15,817 matches
-
y, al-Mumț, se înscriu în acest câmp semantic deoarece îl proclama pe Dumnezeu stăpân absolut al vieții. 2.1.7.8. al-Q"bið al-B"si” constituie o pereche antinomica asemănătoare precedentei, fiind atestate doar în formă de prezent a verbului: All"h yaqbiðu wa-yabsu”u (2, 245): „Allah micșorează sau mărește șdarul săuț” (ASM); „Dumnezeu își strânge mâna ori și-o desface” (GG). Nu figurează în lista lui Sufy"n, dar sunt prezente în trei liste tradiționale (Wald, Zuhayr
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
u (2, 245): „Allah micșorează sau mărește șdarul săuț” (ASM); „Dumnezeu își strânge mâna ori și-o desface” (GG). Nu figurează în lista lui Sufy"n, dar sunt prezente în trei liste tradiționale (Wald, Zuhayr, A‘maš). Cele două verbe au fost înțelese în mod unanim că referindu-se la subzistență (rizq, „hrană și alte bunuri”), pe care Dumnezeu o poate acorda sau retrage, manifestându-și astfel stăpânirea asupra vieții fapturilor sale. 2.1.8. Știutor În acest câmp semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
connaît l’Inconnaissable et le Témoignage”; DM „Îl connaît ce qui est caché et ce qui est apparent”; Arb „He is Knower of the Unseen and the visible”. Fiind participiu activ, e firesc să fie tradus mai degrabă cu un verb la indicativul prezent; expresia întreaga poate fi considerată un nume divin și, în ea, accentul cade pe conținutul științei divine: cele nevăzute, tăinuite, ca și cele ce se văd, se mărturisesc: un mod concret de a spune „totul”. 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ils font”; DM „la Science de Dieu s’étend à toutes leurs actions”; YA „Compasses round about all that they do”; Arb „God encompasses the things they do”, expresie explicitată de v. 65, 12, ce cuprinde nu un participiu, ci verbul ’a≤"”a la perfect: ...All"h qad ’a≤"”a bi-kulli šay’în ‘ilman: „Dumnezeu cuprinde toate cu știința să.” - ’Inna Allah bi-kulli šay’în mu≤” (4, 126; 41, 54): „Dumnezeu le cuprinde pe toate.” (SOI) - wa All"h mu≤” bi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
învăluie pe tăgăduitori”; RB „All"h entoure leș infideles șde Să puissanceț”; DM „Dieu cerne leș incrédules de tous leș côtés”; Arb „God encompasses the unbelievers”. În sens propriu, ’a≤"”a biînseamnă „a înconjura, a învălui, a cuprinde”. La figurat, verbul îl caracterizează pe cel căruia „nu-i scăpa” ceva. Este interpretat de comentatori în sensul de „atotștiutor căruia nu-i scăpa nimic”, iar în ultima dintre expresiile citate, și în sensul de „atotputernic de care nimeni nu scapă”115. Traducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
totul, căci păstrează totul în memorie 119 (în vederea judecății, am adaugă noi), în vreme ce primul are semnificația de „păstrător (al creației)”, „păzitor/ocrotitor (al credincioșilor)” și, ca atare, l-am inserat în alt câmp semantic (Statornic, Fidel 120). În limba arabă, verbul ≤afiða are ca sens principal „a păstra”, iar „a păstra în memorie” este unul dintre sensurile secundare. La traducerea în limba română pare oarecum forțată traducerea lui ≤"fið și a lui ≤afð cu „păzitor”. E foarte greu de găsit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
neavând nici o obligație”, ambele menționate de Baghd"d. E un fapt curent pentru multi lexicografi și teologi să facă abstracție de context, dând atenție mai degrabă sensurilor unei rădăcini sau alteia. Exegeții au mai propus și alte interpretări, pornind de la verbul bar", yabr129, dar acestea depășesc preocupările studiului de față. Yusuf Ali își justifică în notă traducerea „the Evolver”: „He does not merely create and leave alone; He goes on fashioning, evolving new forms and colours and sustaining all the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Apare și el doar în expresia F"”ir al-samaw"ti wa al-’arð (6, 14; 12, 101/102; 14, 10/11; 35, 1; 39, 46/47; 42, 11/9) și este considerat de comentatori un simplu echivalent al lui ‚"liq. Verbul fă”ara mai poate însemna „a fi cel dintâi care face ceva”, insă sensul lui originar este „a despica”. De aceea, Halm înțelege expresia de mai sus că „cel care despica - adica desparte - cerurile de pământ”131. Semnificație de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cerurile de pământ”131. Semnificație de bază: creator unic. 2.1.9.7. al-B"‘it, „Cel care