15,302 matches
-
este cea a unui participiu viitor), care nu este neapărat limitată la sfera rituală (contrar lui Kellens, 1974; cf. Kellens-Pirart, 1990, p. 313: „destinat să devină opulent”) - sau la o expresie ca feraș¶m ah¿m kar - „a face existența minunată” (sau „potrivită”; cf. Humbach, 1959, I, pp. 51 sqq.) -, prezentă și În Ahunavaitș G³th³ (Yasna 30, 9 și 34,15), din care derivă, În Avesta târzie, epitetul fraș½-åaretar - „cel care face minunată (existența)” -, care se referă tocmai la soașyant, și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
feraș¶m ah¿m kar - „a face existența minunată” (sau „potrivită”; cf. Humbach, 1959, I, pp. 51 sqq.) -, prezentă și În Ahunavaitș G³th³ (Yasna 30, 9 și 34,15), din care derivă, În Avesta târzie, epitetul fraș½-åaretar - „cel care face minunată (existența)” -, care se referă tocmai la soașyant, și substantivul frașo-kereti „actul de a face potrivită (existența)” (Bartholomae, 1904, col. 1008), un fel de mare transfigurare finală. Ideea unui sfârșit, al unui „ultim tur (ap¶ma urva¶sa) al existenței” (Yasna
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
4. Soteriologia și escatologia" Toată viața care se desfășoară În marele eon cosmic de 12 000 de ani este un fel de istorie sacră - de la creația spirituală la cea materială și la transfigurarea vieții ființei Într-o nouă existență, devenită minunată, luminoasă și perfectă prin nimicirea Răului. Această reînnoire a existenței este fraș½-kereti (În limba pahlavi, frașgird), adică actul prin care ființa devine frașa (În avestico-gathică, ferașa), „aptă”. Această istorie sacră este deci un proces de mântuire: existența (ahu), datorită lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-un loc pe care grecii l-ar fi numit Insulele Fericiților. Diferența dintre cele două genuri literare constă În faptul că Într-unul dintre ele accentul cade pe peripețiile trăite până acolo, iar În celălalt, pe descrierea acelor locuri minunate. Aceste insule, care În tradiția indigenă primesc diferite nume (Pământul celor Vii, Câmpia Fericită etc.), printre care, sub influență creștină clară, și Pământul Făgăduinței (Tìr tairngire = Terra repromissionis), sunt concepute ca locuri unde nu există nici boală, nici bătrânețe și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sfârșitul a toate. După catastrofa universală va urma o etapă nouă, mai bună: pământul va ieși din nou din mare, cascadele vor ropoti, vulturul va zbura din nou și o nouă generație de Aesir se va Întoarce să joace pe minunatele podeli de aur „pe care le deținuseră la Începutul vremurilor”: Câmpurile necultivate vor da roade, 62 răul se va transforma În bine, Baldrxe "Baldr" se va Întoarce. Ea vede o sală mai frumoasă decât soarele, 64 acoperită cu aur; aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
luându-și licența la ambele în 1924. Își va continua studiile la Paris, între 1926 și 1928, obținând doctoratul în drept și științe economice cu teza La Roumanie et la réparation des dommages de guerre. Debutează cu „adaptarea” în foileton Minunata călătorie a istețului Ionică în „țara de dincolo de neguri”, în toamna anului 1918, la „Biblioteca copiilor și a tinerimei”. Semnătura îi mai apare, destul de frecvent, între 1923 și 1928, în „Buletinul Asociației Studenților Creștini”. Întors în țară, va fi prezent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Corbea, Teatrul ca literatură, VST, 1984, 13; Teodor Pracsiu, Clepsidrele Thaliei, Iași, 1985, 133-135; Paul Cornea, „Semnele lui Hermes”, JL, 1993, 23-26; D. Micu, Invitație la călătorie, L, 1993, 35; Constantin Ciopraga, Călătoria ca literatură, DL, 1993, 10; Nicolae Mecu, Minunatele călătorii ale istoricului literar, VR, 1994, 2; Nicolae Turtureanu, Un critic în ținută de prozator, CRC, 1997, 3; Nicolae Crețu, Hermeneutice drumuri șerpuitoare, CRC, 1997, 3; Ioan Holban, Se călătorește altfel, se gândește altcum, DL, 1997, 27; Liviu Grăsoiu, Profesionalismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Raiului deschizîndu-se în fața noastră; o teamă superstițioasă îmi spune să închid ochii: e prea frumos! Destinul a ales această generație să înfăptuiască cele mai mărețe fapte... Ea va împlini misiunea secolelor, iar în calea ei se întind vremuri atît de minunate încît anticiparea lor mă fascinează. Take Ionescu Iorga considera că asasinatul de la Sarajevo săvîrșit "de un sîrb fanatic" năruise toate speranțele că Franz Ferdinand se va ridica împotriva ungurilor din Transilvania 2. Acesta a fost sfîrșitul secolului al XIX-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Italiei. A sprijinit naționalismul egiptean antibritanic și l-a criticat pe "tînărul Eden", care (instigat de Sir Samuel Hoare) îndrăznise să ia atitudine împotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga comparînd înapoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea în spatele tuturor acestora mîna bancherilor londonezi din City și conchidea: "poți să te supui cuceritorilor, dar nimeni nu-i ascultă pe profitori"134. Trezirea s-a produs atunci cînd un ziarist italian, Zingarelli
