15,784 matches
-
tirsul său, un toiag încununat de conuri de pin. Conform legendelor, și-a propagat el însuși cultul, ducându-l din Tracia în întreaga lume, ajungând în Egipt, Siria, Frigia și, în sfârșit, în India. Pe muritori, zeul îi învață să cultive vița de vie. În plus, el avea darul de a face să țâșnească din țărână lapte, miere și vin, spulberând cu acestea grijile oamenilor. Față de cei care i s-au împotrivit s-a arătat crud, luându-le mințile (ca în
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
publicație de carte, de pildă la Editura Cartea Aromănă sau prin proiectul „Avdhela” al Asociației „Predania”. Publicații periodice în aromână apar în Albania și în Macedonia, existând aici și emisiuni de televiziune și de radio în această limbă. Limba este cultivată și de diverse societăți culturale aromânești, precum Societatea Culturală Aromână din România, Societatea „Fărșărotul” din S.U.A., Asociația „Trâ Armânami” din Franța sau Asociația Folclorică a Vlahilor (Aromânilor) din Veria (Grecia). Date fiind condițiile în care există limba aromână, aceasta nu
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
câte un boi la încoronarea, căsătoria sau nașterea primului fiu al regelui. Din cauza obligațiilor prea mari, țăranii au fost nevoiți să se răscoale, cele mai mari fiind la Bobâlna în 1437 și în 1514. La orașe erau stabiliți lucrători care cultivau o parcelă de pământ situată în apropierea orașului. Meșterii erau organizați în bresle, care aveau multe bransee. Breslele erau organizații cu caracter corporatist și monopolist, cu legi proprii, fiind strict organizate și având o conducere aleatorie. În privința ascensiunii în breaslă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de argintari din Cluj în 1576 și 1591. Cultură cerealelor era dezvoltată în Transilvania pe când în Țările Române predomină creșterea vitelor. Din perioada fanariotă, cererea de grâne pentru campaniile otomanilor tot creștea, și astfel, ponderea culturilor a evoluat. Grâul era cultivat primavata inițial, apoi toamna. Reprezenta o treime din cantitatea de cereale produsă în Țările Române pe când în Transilvania era 2/3. Țară Românească importă grâu din Transilvania. Ovăzul reprezenta o cincime în Moldova pe când în Transilvania era un sfert. Producția
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
produsă în Țările Române pe când în Transilvania era 2/3. Țară Românească importă grâu din Transilvania. Ovăzul reprezenta o cincime în Moldova pe când în Transilvania era un sfert. Producția de orz era însă mai mare în Țările Române. Meiul era cultivat de țărani în dauna culturilor de orz și grâu. Secară, sorgul, hrișca, mazărea erau rar cultivate și în puține regiuni. În Transilvania se practică asolamentul trienal, din secolul XVI, cel trienal. Cultură cerealelor se intensifica în țările române din secolul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
secolul XVI, cel trienal. Cultură cerealelor se intensifica în țările române din secolul al XV-lea, crescând numărul morilor și creșterea prețului acestor instalații de măcinat. Cultură vite-de-vie era dezvoltată, vinul fiind exportat în Polonia și Ungaria. În Cotnari erau cultivate soiuri de vită de vie provenite din Ungaria. De asemenea, se practică apicultură căci aducea profit de pe urmă vânzării de miere și ceară. Se practică pescuitul intensiv în iazurile de lângă Dunăre. Peștele sărat și uscat se exportă în Transilvania și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
zonă, zăcămintele de fier sunt rare, dar, în unele țări, se găsesc cantități mari de cupru, zinc, cositor, crom, mangan, magneziu și bauxită, suficiente pentru export. Regiunea balcanică a fost prima zonă a Europei în care a început să se cultive pământul în neolitic. Practicile cultivării grânelor și a creșterii turmelor de animale au fost aduse în Balcani din Orientul Mijlociu prin Anatolia și s-au întins către vest și nord, în Panonia și Europa Centrală. În antichitatea preclasică și antichitatea clasică
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
Este planificat ca rafinăria să își reducă gradual activitatea pe o perioadă de câțiva ani, iar în final să existe posibilitatea încheierii totale a activității acesteia. Municipiul Pitești este înconjurat de dealuri, unde se găsesc suprafețe întinse pe care se cultivă viță de vie și pruni. „Țuica de Pitești” este produsă din culturile de prun din zonă. De asemenea, vinurile de Ștefănești (oraș situat în imediata vecinătate a Piteștiului) sunt printre cele mai cunoscute din România. Pentru mandatul 2008-2012, Consiliul Local