învie șmorțiiț” este cuprins în toate listele tradiționale, inclusiv cea a lui Sufy"n. Acesta însă îl derivă din versetul 16, 36, unde verbul ba‘aÖa are altă semnificație: wa laqad ba‘aÖn" f kulli ’ummatin rasól - „Noi am trimis la fiece adunare un trimis” (GG). Comentatorii relevă însă mai multe contexte unde același verb are semnificația „a învia” (tranzitiv). Iată două dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Acesta însă îl derivă din versetul 16, 36, unde verbul ba‘aÖa are altă semnificație: wa laqad ba‘aÖn" f kulli ’ummatin rasól - „Noi am trimis la fiece adunare un trimis” (GG). Comentatorii relevă însă mai multe contexte unde același verb are semnificația „a învia” (tranzitiv). Iată două dintre ele: s...ț wa ’anna All"h yab‘aÖu mân f al-qubór (22, 7): „Dumnezeu îi va scula pe cei din morminte.” (GG) Öumma ba‘aÖn"kum min ba‘di mawtikum (2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
învieze morții. De aceea așezăm numele al-B"‘iÖ în acest câmp semantic. 2.1.9.8. al-Mubdi’, al-Mu‘d nu apar nici ele ca atare, ci, în sura pe care o citează Sufy"n, sórat al-Burum, v. 85, 13 conține verbele respective: Huwa yubdi’ wa-yu‘d: „El este Cel care face prima oara șcreațiaț și Cel care o face din nou.” (ASM) Ideea că Dumnezeu, care a creat fapturile, le va readuce la viață în Ziua de Apoi este prezentă și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
apoi va hotărî între noi cu dreptate, căci El este Marele Judecător Și Atoateștiutorul!»” (ASM) Majoritatea comentatorilor dau că prima semnificație a acestor nume, având în vedere contextele respectivului verset, pe aceea de „judecător”, chiar dacă primul sens din dicționar al verbului față≤a este „a deschide”. Explicația ce se dă pentru acest lucru este că judecătorul „deschide ceea ce era închis între cei doi adversari”132. Se mai admit însă și alte două interpretări. Hatt"b înțelege termenul că referindu-se la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
qui témoigne de șa propre véridicité”; YA „the Guardian of Faith”; Arb „the All-faithful”. Face parte din celebra lista din Cor. 59, 23-24, unde este precedat de al-Sal"m și urmat de al-Muhaymin. A fost înțeles în funcție de semnificația principala atribuită verbului ’"mâna: „a da siguranță, a garanta” sau „a declara/socoti veridic”. Prima variantă de traducere pare a se sprijini pe o explicație atribuită lui Hasan al-Basr: All"h s-ar fi calificat pe șine drept mu’min pentru că El însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vede în el un sinonim al lui Šahd: All"h știe și vede totul și nimic nu-i scăpa din ce fac și văd oamenii și astfel poate da mărturie împotriva lor; unii însă îl înțeleg pornind de la sensul verbului haymana ‘al", care ar fi „a supraveghea, a păzi”. Ipoteza lui Blachère, care se întâlnește și cu cea a lui Abó Zayd al-Balh și spre care înclină și Gimaret este că muhaymin are sensul aramaicului mehaymonÄ, ale cărui echivalente arabe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dușman dintre nelegiuiți. Însă Domnul tău îți este de ajuns că ocârmuitor și ca ajutor.” (ASM) În lista lui Sufy"n, acest nume este luat de la v. 25, 31, pe când Bayhaq citează 22, 54137. Însă cel mai adesea se întâlnește verbul hâd", „a călăuzi”, avându-l ca subiect pe Dumnezeu. Se spune de mai multe ori despre Dumnezeu că El „călăuzește pe cine vrea pe cale dreapta” (yahd mân yaš"’u ’îl" œir"”în mustaqm: 2, 142/136; 2, 213/209
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se spune despre El că „răspunde” când este invocat (27, 62/63 și 40, 60/ 62). Qušayr și Ghaz"l spun că All"h dăruiește slujitorilor săi ceea ce voiesc chiar inainte de a fi rugat 150. Acest participiu activ de la verbul ’am"ba nu poate fi tradus în limba română cu vreo formă nominală și de aceea traducătorii nu au avut decât două opțiuni: fie verb la indicativ prezent, fie propoziție. Traducerea ASM a ales a doua variantă în mod vădit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