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prilej, Giurescu amenința că va face "de rîsul curcilor" cele zece volume ale lui Iorga 174. Cele zece volume ale lui Iorga constituie însumarea unei munci de o viață, iar Șeicaru are dreptate afirmînd că " Acesta a fost cel mai minunat dar pe care i-l putea lăsa profesorul Iorga națiunii sale". Faptul că cele zece volume ale lui Iorga purtau același titlu ca și lucrarea lui Giurescu nu era întîmplător. Publicația istorică a Noii școli de istorie, "Revista istorică română
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de mijloc, deranjați de impactul direct al reclamelor comerciale și de proliferarea mărfurilor pe care acestea le vindeau, au publicat primul ghid al consumatorului apărut vreodată În Europa. Titlul ales este grăitor: nu What? (Ce?), ci Which? (Care?). Aceasta era minunata lume nouă pe care romancierul britanic J.B. Priestley a decris-o În 1955 ca „admasă”. Pentru mulți alți observatori contemporani era vorba, foarte simplu, de „americanizare”: adoptarea În Europa a tuturor practicilor și aspirațiilor Americii moderne. Deși multora le părea o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor. La un deceniu de la declararea independenței, un sondaj făcut printre tinerii slovaci scotea la iveală prăpastia dintre generații. Tinerii erau complet rupți de trecutul de dinainte de 1989, despre care nu știau mai nimic. În schimb, se plângeau că În minunata lume nouă a Slovaciei postcomuniste părinții lor erau debusolați și neputincioși: ei nu le puteau oferi nici ajutor și nici sfaturi copiilor lor. Această ruptură Între generații a avut pretutindeni consecințe politice: alegătorii mai bătrâni și săraci cedau periodic În fața
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și În latul continentului - comunicând, precum cărturarii medievali ce rătăceau Între Bologna, Oxford și Salamanca, Într-o lingua franca: atunci latina, acum engleza. De cealaltă parte se aflau - și erau Încă net majoritari - cei care nu puteau face parte din minunata Europă nouă sau care au ales să nu i se alăture (Încă?): milioane de europeni ținuți pe loc de lipsa calificărilor, a educației, a mijloacelor sau a șansei. Acești oameni, „șerbii” din noul peisaj medieval al Europei, nu trăgeau cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-l demistifica. Erudiția, dorința de a înțelege și de a explica, dar și plăcerea de a povesti și de a povesti cu tâlc, umorul și cordialitatea îi dau acestei cărți cuprinzătoare un "buchet" poetic aparte, făcând din ea o operă minunată în care se regăsesc spiritul cartezian al juristului dar și deschiderea spre lume a umanistului. Fie ca această carte să aibă puterea de a trezi în cititor pofta de a-și alcătui o întreagă bibliotecă de cărți despre vin și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
câștigată fără pierderi mari, când turcii s-au întors contra lui Ștefan care a pierdut mulți moldoveni. Ba, într-un moment, lupta părea pierdută fără intervenția lui Ștefan, care a sărit însuși în mijlocul turcilor și le-a sfărâmat aripile prin minunata putere a lui Dumnezeu. În ziua de 25 ianuarie, scrie Ștefan tuturor prinților că a fost atacat de 120.000 de turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dușmani ai neamului nostru și al lui Hristos. În sufletul autorului se simte o urmă de tristețe. Jertfa martirilor din închisorile comuniste, în loc să ducă la canonizări de Sfinți, spre modele umane care să schimbe destinul României și al acestui popor minunat, nu numai că e trecută sub tăcere, dar e stigmatizată și chiar pusă la zid de acești „comunisto democrați”, fără pic de credință, de moralitate, de demnitate; aceste hiene care s au așezat pe spatele poporului, pe care îl robesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Blaga, 2010 : 32) Je ne leș vois pas, je leș désire, leș appelle et elles ne șont nulle part ! (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) Structures appellatives Lumină, ce-o simt năvălindu-mi În piept când te văd minunato [...]. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) La lumière que je sens envahir mă poitrine en te voyant ô mă merveille [...]. (La lumière) (Poncet, 1996 : 32) O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă [...] dorul sugrumat [...] ? (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) Qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
