16,850 matches
-
a văzut diabetul ca o boală legată strâns de stilul de viață: alimentație și activitate fizică. Nu întâmplător acești factori vor fi stâlpii pe care s-a clădit concepția sa terapeutică în diabet. Interesul lui Bouchardat pentru diabet datează din tinerețe. Când împlinea 30 de ani, punea la punct prima tehnică proprie de determinare a glucozuriei. În 1837, când împlinea 31 de ani a determinat influența glucozei din urină asupra densității urinare: 2,1 grame glucoză cresc densitatea urinară cu un
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
uscate, masaje etc.” (6)Efortul fizic este recomandat astfel: „Prin exerciții fizice zilnice, pe durata întregii vieți, diabeticii se pot nu numai vindeca dar își pot recâștiga forța, să posede o sănătate mai rezistentă, un plus de vigoare, mai multă tinerețe decât înainte de boală.” Efectele benefice ale efortului au fost adresate de Bouchardat Academiei de Științe, pe 7 aprilie 1845: „Un an după prezentarea memoriului meu, M. Costas (din Bordeaux) a reamintit pasaje din Celsus, din Van Swieten și din Pinel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Și la acest studiu (coordonat de Kirsten Ohm Kyvik din Danemarca), Centrul de Diabet din București a participat activ. Ambele studii au avut darul să conștientizeze dimensiunea prevalenței T1DM în cea mai vulnerabilă perioadă de viață (copilărie, adolescență și prima tinerețe). Din acest trunchi s-au desprins substudii epidemiologice în diferite țări europene, confirmând, în general, datele obținute în studiul-mamă. Începând din acest an (2004), grupul EURODIAB-ACE va marca trecerea pe o a doua spirală a sa (sub coordonarea lui G.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
între pedepsele fizice severe suferite în copilărie și inițierea actelor de violență împotriva partenerului de cuplu, mai târziu în viață (Swinford et al., 2000). Dintre factorii de risc ce acționează în cuplu, cercetările identifică (DeMaris et al., 2003): imaturitatea sau tinerețea partenerilor, faptul că nu sunt de lungă vreme împreună, faptul că sunt fără experiență, la prima legătură, că doar unul dintre ei are loc de muncă, faptul că unul dintre ei are o educație tradiționalistă, total diferită de a celuilalt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și temele ei nu fac decât să sublinieze relația corpului textual cu abundența și mai ales cu dispersia, cu condiția flotantă și difuză a materiei verbale. Cel de-al doilea caz privește o situație particulară, evocată într-un text de tinerețe al lui B. Fundoianu. E un articol faimos din 1925 care deschidea numărul omagial din "Integral" dedicat lui Arghezi. B. Fundoianu distinge între două forme ale conduitei poetice, una fondată pe invenție, cealaltă pe conservare. În mod evident, aceasta din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dea pe față și mai vârtos când i se înfățășează mijloacele de a se cultiva"67. Toată cariera acestui prim poet genial se aranjează în funcție de "locuri favorabile", de "prilejuri" și de "pricine" - adică de cauze oportune: faptul că iubește în tinerețe, că se găsește la curtea unui boier, că e trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestei literaturi - și mă refer aici la retorica prin care autorii reflectă conținutul textelor și modul de alcătuire a operelor - ilustrează nu exorbitanța gestului de invenție, ci modestia captării unor fapte de trăire, de experiență sau de memorie: păcate ale tinerețelor, amintiri din pribegie sau din copilărie, impresii de călătorie, ceasuri de mulțumire etc. De aici și sentimentul de literatură care se naște deja obosită și bătrână, formată din "culegeri" de amintiri, de impresii, de senzații. Colectarea s-a mutat din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mult, încercarea de a gândi operele, destinul și poetica lor din perspectiva unei dimensiuni temporale. Altfel spus, o nevoie de a reprezenta proprietățile poetice în măsura în care sunt afectate de trecerea timpului. O putem constata și în cazul lui Odobescu. Studiul de tinerețe din 1861 dedicat folclorului extrăgea din Mickiewicz un citat referitor la raportul dintre poeziile populare și forțele destructive ale timpului: "Sicriu plin de sfințenie! Pe tine nu te atinge, nici nu te sfarmă vreo lovire, precât poporul tău chiar nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arată "zel fierbinte" pentru "naintăciunea literaturei naționale române"65, exact cum era "înfocat" Samuil Micu pentru destinul patriei. Același atribut, "fierbinte", marchează