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
din întreaga țară. În 2008, Festivalul de Cântecului și Dansului Lituanian, împreună cu versiunile sale și a fost înscris în lista UNESCO a . Bucătăria lituaniană cuprinde produse adaptate la clima nordică și a Lituaniei: , , , , verdețuri, fructe de pădure și ciuperci sunt cultivate pe plan local, și produsele lactate sunt unul dintre specialitățile sale. Deoarece are același climat și aceleași practici agricole cu Europa de Nord, bucătăria lituaniană are unele similitudini cu . Cu toate acestea, ea are propriile sale caracteristici distinctive, care s-au format
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
fost privată de elementele care în Occident încurajaseră o dezvoltare neîngrădită a artei. Această metodă care a păstrat muzica departe de polifonie, împreună cu secole de cultură continuă, au permis muzicii monofone să se dezvolte. Împreună cu cântecul (bisericesc) bizantin, grecii au cultivat și împărțit în două cicluri, cel și cel . Cântecul acritic a apărut între secolele al IX-lea și al X-lea și exprima viața și greutățile (grăniceri) Imperiului Bizantin, cele mai bine cunoscute fiind poveștile asociate cu . Ciclul klephtic a
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
care s-a propus ca Liga Națiunilor să pună Siria sub mandat francez. Generalul Gouraud a avut, potrivit secretarului său, de Caix, două opțiuni: „Să creeze o națiune siriană care nu există... acoperind rupturile care încă o divizează” sau „să cultive și să mențină tot fenomenul, ce cere arbitrarea noastră în contextul acestor diviziuni”. De Caix a adăugat: „Trebuie să spun că mă interesează doar a doua opțiune”. Este ceea ce a făcut Gouraud. În 1925, Sultan al-Atrash a condus o revoltă
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
epocă Saga ("Söguöld"). Este vorba de un număr de aproximativ patruzeci de texte cunoscute sub numele de Saga ale islandezilor ("Íslendinga sögur"), care au fost scrise între secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea. Aceste saga au fost cultivate pe tot teritoriul locuit al Islandei. Cele mai cunoscute și apreciate saga sunt, în pătrarul de vest al insulei, „Saga despre Egill, fiul lui Grímr cel Pleșuv” ("Egils saga Skallagrímssonar"), „Saga despre frații de cruce” ("Fóstbrœðra saga"), „Saga despre Gísli
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
Fleming a început din nou să studieze bacteriile și a continuat lucrările începute anterior. Soarta a vrut ca, în anul 1928, omul de știință să plece în vacanță, lăsând în laboratorul său o cutie Petri cu o tulpină de bacterie cultivată pe ea, care provoca, printre altele, abcese. Când s-a întors, cutia era acoperită de mucegai iar toate bacteriile dispăruseră. Acest mucegai este "Penicillium notatum" - de unde și numele penicilinei. Trebuie precizat faptul că Fleming a fost bucuros de publicarea lucrării
Alexander Fleming () [Corola-website/Science/298278_a_299607]
-
de mucegai, care, din fericire, s-a păstrat în stare bună. În timpul celui de al doilea război mondial, ei au folosit medicamentul pe scară mică, deoarece obținerea substanței era foarte costisitoare. În timpul atacurilor aeriene asupra Londrei, Florey și Chain au cultivat penicilina în toate vasele accesibile și i-au informat pe americani despre studiile efectuate și despre efectele pelicilinei. Producția propriu-zisă, pe scară largă a penicilinei, a fost începută de către Statele Unite ale Americii. Florey, Chain și Fleming au primit Premiul Nobel
Alexander Fleming () [Corola-website/Science/298278_a_299607]
-
muzelor / poeților“ în sudul Pelasgo-Daco-Thra-ciei, azi aparținând Greciei + sufixarea dublă cu -ian- și apoi cu -ism) este denumirea unui curent literar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. ul a apărut ca o reacție (neoclasica) la romantism și cultiva expresia impersonala, descriptiva, ornamentala și cizelata, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacră poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, glosa ș.a.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natură obiectivata - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problemă îmbogățirii rimelor „mării armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultiva foarte mult poezia cu forma fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și atmosfera), de feeric, de peisajele luxuriante, ori de
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
