17,223 matches
-
în mod statornic are dreptul de a menține legături personale cu copilul său, de la naștere până la împlinirea vârstei de 18 ani, după un program fixat prin lege. Or, Parlamentul nu a prevăzut prin lege un program de vizitare, ceea ce este neconstituțional. Fixarea unui program de vizitare prin lege ar putea degreva instanțele judecătorești de procesele privind stabilirea programului de vizitare a minorului. Astfel, dispozițiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, prin delegarea unei competențe ce
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
personale, trebuie să țină seama de particularitățile fiecărui caz și de măsura în care acest exercițiu este sau nu în interesul minorului. În niciun caz nu se poate susține că această reglementare la nivel general reprezintă o "delegare" de atribuții neconstituțională către autoritatea judecătorească. Dimpotrivă, o reglementare în sensul dorit de autorul excepției ar putea constitui un amestec inacceptabil și disproporționat al statului, prin funcția de legiferare, în viața familială și privată a persoanelor fizice. 8. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
interpretează prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în prezenta cauză autoarea excepției susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât judecătorul nu poate deveni parte procesuală activă în dosarul civil, fiind încălcat accesul liber la justiție, dreptul la apărare și principiul disponibilității. 16. Astfel, Curtea reține că dispozițiile legale ale art. 78 alin. (1) din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 480 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) teza finală şi alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274980_a_276309]
-
consideră că, pentru valabilitatea hotărârii ce urmează a fi pronunțată, pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului. 20. Curtea reține că dispozițiile art. 78 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă nu pot fi apreciate ca fiind neconstituționale, deoarece refuzul introducerii în cauză a altor persoane este manifestat de chiar părțile din proces. Dispozițiile legale criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției, ci au în vedere ipoteza în care judecătorul apreciază necesară introducerea în
DECIZIE nr. 480 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) teza finală şi alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274980_a_276309]
-
2016 , consider că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/1999 *1) privind unele măsuri în vederea transmiterii imobilului situat în București, Bd. Unirii nr. 37 - Magazinul Junior - din patrimoniul Societății Comerciale "București" - S.A. în domeniul privat al statului sunt neconstituționale, fiind contrare art. 44 alin. (1)-(4) și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. 2. Motivul de inadmisibilitate reținut în decizia pronunțată nu subzistă, întrucât în cauză nu sunt în discuție doar interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate, ci
DECIZIE nr. 538 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/1999 privind unele măsuri în vederea transmiterii imobilului situat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 37 - Magazinul Junior - din patrimoniul Societăţii Comerciale "Bucureşti" - S.A. în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274998_a_276327]
-
și de recurgere la forța coercitivă a statului (prin valoarea executorie a unui astfel de titlu) a unor/pe baza unor titluri executorii întemeiate exclusiv pe voința unilaterală a creditorului. De aceea, Guvernul apreciază că o astfel de prevedere este neconstituțională și în raport cu garanțiile pe care legea trebuie să le ofere dreptului de proprietate al debitorului asupra propriului patrimoniu. O normă juridică ce ar permite în acest fel diminuarea patrimoniului unei persoane (debitorul), fără ca aceasta să cunoască existența unei pretenții (concretizată
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
nr. 12.260 din 18 iulie 2016 punctul său de vedere în care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, arată că dispozițiile legale criticate, care prevăd emiterea de către notarul public a titlurilor executorii referitoare la creanțele necontestate sunt neconstituționale, nu garantează informarea debitorului despre posibilitatea emiterii titlului executoriu și posibilitatea acestuia de a-și exprima poziția (acordul de voință al debitorului cu privire la creanță). Mai mult, norma juridică criticată nu prevede nicio cerință privind comunicarea către debitor, nefiind prevăzută o
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
previzibilitate, permițând să planeze incertitudinea asupra unui act juridic care are ca efect direct invocarea forței coercitive a statului în raporturile de drept privat. Față de aceste lipsuri, Curtea reține că textul art. 13^1 din Legea nr. 36/1995 este neconstituțional în raport cu art. 24 din Constituție, care, la alin. (1), garantează dreptul la apărare în sens larg, ceea ce presupune dreptul cetățenilor de a se apăra împotriva oricărei acuzații sau împotriva oricăror pretenții ce s-ar putea formula împotriva lor. Or, premisa
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 sunt neconstituționale. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 20 iulie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
iar la 29 decembrie 2015 legea adoptată este trimisă la promulgare. Prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , Curtea admite obiecția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Decizia este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016. 35. Prin Adresa nr. DL/243 din 29 februarie 2016, Administrația prezidențială, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale, a restituit Camerei Deputaților legea trimisă
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
de constituționalitate, nu a respectat prevederile constituționale cuprinse în art. 147 alin. (2) referitoare la efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate a priori, care prevăd obligația sa de a reexamina dispozițiile din lege constatate ca fiind neconstituționale. 47. Întrucât prin Decizia Curții Constituționale nr. 820 din 7 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, a fost constatată neconstituționalitatea legii în ansamblul său, iar nu doar a unor dispoziții
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
și de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. 48. Având în vedere decizia antemenționată și făcând aplicarea sa în prezenta cauză, Curtea reține că Legea pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali a fost constatată ca fiind neconstituțională în ansamblul său prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , iar ca exigență constituțională rezultată din jurisprudența Curții Constituționale, Parlamentul nu ar fi avut competența de a reexamina dispoziții punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
