24,313 matches
-
atrag. O demonstrează și exodul mai puțin turistic al basarabenilor spre Portugalia, o „nebunie” asumată în speranța unui câștig pentru familiile lor abandonate. Însă orice ar face, oricât ar încerca să-și schimbe soarta, din nefericire, moldovenii rămân în bătaia amenințării Răsăritului. Marele vecin al portughezilor este... Oceanul Atlantic, cu care e mult mai ușor să întreții relații bazate pe sinceritate și respect reciproc. Mă apropii de peretele din sticlă ce desparte sala de așteptare a aeroportului de lumea de afară. În stânga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Cei cinci actori (aflu mai târziu că sunt de la Théâtre Počme din Bruxelles), înțoliți din cap până în picioare în sutane roșii, călugărești, aruncându-și unul altuia „bila fierbinte” a confruntărilor religioase, despre care glăsuiau în patru limbi diferite. Discursuri de amenințare, voci de stentor, priviri injectate de furie, frunți umilite. Femeia cu părul alb, cea mai în vârstă dintre actrițe: o luterană aspră, fire dominatoare - îi deduc apartenența canonică după vehemența cuvintelor limbii germane (niște rechizitorii) pe care le aruncă asistenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
armate. Ați văzut ce s-a întâmplat în Armenia? Nu cunosc un caz similar în lume, când în clădirea Parlamentului să fei împușcați prim-ministrul și președintele Legislativului. E ceva de neînchipuit... Desigur că Rusia rămâne încă o sursă de amenințare și de tensiune pentru țările ex-sovietice, și așa vulnerabile sub aspect politic și economic. De aceea, cred că integrarea europeană, îmbrățișarea valorilor civilizației europene, este unica șansă pentru aceste popoare. Numai așa vom rezista. - Domnule Chingiz Abdullayev, vă mulțumesc mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am înțeles că, în sensul acesta, scriitorii din Irlanda de Nord și cei din Slovenia au multe în comun). Una dintre cele mai mari probleme din trecutul recent al provinciei noastre a fost că tinerii aveau să se sature de tensiunea și amenințarea violențelor și să plece în Anglia, în sudul Irlandei sau în Statele Unite. Persoanele interesate de artă s-au confruntat cu o lipsă de posibilități. Eu însumi am părăsit Belfastul în acea perioadă, când eram mai tânăr, și am locuit câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prezentul mediocru al literaturii române mă împiedicau să-mi expun cu calm părerea sau părerile. Singur, din pricina întârzierii de destin, „nepermisă” în ochii multora - ne aflăm într-o țară sudică, latină, semi-balcanică, unde orice tergiversare a „alegerii căii” pare o amenințare a ratării!, dar și „singur” în interiorul meu cel mai profund, în sensul că-mi căutam încă reperele, stilul și chiar obsesiile ce urmau apoi să-mi fundamenteze creația - sau teoretizam inabil și cu false argumente în jurul unora dintre ele, cum
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fața locului, vipere încălzite la sânul care le-a hrănit. Joshua din Nazaret însuși n-are niciun cuvânt de compasiune pentru poporul lui; el nu i se adresează nicio singură clipă acestuia în cursul procesului său; nu proferează la adresa lui decât amenințări și blesteme. Departe de a contribui la eliberarea lui, el se bucură dinainte de distrugerea centrului său vital, Templul, iar discipolii lui, văzând în aceasta o pedeapsă dreaptă, vor profita cu cinism de pe urma ei, propunându-se nu ca un complement, ci
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
abandonarea evreilor din Franța și din Europa, cu atât mai mult cu cât acestea au fost niște realități, și să nu fie centrată deloc sau aproape deloc pe realitățile voastre. Voi sunteți Dublul nostru. Dacă nu chiar dușmanul, cel puțin amenințarea. Fiți niște vecini buni și înțelepți, e nevoie de astfel de vecini, chiar și Israelul are nevoie de așa ceva, dar nu vă mai dați drept verișori, oricât de francofoni ați fi. Datoria căinței îi duce pe școlarii din Franța la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Despre pescuit... La crâșma satului lume multă. Moș-Brebu se întâlnește cu primarele și-l judecă, înțepându-l cu vorba. Ura veche a primarului care e sluga ciocoiului. Pândarul Halmului. Cum se pregătește o tragedie (primarul era amețit și a scăpat amenințări), cum moș-Brebu privește cu filosofie în viitor, ceiace crede despre situație moș-Vasile fratele lui moș-Brebu și pândarul Halmului. Acasă la noi, tata, mama, masa de seară. Înserarea în gospodărie... Acasă la moș-Brebu, singurătatea lui de schivnic, blândeța lui, hotărârile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