credinței biruință căta orice cavaler...” (Eminescu) 4. Figurile plasticității: - epitetulcuvânt care califică un substantiv, formând un tot Îmreună cu determinatul; epitetul califică uneori și o acțiune, de data aceasta fiind un adverb: „În aer rumene văpăi...” „Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc, himeric...” (M. Eminescu) - interogație - figură de stil constând În adresarea unei Întrebări unui auditoriu, nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o idee: „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
antiteză cu imaginea angelică a primei Întrupări, aceasta se circumscrisă demonicului, după cum o percepe fata: „O, ești frumos, cum numa-n vis Un demon se arată”. Imaginea se Înscrie tot În canoanele romantismului: părul negru, „marmoreele brațe", „ochii mari și minunați”. Pentru a doua oară, paloarea feței și lucirea ochilor, sunt semne ale dorinței de absolut, Înțelese de fată ca atribute ale morții: „Privirea ta mă arde". Deși unică Între pământeni, fata refuză din nou să-1 urmeze: „Dară pe calea ce-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la un moment dat „ca toata lumea”, iar nu să „tot mergi Înainte, să te rătăcești inainte”. Iona Încearcă să-și prezică „trecutul”, amintirile Îndepartate, Încețoșate, sugerând părinții, casa copilăriei, școala, poveștile. Încearcă să-și identifice propria viața, „frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care-am trăit-o eu”. După această rememorare a universului copilăriei, Iona Își amintește și numele - „Eu sunt Iona”- un momentul de iluminare spirituală Împlinită ca o urmare a călătoriei initiatice. Constată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Marin Sorescu, aparent naivă, are o extraordinară profunzime. Meditația dezvăluie esența tragediei: „Problema e dacă mai reușești să ieși din ceva, odată ce te-ai născut. Doamne, câți pești unul În altul!” Acum Iona definește viața: „... drăcia aceea frumoasă și minunată, și nenorocită, și caraghioasă, formată din ani pe care am trăit-o eu”și Încearcă să-și descopere identitatea, ca ființă Înzestrată cu atributul reflecției: „Mi-am adus aminte. Eu sunt Iona!” și Înțelege că a greșit drumul, că ar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a dat înalta funcție de secretar general, aș putea spune că n-am avut nici o clipă de odihnă, fie noapte, fie zi, m-am gîndit la cum să slujesc mai bine cauza poporului, la partid, la ce măsuri să iau pentru ca minunatele idealuri ale societății socialiste și comuniste să se împlinească pe pămîntul românesc"2296. Cei ce ascultau și credeau toate acestea se considerau norocoși să aibă un conducător care muncea zi și noapte pentru a-și atinge țelurile, spre binele poporului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mă mai săturam. Biata mama era o persoană înțelegătoare și-mi dădea voie să mănânc oricât doream, chiar dacă nu mă suporta în preajma ei din cauza mirosului. După această cură de usturoi, nu am mai fost bolnavă niciodată. De atunci, studiez puterile minunate ale usturoiului și ale celorlalte plante. Cred că această experiență m-a marcat și mi-a canalizat interesul spre căile naturale de vindecare a bolilor. Când soțul meu a avut un atac de cord la 30 și ceva de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mă ajut singur” sau „mă bucur că pot să aflu mai multe despre corpul meu”. Tu ești însă cea căreia i se cuvin toate mulțumirile noastre. Dacă nu ai fi fost tu, nici acum nu am fi știut cât de minunate sunt trupurile noastre. Dumnezeu să te binecuvânteze. Cu drag, K. W., California Reflexologia mi-a salvat viața Dragă doamnă Carter, Ați încheiat cartea Body Reflexology cu următoarele cuvinte: „Nu am scris această carte pentru ca voi să o citiți și să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Reflexologia ar putea fi benefică tuturor și mi-ar plăcea să devin reflexolog autorizat, pentru a putea împărtăși acest „miracol” cu toți cei care au nevoie de el. Vă mulțumesc că ați transmis mai departe cunoștințele dumneavoastră legate de această minunată „Comoară” și că ne-ați luminat pe toți cei care am fost atât de norocoși să vă citim cărțile. Cu sinceritate, J. W., New York Reflexologia contrazice părerile medicilor Dragă Mildred, Sunt unul dintre fanii tăi și o pasionată a reflexologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]