la Șincai și dedicația pentru literatură, și pe aceea pentru națiune. Să comparăm "talentosul Șincai câștigase din anii tinerețelor sale un gust deosebit și o aplecare fierbinte pentru literatură"66 cu "zelul lui fiebinte și neadormit pentru luminarea națiunii"67. Așa e și Veniamin Costache. În cazul lui, zelul e "neadormit" de două ori, o dată pentru literatură ("unul din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Jules, Le Peuple, Hachette - Paulin, Paris, 1846. Michelet, Jules, Légendes démocratiques du Nord, Garnier, Paris, 1854. Michelet, Jules, Les Soldats de la révolution, Calman-Lévy, Paris, 1878. Mumuleanu, Barbu Paris, Scrieri, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Minerva, București, 1972. Negruzzi, Constantin, Păcatele tinerețelor, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu, Minerva, București, 1986. Odobescu, Alexandru, Opere, I, Scrieri din anii 1848-1860, ediție îngrijită de G. Pienescu, Editura Academiei, București, 1965. Odobescu, Alexandru, Opere, II, Scrieri din anii 1861-1870, ediție îngrijită de Marta Anineanu, Editura Academiei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", în Je déballe ma bibliothèque. Une pratique de la collection, traducere de Philippe Ivernel, Payot & Rivages, Paris, 2000, p. 53. 4 Ibidem, p. 54. 5 Ibidem, p. 47. 6 Ibidem, p. 45. 7 Constantin Negruzzi, Păcatele tinerețelor, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu, Minerva, București, 1986, pp. 14-15. 8 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
executați fără judecată? Ce puteau face etnicii germani deportați pe motive etnice la Donbas, căci și comunismul a deportat pe acest criteriu? Mărturiile cuprinse în acest volum sunt ale unor oameni în viața cărora violența regimului comunist a pătruns în tinerețe. Unii erau adolescenți, ființe care nu aveau vreo culpă, nici măcar acea a apartenenței la vreo formațiune politică "dușmănoasă". Erau vinovați doar pentru faptul că erau copiii părinților lor. Ca și în cazul apartenenței la rasă, de acest lucru nu se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au făcut politică. Apoi, niciunul dintre cei cu care am vorbit n-a făcut politică activă, militantă nici înainte și nici după instaurarea comunismului și nici nu ar fi avut cum, de vreme ce pe atunci erau la vârsta copilăriei sau a tinereții. Doar domnul Radu Ralea și domnul Gelu Simionescu au făcut parte din familii ale căror membri au fost implicați activ în politica interbelică, membri care au și fost condamnați de către comuniști la ani grei de închisoare, însă nu pentru fapte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
asta a fost intenția. C. I.: Dar de unde ideea asta că ar trebui să vă duceți în munți? S. M.: Păi, voiam să scăpăm de încurcătura cu pistolul, aia era toată treaba! C. I.: Era și un soi de inocență a tinereții, bănuiesc. S. M.: Nu era inocența tinereții, era dragostea de țară, de a face ceva pentru ea. Așa o gândeam noi în timpul ăla. Poate gândirea am avut-o dar n-aveam experiență. Iar când ne-am văzut în gaura aia, acolo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dar de unde ideea asta că ar trebui să vă duceți în munți? S. M.: Păi, voiam să scăpăm de încurcătura cu pistolul, aia era toată treaba! C. I.: Era și un soi de inocență a tinereții, bănuiesc. S. M.: Nu era inocența tinereții, era dragostea de țară, de a face ceva pentru ea. Așa o gândeam noi în timpul ăla. Poate gândirea am avut-o dar n-aveam experiență. Iar când ne-am văzut în gaura aia, acolo, ne-am dat seama că suntem
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
înțeles. "Urechilă", că nu știu cum îi spunea, a pistonat mai tare, adică s-a dat mai în vileag, că cică să colaboram. Și-i zic: Domnule, cum pot eu colabora cu dumitale? După ce mă condamni 3 ani de zile, îmi pierd tinerețea, pierd timpul vieții mele în pușcărie și acum vii la mine să colaborăm? Nu ți-i rușine, nu-i rușinos oare!?" Și cu asta am terminat. C. I.: Deci, se putea refuza colaborarea cu Securitatea? S. M.: Categoric! C. I.: Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se întâmpla cu răufăcătorii care ajungeau la închisorile stăpânirii și despre cel din urmă călău al Moldovei aflăm din ziarul „Evenimentul" din 2 noiembrie 1905, dintr-un articol semnat D. Alexandresco: „Părinții noștri ne-au povestit multe lucruri din timpul tinereței lor, dar dintre cele ale căror amintire ne produc mai puțină bună dispoziție, este desigur aceea a celui din urmă călău ce a lucrat în vechea Capitală a Moldovei, a lui Gavril Buzatu! Despre originea și isprăvile acestui tip, dispărut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a tuturor românilor din Moldova" (inclusiv a celor de la Cernăuțin.n.). Unele din punctele acesteia erau o preluare a celor cuprinse în Proclamația de la Islaz din iunie 1948. Fără a ține seama de binefacerile pe care le-a avut în tinerețe de la protectorul său Mihail Sturdza, Kogălniceanu, ca un adevărat patriot, avea să scrie în textul din august: „Astăzi Măria Sa Mihail Sturdza Vv. primește de la țară un milion șase sute mii lei, când venitul țării se suie de abia la 10 milioane