autorităților în drept." Acest Gherasim și cu Gogu au mutre de oameni care sunt cineva pe când cele mai multe din victimile care se perindă au niște înfățișări ingrate, nenorocite și ticăloase! Unii sunt ridicoli. Madama Haia (60 de ani, ochelari rotunzi) mimà amenințările bandiților: Te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! Dă parale! zice că o amenințau astfel "boierii", însă cuvântul îl ia în serios. Pe când Pal, ungurean, vorbește cu ironie despre "boierii noștri" care s-au cerut în căruță ș-apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tatâb și-ar fi putut lua timp ca să ajungă mai curând acolo unde numai moartea l-a împiedicat să ajungă. Calul său alb ar fi mâncat orz din pristolul dela Roma. Dumnezeu nu a îngăduit; și ca să nu se plinească amenințarea celui mai semeț și mai tare dintre Domnii Lumii, a pus ascuțime și tărie în mintea și brațul celui mai neînsemnat prințișor dela marginea Creștinătății. Turcii intră în Europa, la Galipoli, în 1356 Nicopoli 1396 Grecii Ion Huniade Scanderbeg George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de moarte. S-a suit pe bicicletă fără să știe a pedala și a fost lovit de roata de dinapoi a unui camion. Își aduce aminte că a îndrăznit să mâie caii peste un pod al Nistrului ca să scape de amenințarea de a fi ucis a naziștilor. [NOTE LA Nada Florilor]** 5 nov. 949. Ceață dimineața, burniță ușoară, nori; puțintel vânt. G.M. Malenkov, cu prilejul aniversării a 32-a a Marei Revoluții din Octomvrie, evocând raportul tov. Stalin la al XVII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuie să se ridice contra războiului de brigandaj din Coreea, amenințând să degenereze într-un conflict universal. "Orașe rase de pe fața pământului, populații civile masacrate, napalmul care transformă în torță ființa umană, gazele asfixiante, vibrionii, microbii, mâni mașinile atomice..." Față de amenințarea unor asemenea acțiuni criminale, indiferența noastră, a celor ce trăim în aceste zile dramatice, ar fi o greșeală care ar apăsa ca o veșnică rușine generația noastră. 9 dechemvrie. În sala Ciaikovski, la 7 1/2 sara, festival în onoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unii din f.f. noștri care au situație de conducători ai ritului. S-au produs bănuieli, nu ne-au fost făcute reproșuri fățișe; s-au urmat procedee pe care eram deprinși să le vedem în lumea profană. S-au rostit și amenințări de caterisire; deoarece am fi călcători de jurăminte. Țin să pun lucrurile la punct. 2. Lucrarea noastră masonică, cu totul desinteresată și liberă urmează o prestare cu toată forța sufletului nostru idealului care călăuzește pe inițiații tuturor timpurilor. Punem jertfă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În cursul anului 1460, are loc o înțelegere între Vlad Țepeș, brașoveni și scaunele secuiești. Transilvănenii se angajau să-i trimită domnului muntean 4000 de oameni în ajutor cerându-i, în schimb, să-i apere de turci sau de o amenințare venită din partea Moldovei. Din Transilvania Petru Aron a ajuns repede la curtea regelui Matei Corvin. Motivul care l-a determinat pe Matei să-l oploșească la curtea sa pe pribeagul moldovean ar fi fost, după Bonfinius, cronicarul lui Matei și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
armele și să obțină independența Transilvaniei. Îl aleg ca șef pe comitele sașilor, Benedict Roth, iar ca voievozi ai Ardealului erau aleși frații Ion și Sigismund de Ankt-Georg și Berthold Edlerbach. Roth urma să fie încoronat ca rege. În fața acestei amenințări, Matei Corvin reacționează prompt. El concentrează o armată formată din 8.000 de călăreți greu înarmați și 4.000 de mercenari, care luptau pedestru, cehi și slovaci, sub comanda lui Jean Jiskra. Regele era hotărât să înăbușe nu numai răscoala
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adevărat că în mentalitatea feudală nu pot exista raporturi de egalitate decât între regi și rapoarte de subordonare între rege (împărat) și conducătorii unor formațiuni politice mai mici. Domnii români, în funcție de împrejurări, au preferat suzeranitatea unui rege, care reprezenta o amenințare mai mică pentru țara lor. În momentul în care se ajungea într-o situație critică, punându-se problema independenței țărilor românești, atunci s-a ajuns la conflicte armate, care s-au ținut lanț între 1430 și 1497. Datorită organizării militare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
