cazul unui start nereușit, cel în cauză va fi mutat cu 1m înapoia liniei de plecare; Comenzile pentru startul la alergarea de viteză (start înalt) sunt: pe locuri și comanda de plecare (la semnal auditiv); La
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
în ziua de 31 ianuarie, pe la ora 13, mă aflam pe peronul Gării de Nord, discutând cu un cunoscut întâlnit întâmplător și așteptând anunțarea plecării trenului. Mai erau cinci minute până la acel moment, când l-am observat pe unul din șoferii unității alergând pe culoarele aproape pustii ale trenului, într-un sens, apoi în celălalt. Nu m-a văzut și puteam foarte bine să mă prefac că nu l-am observat. Dar, destinul sau altceva a decis altfel... Și nu a fost prima
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
a rămas și soldatului german. De el își aduce aminte și Teichert. Pe fața lui citesc acum amărăciune și durerea unei nații întregi. Ce frumos îmi vorbea el atunci de viața intensă și bogată din Berlin. Eu, mut de admirație, alergam cu gândul încercând să dau minții mele o imagine cât mai reală a acestui colț de rai. Întrevederea a luat sfârșit. Plec, scumpe Teichert, spre America. Te las cu bine. Drum bun și mult noroc. Dă-mi voie acum să
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]