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
intra în cofetăria Lenuței Malam, situată chiar în centru, unde îl așteptau cele mai bune prăjituri, eclerurile. De asemeni, nu pleca până nu traversa orașul prin fața Liceului Kogălniceanu, și spre minunata grădină publică care i-a înfrumusețat totuși cumva o tinerețe așa de săracă. Urma pe itinerar lașul, unde, în seara spectacolului, strada Lăpușneanu era înțesată de studențime și care- întotdeauna intra pe gratis la cele patru spectacole pe care le prezenta acolo, în matineu și seara, două zile la rând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin lectura fiecărei generații. Valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, a lui Arghezi, Blaga sau Bacovia s-ar măsura după reacția pe care lectura operei lor o stârnește în publicul de azi. Dacă aceasta este entuziastă, actualitatea, adică perpetua tinerețe a clasicului, e asigurată. Dacă nu, nu... În ce mă privește, n-aș acorda atâta credit teoriilor receptării, renunțând la imanentismul valorii estetice. Să nu uităm că sunt poeți mari, dar ermetici, ori vizionari ale căror fantasme creatoare s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
să ajungă rockeri zurbagii & delabrați, relicvele atitudinii contra, stâlpi ciufuți ai cârciumilor de cartier. Sunt oameni între 50 și 65 de ani, cu studii superioare la zi, cu familii ce respectă setul de reguli al celor 7 ani de-acasă. Tinerețea le-a fost marcată de constrângerile sistemului comunist. Unica ieșire s-a nimerit să fie rock-and-roll-ul - emblemă, conținut și exprimare a libertății interioare. Au crescut cu Elvis, Beatles, Rolling Stones, Beach Boys, Sideral sau Phoenix. Pink Floyd, Deep Purple sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
experiențe limită la nivel individual. Fiecare, îmbibată de sexualitate, de pornirea viscerală, atât de „expresivă“ și de frapantă. » „Ca o martiră, abia aplecându-se peste parapet, Lucia strigă: «Sunt aici!». El se întoarce, îi zâmbește cu toată inocența și naturalețea tinereții sale și urcă agil scara ce duce la terasă. Apare așa, pe fundalul cerului, cu ochii lui ce o privesc de îndată. Lucia susține pentru o clipă privirea, dar nu mai mult de o clipă. Mecanismul pe care ea însăși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
trezește vechi ardori, apropiindu-i și mai mult pe soți, precum în mica fantezie mitologică a polonezului Maryan Gawalewicz, Philemon i Baucis (1897), în care Filemon și Baucis și-au pus dorința de a trăi din nou o zi de tinerețe înainte de a muri, și această dorință împlinită le permite să retrăiască, încă o dată, jocul idilic al dragostei și tandrețea sa bucolică, până când își iau rămas bun, preschimbându-se în arbori. Numele Filemon și Baucis au intrat în literatură pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sânge; și în fiecare noapte, în vis, parcidul său reîncepea"372*. În fine, Flaubert însuși sugerează că episodul final cu leprosul ar fi o formă extremă de halucinație datorată poverii amintirii: "Adeseori închidea ochii, încercând să-și regăsească în amintire tinerețea; vedea curtea unui castel, cu câini de vânătoare la scară, cu servitori în sala de arme, și sub un leagăn din ramuri de viță, un băiețandru cu păr bălai între un bătrân castelan îmbrăcat în blănuri și doamna sa cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se iartă și se acceptă: el se iartă pentru pielea pătată sau tarată, se iartă pentru că este marcat de propria lui alteritate. El se acceptă ca un text maculat, totodată negru și alb, nevinovat și vinovat". Lepra lui Iulian (în tinerețe Falubert a evocat petele lăsate pe pielea leprosului) este obiectul unei recunoașteri, a unei fraternități în ultima scenă de ospitalitate. Putem, de asemenea, să vedem în traversarea simbolică a fluviului care înseamnă o traversare a ființei sale divizate, o traversare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]