formată din o sută de oameni, care i-au cerut lui Ștefan să-i elibereze fiul, altfel îl va pedepsi aspru. „Însă Ștefan, bărbat cu suflet mare, mâniat de acea solie, care pe altul poate l-ar fi îngrozit, nesocotind amenințările lui Manyak, taie pe fiul aceluia în patru bucăți în fața solilor, pe soli îi trase în țepi, afară de unul, pe care cu nasul tăiat, îl trimise la Manyak să-i dea de veste.” În Letopisețele Putna I și Putna II
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dușmăniei moldo-ungare, creând condițiile unei apropieri dintre Moldova și regatul maghiar. O înțelegere între Ștefan cel Mare și Matei Corvin se pare că s-a realizat în anul 1470. La apropierea dintre Ștefan și Matei a contribuit teama lor față de amenințarea pe care o prezenta Imperiul Otoman. La începutul anului, Ștefan cumpăra arme de la Brașov. Radu cel Frumos, domnul Țării Românești, le reproșa brașovenilor „cum că voi ați avea pace și unire cu Ștefan vodă, deoarece Ștefan are chiar spioni printre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Transilvăneni contra autorității sale primise sprijin și îndemn din partea lui Ștefan cel Mare. În situația nou creată de moștenirea tronului boem, Ștefan putea să intervină în favoarea regelui polon, după cum i-o și cerea acesta, ceea ce ar fi constituit o mare amenințare, din punct de vedere militar, pentru regatul ungar. Matei Corvin era conștient de pericolul pe care l-ar fi reprezentat Ștefan cel Mare, în cazul în care l-ar fi sprijinit pe fiul lui Cazimir. De aceea, are loc o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Uzun Hassan, de a realiza o unitate de acțiune a țărilor europene, n-au dus la niciun rezultat. Pentru a preîntâmpina un război pe mai multe fronturi, Mahomed al II-lea încearcă o împăcare cu Veneția în 1471. Singura amenințare pentru Moldova, în anul 1472, ar fi putut veni din partea turcilor. Dar, încă de la începutul primăverii, aceștia nu organizează nici o campanie, sultanul așteptând să vadă în ce fel vor evolua evenimentele și care dintre dușmanii săi ar fi îndrăznit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
subsidiile acordate de papa fuseseră trimise cavalerilor din Rodos și regelui Ungariei. În primăvara anului 1475, circulau vești în legătură cu pregătirile pe care le făceau turcii, printre acestea numărându-se și o mare flotă alcătuită din 600 de vase. Era o amenințare pentru toate puterile creștine din jurul Mării Negre. Ștefan cel Mare încearcă să realizeze o alianță cu genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare. Sultanul, aflând că tinerii din Caffa s-au refugiat la Cetatea Albă, a trimis sol la Ștefan ca să-i fie restituiți împreună cu bogățiile jefuite din Caffa și care se aflau în corabia cu care aceștia fugiseră. Cu toate amenințările, Ștefan a refuzat să împlinească cererea sultanului, sub motivul că porturile Moldovei sunt libere și în ele oricine poate debarca sau pleca după bunul său plac. Era un răspuns care stârnea și mai mult mânia sultanului împotriva voievodului Moldovei. Prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptul că regele polon nu-l va ajuta pe Ștefan în confruntarea cu turcii, domnul își îndreaptă privirile spre Ungaria, singurul vecin interesat în lupta antiotomană. Domnul îi ceruse ajutor lui Matei încă din primăvara anului 1475. Regele Ungariei, în fața amenințărilor turcești, pune capăt războiului din Silezia și se întoarce la Buda. În aprilie-mai, Ștefan se afla la Suceava. De aici, trimite în Ungaria pe solii săi, Stanciul cel Mare, ginerele lui Alexandru cel Bun, Duma, fiul lui Vlaicu, văr primar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
renunță pentru moment la continuarea luptelor cu Ștefan cel Mare. De aceea, în septembrie, o parte din oștile otomane pornesc la cucerirea unor noi teritorii pe coasta Dalmației. Despre intențiile lor se știa încă de la începutul verii. Ele reprezentau o amenințare directă pentru Veneția. Venețienii au încercat să realizeze o mare coaliție antiotomană la care să participe și hanul Hoardei de Aur, Ahmed. Asta ar fi însemnat ca tătarii de pe Volga să vină în Moldova prin stepele nord-pontice și să străbată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în insulă la 23 mai 1480, dar atacurile lor sunt respinse și încetează asediul la 27 iulie. La 28 iulie 1480, sultanul trimite o altă flotă, care debarcă în sudul Italiei și turcii cuceresc Otranto, la 11 august 1480. Această amenințare directă îi determină pe ducii Milanului și Ferrarei și pe dogele Veneției să se alieze cu Matei Corvin. Regele Franței și cel al Angliei ca și împăratul Germaniei refuză să participe la cruciada proclamată de Sixt al IV-lea, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]