a Renașterii, ele însă cuprindeau doar stratul subțire al societății înalte, de curte. În plus, în opinia unor istorici precum germanul (evreu) Erwin Panofsky, aceste tendințe de înnoire care au precedat Renașterea au afectat numai forma, nu și conținutul, ele cultivând o expresie artistică încă bine circumscrisă de către dogma creștină. În contrast, în secolele XIV-XVI, Renașterea a cutezat adesea să recupereze în literatură și arte plastice și conținutul păgân al civilizației greco-romane, cele mai grăitoare exemple fiind creațiile literare sau plastice
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
clasice, ci să introducă mai de grabă elemente noi. Din "Vita Karoli Magni" se știe că dintre toți regii, "cel mai zelos în a-i căuta cu sârguință pe bărbații învățați și în a le înlesni posibilitatea de a-și cultiva în voie înțelepciunea, ceea ce i-a îngăduit să redea întreaga strălucire științei până atunci aproape necunoscute acestei lumi barbare", a fost Carol cel Mare. Activitățile culturale desfășurate de acesta au fost un pas important în procesul prin care poporul german
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Flandra sau în zona hanseatică nu numai cu noi cunoștințe, dar și cu un alt gust în artă și în modul de viață. Declinul feudalismului și centralizarea puterii politice deschid calea schimbărilor culturale, sociale și economice. Spre deosebire de Italia, unde se cultivă limbile latină și greacă, în țările vest-europene, sub influența protestantismului, se folosesc limbile naționale, fapt care contribuie la formarea noilor state naționale - caracterizate printr-un limbaj unitar. Spiritul Renașterii italiene a pătruns în Franța datorită unor personalități ca Leonardo da
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
pașnică de dezvoltare după sfârșitul Războiului de 100 de ani și al Războiului celor două roze. Această perioadă include lunga domnie a reginei Elisabeta I, de aceea mai este denumită ""Epoca Elisabetană"". Reprezentanți de seamă ai "Renașterii engleze" sunt: Se cultivă, mai ales, genul madrigalului, popularizat prin lucrarea ""Musica Transalpina"", publicată, în 1588, de Nicholas Yonge. Compozitori mai însemnați sunt: Pentru marea masă a populației din acele timpuri, înflorirea culturală și artistică ce a caracterizat Renașterea nu a produs nicio schimbare
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
și se dezvoltă burghezia. Există două tradiții ale opoziției parlamentare față de monarhie. Magna Charta Libertatum (1215) stabilea un echilibru între rege și reprezentanții Stărilor din regat. Monarhii din dinastia Tudorilor, Henric al VIII-lea și Elisabeta I, introduseseră anglicanismul și cultivaseră protestantismul, obținând beneficii enorme din secularizarea averilor bisericești. După stingerea dinastiei Tudorilor (1603), tronul Angliei a fost ocupat de Iacob I (1603-1625), care inaugura dinastia Stuarților. Iacob I a cultivat anglicanismul și s-a arătat deosebit de intransigent față de catolici și
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
Henric al VIII-lea și Elisabeta I, introduseseră anglicanismul și cultivaseră protestantismul, obținând beneficii enorme din secularizarea averilor bisericești. După stingerea dinastiei Tudorilor (1603), tronul Angliei a fost ocupat de Iacob I (1603-1625), care inaugura dinastia Stuarților. Iacob I a cultivat anglicanismul și s-a arătat deosebit de intransigent față de catolici și puritani, unii dintre ei emigrând în America. Tot el, a căutat să fundamenteze monarhia absolută de drept divin, însă a întâmpinat opoziția Parlamentului. Fiul său, Carol I (1625-1649), era atras
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
arbori cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe. Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică. În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
cu același nume, aparținătoare orașului. Cel mai înalt punct al orașului este vârful dealului Hârsa, cu 408 m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de centrul orașului, fiind aflat în apropierea cramei Seciu, la 406 m. Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
la 1812 și una în Seciu, construită de localnici în 1801. Locuitorii comunei se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor, fiind în mare parte moșneni sau țărani împroprietăriți la 1864 pe moșiile Boldești, Lipănești și a Eforiei Spitalelor Civile. Se cultiva grâu și porumb, iar în zonele mai înalte de pe dealul Seciu se aflau, ca și astăzi, livezi de pruni și podgorii de viță de vie. Școala la care învățau copiii din comună se afla în cătunul Șipotu (astăzi, în comuna
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]