15,628 matches
-
și psihice suferite își revine greu după o lungă boală . Semnează împreună cu Maria Ivănescu traducerea din limba franceză, Blaise Pascal, "Cugetări", text integral, 1998, Editura Aion. Susține spectacolul de muzică și poezie "Rosarium" (1998). Susține spectacolul de muzică și poezie "Doina, închinare lui Eminescu". Gavril Țărmure și „Societatea de Concerte“ îi produc primul CD și prima casetă cu fragmente din spectacolul "Doina, închinare lui Eminescu". Cezar Ivanescu a facut greva foamei in anii '60, ca student în Iași, al Facultății de
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
text integral, 1998, Editura Aion. Susține spectacolul de muzică și poezie "Rosarium" (1998). Susține spectacolul de muzică și poezie "Doina, închinare lui Eminescu". Gavril Țărmure și „Societatea de Concerte“ îi produc primul CD și prima casetă cu fragmente din spectacolul "Doina, închinare lui Eminescu". Cezar Ivanescu a facut greva foamei in anii '60, ca student în Iași, al Facultății de Filologie în semn de protest pentru ca a fost exmatriculat din facultate și exclus din Cenaclul Facultății de Filologie, pentru că a citit
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
Facultății de Filologie, pentru că a citit câteva poeme cumplite, anticomuniste și antisistem. A mai făcut greva foamei în 1983 în redacția revistei Luceafărul în semn de protest împotriva cenzurii comuniste care-i pregătea pentru a fi topită cartea de poeme "Doina". A făcut din nou, 7 zile greva foamei în 1986, până când a fost spitalizat în stare critică la Spitalul de Urgență Floresca din București, în pragul morții, avînd o greutate de doar 45 kg, în semn de protest împotriva autorităților
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
Poetul trăiește existențele înaintașilor, comunicând cu ei în același duh al solului natal. Copil, a smălțuit cândva oale de lut, punându-și în sunetul lor sufletul "(Dacul);" pe vremea năvălirilor barbare, a oftat adânc, privind pustiirea țării și a scornit doina "(Jupanul);" în chilia unei mănăstiri, a scris psalmi românești și pentru asta a fost târât prin judecăți și zdrobit apoi pe roată "(Călugărul);" la curțile boierilor olteni, a cântat sub cerdacuri, dar, fiindcă a făcut să plângă o doamnă, ascultându
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
lunii, / dinții se împlântă și sfâșie, / și, rupând ca dintr-o pradă vie, / de pe bot îi curge sângele genunii". (Radu Gyr, "Balade", București, Editura Gorjan, 1943, p. 13 sq.). În ciclul secund, "Cântece", autorul trece prin rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
să-i ronțăie tăcerea ?... Unul tace, altul cântă, / și cum trec și-n zări se-mplântă, / luna prin zăvoi se pierde / ca o șea de aur verde". («8» / "ibid"., p. 47 sq.). În ciclul al treilea, "Țara," «vechi tărâm cu doine legănate, / unde Corbea putrezea în ocne joase, / între vipere ca bârnele de groase / și-ntre broaștele cât ploștile umflate...», cu «iezăre cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, "diviziile lui Grigore Vieru", cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol. Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere. Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu "Ordinul Național „Steaua României”" în
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]
-
traducerile de opere valoroase. Poetul a depus aici o intensă activitate redacțională, fiind principalul îndrumător al revistei. Aici i-au apărut cele mai reprezentative poezii, reunite apoi în volumul "Fire de tort" (1896): "Mama", "Ștefăniță Vodă", "Lupta vieții", "Pașa Hassan", "Doina", "Scara", "Iarna pe uliță", "Dragoste învrăjbită", "Fata mamei", "Noi vrem pământ", "In opressores". Într-o rubrică intitulată "Vorba ăluia", G. Coșbuc explica originea unor zicători și expresii populare despre care tot Slavici afirma: "„Era înainte de toate rubrica Vorba ăluia în
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
a început să urmeze cursurile de la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București, unde i-a avut ca profesori pe Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu și Camil Petrescu, iar printre colegi pe Florin Mugur, Lucian Raicu, Ion Gheorghe, Doina Sălăjan și Gheorghe Tomozei. Aici s-a impus, grație înzestrării sale poetice și intelectuale excepționale, ca lider de opinie. Deși a îmbrățișat, la început, ideile regimului comunist de guvernământ, cântându-i laude într-un număr de poezii, devenind o stea
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