a acesteia, respectiv primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene. Or, în speță, legiuitorul a ignorat această exigență stabilită prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , menținând expressis verbis în corpul legii soluția legislativă constatată în precedent ca fiind neconstituțională. 63. În ceea ce privește respectarea deciziei anterioare a Curții Constituționale prin prisma exigențelor art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că, în forma sa inițială, legea prevedea că plata cuantumului indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 20 iulie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
prelungire a măsurii arestării preventive pentru autorii excepției, precum și a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu pentru alt inculpat. 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece același judecător de drepturi și libertăți care a încuviințat măsuri de supraveghere tehnică poate să soluționeze ulterior cereri privitoare la luarea unei măsuri preventive. 5. Tribunalul Sălaj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece deși cu
DECIZIE nr. 570 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274913_a_276242]
-
o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 din Codul penal raportată la art. 6 din Legea nr. 78/2000 . 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece creează un impediment în contestarea legalității anumitor probe care fundamentează trimiterea în judecată a unei persoane în condițiile în care suspiciunea asupra legalității acestora ar reieși ulterior, din administrarea probelor în faza de judecată. Arată că în cursul urmăririi
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 7. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală este, în principal, inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 76 din 26 februarie 2015 , Curtea Constituțională a constatat neconstituțională soluția legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în textul contestat. Pe fond, Guvernul susține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile art. 374 din Codul de procedură penală permit judecătorului să administreze din oficiu
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor - acest ultim act normativ fiind ulterior declarat neconstituțional, și respinsă prin Legea nr. 92/2014 . Figura 6. Evoluția numărului de avize privind stabilirea sau modificarea structurii de funcții publice în perioada 2006 - 2015*) Numărul avizelor privind funcțiile publice a evoluat în paralel cu creșterea numărului de funcții și
STRATEGIE din 27 iulie 2016 privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
ad-hoc și discreționar - lucru care se poate observa și din numărul foarte mare al modificărilor aduse legii cadru a funcției publice - Legea nr. 188/1999 , republicată, cu modificările și completările ulterioare: unele dintre acestea prin ordonanțe de urgență declarate ulterior neconstituționale, dar care au produs bulversări importante în sistem. ... O ultimă constatare este și creșterea cu aproape 50% a numărului de funcții de conducere între anii 2006-2015, și de 80% între anii 2009-2015, raportat la creșterea numărului total de funcții publice
STRATEGIE din 27 iulie 2016 privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
etape care sunt prevăzute în mod imperativ, face ca procedura desfășurată cu privire la modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților anterior dezbaterii și adoptării sale în ședința plenului Camerei din 8 iunie 2016 să fie neregulamentară și, pe cale de consecință, ilegală și neconstituțională. Prin urmare, înscrierea pe ordinea de zi a ședinței plenului Camerei Deputaților din 8 iunie 2016 a proiectului de hotărâre de modificare și completare a Regulamentului Camerei Deputaților nu a respectat exigențele regulamentare, legale și constituționale. Votul din plenul Camerei
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
mandatului înainte de expirarea acestuia, așa cum se întâmplă în cazul incompatibilităților, astfel încât nu se pot adăuga la Constituție și alte cauze de încetare a mandatului. În acest context, se apreciază că art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 este neconstituțional, fiind contrar art. 64 alin. (2) coroborat cu art. 70 din Constituție, întrucât prevede un nou caz de încetare a mandatului membrului Biroului permanent, și anume pierderea sprijinului politic. 12. Încetarea de drept a calității de membru al Biroului permanent
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
automat, plenul Camerei neputând alege, votul devenind imperativ. Se concluzionează în sensul că instituția încetării de drept a calității de președinte al Camerei Deputaților și a celorlalți membri ai Biroului permanent, indiferent că este prevăzută prin lege sau regulament, este neconstituțională, contravenind art. 64 alin. (2) teza finală și (5), art. 69 alin. (2) și art. 70 din Constituție. 13. Se arată că art. 21 alin. (4) raportat la art. 28 alin. (4^1) din Regulament are o redactare defectuoasă, imprecisă
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
De asemenea, preluarea soluției legislative cuprinse în art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 , prevederi care la rândul lor prezintă aspecte de neconstituționalitate, face ca art. 21 alin. (4) lit. d) din Regulament să fie la rândul său neconstituțional. Sintagmele "pierdere a sprijinului politic" și "funcție obținută prin susținere politică" denotă o lipsă de precizie și previzibilitate, nefiind clar la ce fel de susținere/sprijin politic s-ar referi textul în cauză în condițiile în care susținerea politică ar
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
doar această interpretare, motiv pentru care contravine securității juridice, drept pentru care și art. 21 alin. (1) lit. d) din Regulament suferă de aceleași vicii de neconstituționalitate. 21. Cu privire la dispozițiile art. 26 din Regulament, se arată că sunt, de asemenea, neconstituționale, soluția normativă preconizată prin formularea "grupului parlamentar căruia în aparține funcția" fiind contrară art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (2), art. 64 alin. (2), (3) și (5) și art. 69 din Constituție. De asemenea, prin raportare la art. 21
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
17 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă și a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale. Curtea a statuat că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. În același timp, Curtea a subliniat că intervenția instanței
DECIZIE nr. 478 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]