slujitorilor săi ceea ce voiesc chiar inainte de a fi rugat 150. Acest participiu activ de la verbul ’am"ba nu poate fi tradus în limba română cu vreo formă nominală și de aceea traducătorii nu au avut decât două opțiuni: fie verb la indicativ prezent, fie propoziție. Traducerea ASM a ales a doua variantă în mod vădit pentru a sublinia că e vorba de un nume - pentru aceasta pune majuscula la toate componentele propoziției, afară de pronumele relativ- și pentru a explicită caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de iertare, căci El iartă!” (SOI) Apare, după cum am văzut, în zece versete, dintre care în opt este urmat de ra≤m, într-unul de ≤akm și într-unul e singur, la finalul surei 110. Vine de la t"ba, verb al carui prim sens este „a se întoarce”. Gramaticii au remarcat că, atunci când se referă la om, t"ba este urmat de prepoziția ’îl", iar atunci când se referă la All"h, de ‘al". „Întoarcerea” lui All"h către om e
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Hatt"b (acela care dăruiește binefacerile sale oamenilor și totodată le iartă păcatele). 2.2. Observații gramaticaletc " 2.2. Observații gramaticale" Se observă că, între toate aceste nume, multe sunt participii active (’asm"’ al-f"‘îl) ale formei de bază a verbului (17) și ale altor forme derivate, convențional numite de orientaliști formă a IV-a (8), forma a II-a (1), a V-a (1), a VI-a (1) și a VIII-a (1). Acestea, când sunt derivate de la verbe de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a verbului (17) și ale altor forme derivate, convențional numite de orientaliști formă a IV-a (8), forma a II-a (1), a V-a (1), a VI-a (1) și a VIII-a (1). Acestea, când sunt derivate de la verbe de tip fă‘ăla și fă‘ila tranzitive, se folosesc adesea în limba arabă că adevărate substantive sau adjective ce arată o stare, o calitate sau o acțiune permanentă 159. Și mai frecvente sunt însă adjectivele derivate de la forma de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fă‘ăla și fă‘ila tranzitive, se folosesc adesea în limba arabă că adevărate substantive sau adjective ce arată o stare, o calitate sau o acțiune permanentă 159. Și mai frecvente sunt însă adjectivele derivate de la forma de bază a verbului, descrise de gramaticii arabi că „asemănătoare cu participiul activ sau pasiv” (œf"t mušabbaha bi-’asm"’ al-f"‘îl wa-l-maf‘ól): cele de tip fă‘l (31), fă‘ól (6) și fă‘l"n (1: Ra≤m"n), toate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în acest sens e folosit în relatarea sacerdotala** a creației: „A spus Elohim: Să facem om după chipul și asemănarea noastră” (Gen 1,26). Acest plural sugerează curtea cerească, dar concepția autorului sacru e strict monoteista; în restul textului, toate verbele sunt la singular 173. Expresia ’ElohQy-ha-’elohm, „Dumnezeul dumnezeilor” (Dt 10,17, Ps 136/135,2) are sensul de divinitate supremă. Tradiția elohistă subliniază noutatea numelui revelat lui Moise (YHWH), care însă a putut fi recunoscut pentru că Dumnezeu (’Eloh
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de la ebraicul œadhQh, fiind vorba probabil de un nume divin adus de strămoși din Mesopotamia 181. N-ar fi exclus că traducerea cu „Atotputernicul” în Vulgata și în majoritatea versiunilor după ebraica să fi fost sugerată de prezență rădăcinii ŠDD: verbul š":a: are ca sens principal „a trata cu violența, a nimici”. Oricum, „Atotputernicul”, în pasajele în care este prezent singur, este uzat stilistic și, practic, functioneaza la fel ca și numele generic „Dumnezeu”. Nici o traducere românească nu l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
arătat lui Abraham, lui Isaac și lui Iacob că Dumnezeu Atotputernic (’Pl -Šaddai), iar cu numele meu de YHWH nu m-am făcut cunoscut lor».” (Ex 6,2-3) Semnificația acestui nume divin, care este, din punct de vedere gramatical, un verb la imperfect, a fost deseori explicată prin expresia, considerată subiacenta lui, ’ehyeh ’ašer ’ehyeh, din Exod 3,14-15. Cand Moise, trimis la cei din neamul sau spre a-i scoate din robia egiptenilor, îl întreabă pe Cel care-i încredințează
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și în alte împărații”183. De fapt, toate aceste sensuri nu se exclud, ci sunt complementare. Versetul 14 apare, așadar, ca o explicație doctrinala a numelui de YHWH. Unii l-au interpretat pe YHWH că pe o formă factitiv-cauzativă a verbului h"w"h/h"y"h („a fi”, „a deveni”), sensul ei fiind „Cel care face să existe ceea ce există/este”, adică YHWH este Creatorul și Stăpânul istoriei 184. Spre o interpretare asemănătoare înclină și D.N. Freedman și M.P. O
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]