pictură plină de viață, ca însăși privirea: vie, inteligentă, cuprinzătoare. Cred în această pictură, în geniul ei luminos, așa cum cred în marile pagini mozartiene, sau schubertiene. În fața acestor fericite priveliști sufletul meu spune: din această grădină n-aș mai pleca... Doina Mândru În senina detașare a privirii și înțelegerii lui se insinuează teribila singurătate a omului, închis în propiul înveliș vremelnic și în propria lui idee despre instanța care creează și distruge, face și desface, adâncind într-un mereu care seamănă
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
necesităti de sinteză, de sprijinire a tinerilor creatori și de reverberare a mesajului național, civic si artistic al acestora, revista a fost generatorul unor culegeri de creație literară: colecția Sclipiri Siderale (3 vol.), cărți de debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile săptămânalului „Literatura și Arta”, dar și în ziarele „Glasul Națiunii”, „Făclia”, „Florile dalbe”, „Ziarul de Gardă”, „Curier pedagogic”. Apariții sporadice în „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
din București), - Mihaela Iordăchescu (Academia de Studii Economice, Chișinău), - Victoria Bortă (Liceul Teoretic "Olymp", s. Costești, r. Ialoveni), - Oxana Greadcenco (Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava), - Ecaterina Bargan (Colegiul Național de Comerț al ASE, Chișinău), - Tania Dumbravă (Universitatea "Masaryk", Brno, Cehia), - Doina Căuș (Academia de Studii Economice, Chișinău), - Cristina Mogâldea (Liceul Teoretic "Hyperion", or. Durlești), - Lăcrămioara Moldovan (Liceul Teoretic Român-Francez "Gheorghe Asachi", Chișinău), - Rodica Gavriliță (Liceul Teoretic "Mihail Sadoveanu", Călărași), - Dan Nicu (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) - Irina Puiu
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
talente. Și-au exprimat opiniile despre poezia, despre proza ori despre traducerile autoarei, de-a lungul timpului: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Constantin Călin, Dimitrie Vatamaniuc, Petru Creția, Lucia Olaru-Nenati, Liviu Grăsoiu, Adrian Dinu Rachieru, C. Trandafir, Vlad Sorianu, Victoria Dragu-Dimitriu, Ștefan Dimitriu, Doina Cernica, Mihail Iordache, Emil Nicolae, Niadi Cernica, Rodica Mureșan, Adela Greceanu, Doina Mandaj ș.a. În „Dicționarul general al literaturii române”, Dorina Grăsoiu scrie următoarele: „Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
autoarei, de-a lungul timpului: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Constantin Călin, Dimitrie Vatamaniuc, Petru Creția, Lucia Olaru-Nenati, Liviu Grăsoiu, Adrian Dinu Rachieru, C. Trandafir, Vlad Sorianu, Victoria Dragu-Dimitriu, Ștefan Dimitriu, Doina Cernica, Mihail Iordache, Emil Nicolae, Niadi Cernica, Rodica Mureșan, Adela Greceanu, Doina Mandaj ș.a. În „Dicționarul general al literaturii române”, Dorina Grăsoiu scrie următoarele: „Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți scriitori, [E.]I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
Spiru Haret din București. Prin concurs, devine solista vocală la ansamblul profesionist de cântece și dansuri Timișoara. În anul 1975, se căsătorește cu inginerul Tantu Ioan, de care divorțează în anul 1997. Pentru scurt timp, a fost solista vocală la “Doina Banatului” din Caransebeș. La data de 16 aprilie 1982, naște pe fiul său, Tudor. În urma unui concurs artistic devine cântăreața în corul Operei Române Timișoara. În decembrie 1989, participă la Revoluția de la Timișoara și cântă în balconul operei. După Revoluție
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]
-
a fost supus unor „atacuri energetice” la dezbaterea finală din campania prezidențială și că și ea a simțit aceste influențe. Aliodor Manolea, a lucrat însă, inițial, chiar pentru Mircea Geoană, în campania electorală de la alegerile europarlamentarele din 2007. Soția acestuia, Doina Elena Manolea, este și ea bioenergoterapeut. Cei doi au scris împreună sau separat, mai multe cărți împreună: "Energetica subtilă a ființei umane", "Manual de radiestezie", "Paradiagnoza - Manual pentru diagnosticarea energetica folosind radiestezia", "Percepții extrasenzoriale - Manual pentru dobândirea și dezvoltarea simțurilor
Flacăra violetă () [Corola-website/Science/318266_a_319595]
-
km². La 1 ianuarie 2008 comună avea o populatie totală de 4.296 locuitori. Comună este situată în sudul provinciei, în regiunea naturală Gaume, parte a regiunii etnologice Lorena Belgiană. Înainte de 1989,în cadrul programului Villages roumains (Sate românești, inițiat de Doina Cornea și alți intelectuali români), comuna Musson s-a înfrățit cu satul Aruncuta ,jud.Cluj , pentru a împiedica desființarea acestuia și a încuraja firava opoziție existența la acea vreme în România. După 1989 sătenii din Aruncuta au beneficiat de nenumărate
Musson () [Corola-website/Science/318348_a_319677]
-
și Sanda Balaban. "iunie 1978" - emisiunea lui Tudor Vornicu - "Stelele cântecului și dansului" alături de Aurelian Andreescu, Nana Mouskouri, Bacarra, ABBA. "1978" - Melodii românești de ieri și de azi, alături de Eva Kiss, Nelly Miricioiu, Marcel Roșca "1978" - Muzică ușoară interpretată de Doina Stănescu, , Marcel Roșca, Richard Dandel și formația Toni Constantinescu. "ianuarie 1979" - Melodii românești de ieri și de azi (Florentina Satmari) alături de Corina Chiriac, Irina Loghin "februarie 1979" - Divertisment muzical cu formația Dan Beizadea. Soliști: grupul vocal Trio Trison și "martie
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
formația Dan Beizadea. Soliști: grupul vocal Trio Trison și "martie 1979" - Album duminical - au participat: Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Florina Cercel. "aprilie 1979" - Album duminical alături de Iarina Damian, Rodica Mandache, Geo Costiniu, corul Madrigal dirijat de Marin Constantin, Angela Ciochina, Doina Moroșanu, Elenă Merisoreanu "aprilie 1979" - Parada Șlagărelor. Participa: Angela Similea, Margareta Pâslaru, Dida Dragan, Mirabela Dauer, Eva Kiss, grupul "Song" - dirijor Ioan Luchian Mihalea, formația "Roșu și Negru" printre alții. "mai 1979" - Șlagăre de ieri și de azi "iunie 1979
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
cântărețe ale timpului, între care Maria Tănase și Maria Lătărețu. Prima a interpreta-o adaptându-i un text satiric, iar cea de-a doua o altă versiune. Cornel Fugaru a realizat și el o prelucrare, în stil rock, iar regretata Doina Badea a oferit iubitorilor de muzică, o versiune pop. Dincolo de toate aceste versiuni, trebuie precizat că prioritatea creației și a interpretării aparține Justinei Băluțeanu. Cu orchestra dirijată de Gelu Barabancea a imprimat un disc cuprinzând: „Ieșii aseară pe lună”, „Cine
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
A continuat ca membră a ansamblului folcloric “Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.Jiu între anii 2005 și 2007. Un pas înainte în cariera sa artistică l-a reprezentat, în 2007, cooptarea în colectivul ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” din Târgu Jiu, ansamblu în care își găsește și acum, împlinirea profesională ca interpretă de muzică populară. În 2007 a realizat primul album muzical, “Floare pe munte crescui“, cu acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” și aranjamentul orchestral
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
colectivul ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” din Târgu Jiu, ansamblu în care își găsește și acum, împlinirea profesională ca interpretă de muzică populară. În 2007 a realizat primul album muzical, “Floare pe munte crescui“, cu acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” și aranjamentul orchestral al dirijorului Marcel Parnica. În 2008 a făcut imprimări radio, albumul “Floare pe munte crescui“ cu acompaniamentul orchestrei Radiodifuziunii Române și aranjamentul orchestral al dirijorului Adrian Grigoraș. La începutul anului 2009 realizează albumul " Florile de mac
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
În 2008 a făcut imprimări radio, albumul “Floare pe munte crescui“ cu acompaniamentul orchestrei Radiodifuziunii Române și aranjamentul orchestral al dirijorului Adrian Grigoraș. La începutul anului 2009 realizează albumul " Florile de mac poartă noroc" cu acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” și aranjamentul orchestral al dirijorului Aurel Blondea, iar în anul 2012 , editează albumul “ De la Gorj la Mehedinți “, cu acompaniamentul orchestrei “ Lăutarii” din Chișinău , dirijor Nicolae Botgros, aranjamentul orchestral al dirijorului Nicu Crețu și al lui Daniel Pârvu. În anul
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
studiată. Primul lor succes a fost cântecul „Răspuns”, piesa fiind clasată printre primele 10 piese la Selecția Națională pentru Eurovision din 1996, adunând 156 de puncte. În același, formația lansează la "Festivalul Internațional Cerbul de Aur" (Sibiu) cântecul „A, dui, doina”, o piesă etno-dance, singura de acest gen a grupului, aceasta devenind un hit, fiind prima piesă românească care să fie difuzată intensiv la radiourile românești. La sfârșitul anului, formația lansează primul lor album de studio, intitulat " Răspuns", pe care a
Class () [Corola-website/Science/316096_a_317425]